Page 25 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 25
Cuvintarea tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V Â ?
NICOLAE CEAUŞESCU
la Congresul al Vl-lea
al P.U.U.P.
Sîlma(! tovarăşi. complexe ale edificării noii ninistă, aspiraţiile $i ţelurile
Ne este deosebit de plăcut societăţi, pentru dezvoltarea comune In lupta pentru trium
să luăm parte la lucrările ce economiei, ştiinţei şi culturii, ful socialismului şi păcii. Con
lui de-al Vl-lea Congres al creşterea bunăstării poporului, semnăm cu satisfacţie că între
Partidului Muncitoresc Unit pentru afirmarea tot mai pu România şi Polonia se dezvol
Polonez şi să vă adresăm dum ternică a rolului conducător tă an de an o colaborare
neavoastră, participanţilor la al partidului şi întărirea le rodnică şi multilaterală, iar
progresele obţinute de ţările
ANUL XXIII. Nr. 5 262 MIERCURI 8 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI congres, comuniştilor şi tutu găturilor sale cu clasa munci noastre în construcţia socialis
toare şi masele populare, pen
ror oamenilor muncii din Po
lonia socialistă, un fierbinte tru participarea largă, nemij tă, Tratatul de prietenie, co
mesaj de prietenie sl solida locită, a oamenilor muncii la laborare şl asistenţă mutuală
ritate înternationalistă din conducerea vieţii polltico-so- dintre Republica Socialistă
partea Comitetului Central al dale a Întregii ţări. Ca prie România şi Republica Popu
IN FIECARE ÎNTREPRINDERE SE IMPUN IN VALEA J iu l u i Partidului Comunist Român, a teni al poporului polonez, ne lară Polonă deschid largi per
comuniştilor, a întregului po bucură din inimă, dragi tova spective pentru intensificarea
por. răşi, că partidul dumnea acestei colaborări. O contri
buţie însemnată la dezvolta
AC ŢIU N I FERME PENTRU Faptul că acest înalt forum voastră a reuşit, sub condu rea prieteniei româno-polone
cerea tovarăşului Gierek, să
Bilanţ pozitiv în prima al comuniştilor polonezi are învingă greutăţile de anul o aduc partidele noastre —
loc în preajma aniversării a
Român şi
Partidul Comunist
trecut si să asigure dezvolta
30 de ani de la crearea Parti
Partidul
Muncitoresc
Unit
rea cu succes a orînduirii so
AUTOUTILARE, zi de lucru cu program dului Muncitoresc Polonez cialiste, progresul dorim suc Polonez, schimburile de dele
economic
sporeşte şi mai mult însemnă
şi social şi vă
gaţii, de informaţii, contacte
tatea congresului, ti conferă
le pe linie de partid înlesnind
semnificaţia unui bilanţ a Ut al cese cit mai mari pe acest mai buna cunoaştere recipro
drum.
luptei pentru instaurarea pu
de 6 ore in subteran terii populai e, cit si al acti Dragi tovarăşi. că a experienţei si rezultate
lor obţinute in construclia so
sursa de ridicare a strucţiei socialiste, Raportul porul polonez există vechi re cialistă, intensificarea colabo
vităţii desfăşurate in anii con
Intre poporul român şi po
rării pe multiple planuri.
Comitetului Central şi raportul
PETROŞANI. (De la redacţia
Partidul Comunist Român şi
cu
zatorice, pregătite
ziarului „Steagu roşu“). Prima lor politice, tehnice si organi prezentat congresului de tova laţii, cu bogate tradiţii făuri guvernul Republicii Socialiste
atîta
amplă
răşul Gîerek oferă o
zi de aplicare In Valea Jiului minuţiozitate si discernâmlnt, imagine a realizărilor pe care te in lupta dusă In decursul România vor acţiona cu con
tehnicităţii şi eficienţei a programului de lucru in pa 6 fiind urmărite cu sporită res muncii polonezi le-au doblndil istoriei pentru libertate şi in secvenţă şi in viitor pentru
oamenii
clasa muncitoare,
tru schimburi cu durata de
ponsabilitate de cadrele poli
dependentă naţională, împotri
dezvoltarea continuă a relaţii
tice şi administrative de la ex
ore Ia fronturile de lucru
în
subteran a fost încheiată cu ploatări. Dar, mai înainte de — sub conducerea partidului va imperialismului şi fascis lor româno-polone, cu convin
succes. Bilanţul zilei de 6 de toate, acest succes vădeşte en — în construcţia societăţii so mului, a exploatării şi asupri gerea că aceasta corespunde
cialiste, precum şi a progra
tuziasmul şi spiritul de emula
rii / aceste relaţii au dobindil
cembrie, în unităţile centralei
intereselor ambelor
popoare,
producţiei cărbunelui, arată că în aceas ţie al minerilor, hotărîrea lor mului de dezvoltare multilate un conţinut nou in anii socia serveşte unităţii ţărilor socia
rală a patriei dumneavoastră.
fermă de a răspunde prin fap
tă zi s-au extras 28 000 tone
cărbune brut, depăşindu-se în te vii în producţie grijii deo Comuniştii, oamenii muncii lismului, avlnd drept funda liste, Întăririi forţelor socialis-
ment trainic noua orînduire
acest fel sarcinile de ţrîan cu sebite pe care le-o poartă par din România urmăresc cu
Printre măsurile luate In ve contribuit la reducerea Impor la întreprinderea minieră Barza profund interes cursul Înnoi socială, ideologia marxist-le- (Continuore |n pag. a 4-a) |
derea -sporirii eficienţei econo tului si a timpului de înlocuire s-au confecţionai 69 vagoneti peste 200 de tone. In fruntea tidul. tor determinat de Partidul
mice In industrie, un loc im a cajelor. Executarea acestor pentru transportul în subteran tuturor colectivelor de mineri Muncitoresc Unit Polonez pen
portant revine acţiunii de auto- părţi componente ale laminoru al personalului şi lemnului de s-a situat cel al Exploatării (Continuare in pag. a 2-a) tru soluţionarea problemelor
de
utilare, care presupune reali lui în atelierele proprii ale mină, la Uzina mecanică de miniere Lupeni, oare a încă Concurs „Cine
monstrat că s-a adaptat
zarea prin forte proprii a unor combinatului siderurgic a dus material rulant Simeria s-au din prima zi la condiţiile rea Pentru
tipuri de maşini, utilaje şi in la reducerea importului cu pes executat lucrări de moderniza
stalaţii de lucru, modernizarea te 30 000 lei valută. La oţelă-, re Ia hala de curăţit ţevi şi lizării sarcinilor de producţie, îm bunătăţirea ştie, cîştlgă"
parcului de maşini-unelte si ria Martin nr. 2 s-au Executat extensorul pentru lalaj si con a normelor şi cîştigurilor pla
nificate în programul de lucru
utilaj tehnologic existent in lucrări de modernizare a maşi fecţionai matriţe pentru piese, fluxului BRANIŞCA. Duminică,
actuala dotare a Întreprinderi nilor de şarjaxe de la o sarci mese cu role pentru susţinerea redus. La sfîrşitul celor 4 in sala căminului cultu
schimburi, din frontul abataje
lor, creşterea producţiei de nă de 10 tone, la 12,5 tone for matriţelor, valoarea producţiei lor s-au extras aproape 7 000 ral din comuna Brănlşca
subansamble şi piese de ţă, permiţînd în acest fel o În rezultată în acţiunea de auto tone huilă cocsificabilă, cu de preparare a avut loc un concurs
schimb. cărcătură mal mare, contribu utilare fiind de 426 000 lei. „Cine ştie, cîşttgă*, care
Această acţiune de impor ind totodată la reducerea tim Rezultate bune în această di 1 144 tone peste prevederile PETROŞANI. Dc curind. a vizat cunoaşterea pro
tantă majoră pentru ridicarea pului de încărcare a cuptoare recţie se remarcă şi la unele planului. Sectoarele VII, HI, V, specialiştii dlo cadrul blemelor de pază contra
si I au contribuit Ia succesele
gradului de tehnicitate a in lor, măsură ce concură în mod întreprinderi de industrie loca minei cu depăşiri de plan între Institutului de proiectări Incendiilor. Concurenţi —
dustriei se face simţită din direct la creşterea producţiei lă. Astfel, la întreprinderea de şl cercetări miniere pen elevi al şcolii generale
plin şi în unităţile economice de otel. Valoarea realizată prin industrie locală Deva, valoarea 40 şi 340 tone de cărbune. O tru huilă din localitate, din localitate, participanţi
dată cu acest succes colectivul
din judeţul Hunedoara. De la autoutilare la combinatul si producţiei realizate prin forte au definitivat studiile me — părinţii, cadrele di
începutul anului pină la sfîr- derurgic reprezintă 5,6 milioa proprii este de 483 000 lei con fruntaş al minerilor din Lu nite să asigure moderni dactice, alţi oameni din
şitul lunii septembrie In cadrul ne lei, adică 57 la sută din cretizată in reutilarea staţiei peni raportează că şi-a înde zarea fluxului de prepa comună. Profesoara Llvla
plinit integral angajamentul a
acestei acţiuni s-a executat un producţia realizată In cadrul a de concasare a criblurei de la sumat pe acest an, realizînd o rare a cărbunelui la Pre Rusu, directoarea şcolii
număr de 273 maşini, utilaje cestei acţiuni de către toate Zam, a instalaţiei de măcinat producţie suplimentară de la parata Lupeni. generale, a avut In con
şi instalaţii diferite prin care Întreprinderile din judeţ. bentonită de la Gurasada, pre începutul anului de 45 493 tone Pe lingă soluţiile tehni curs rolul de examina
s-a urmărit reducerea importu La Uzina „Victoria" Câlan cum şi a instalaţiei de dedurî- de cărbune. Cu rezultate bune ce Ingenioase, care vor toare, adresfnd întrebări
lui planificat, eliminarea unor s-a realizat prin forte proprii zarc a npei cu efecte pozitive contribui la creşterea ca propriilor săi elevi. Du
locuri înguste In fluxul tehno o instalaţie de preîncălzire a în mărirea duratei de funcţio au încheiat prima zi de lucru pacităţilor de preparare, pă epuizarea acestora,
logic, creşterea productivităţii gazului melan cu efecte pozi nare a cazanelor de încălzit si celelalte exploatări miniere prclectanţli au propus şl primele trei locuri au
din Valea Jiului. Colectivul mi
muncii şi sporirea eficientei tive în îmbunătăţirea procesu apa. La Întreprinderea de indus unMe utilaje noi. Este fost ocupate, in ordine,
economice a fabricaţiei. Con lui de elaborare a “fontei şi .<în‘ trie locaIfrHunedoaras-aa con nei DUja,: a depăşit tone, vorba de un elevator cu de : Adrian Gabor, ejasa
de 6 decembrie cu 137
comitent s-au efectuat la un diminuarea substanţială a con fecţionai benzi transportoare si cupe, concasoare pentru a Vll-a, Ioan Olaru, cla
important număr de utilaje sumului de cocs. La Centrala s-a utilat instalaţia de con- cel dîn Petrila cu 176 tone, iar cărbune, grătar cu bare sa a VlII-a şl Adel Ştef,
unele modernizări în scopul a- cărbunelui Petroşani, prin con oel din Vulcan cu 30 de tone. rotative şi un descărcă- clasa a VT-a. Buna pre
daptăril acestora la necesităţi fecţionarea maşinilor de împle EMtllAN ROVENJA Aceste rezultate pozitive în tor cu palete pentru silo gătire a micilor concu
le concrete de fabricaţie. tit plasă de sîrmă, a fost po şef de serviciu Io Direcţia registrate în prima zi de mun zuri. Proiectele de exe renţi a fost răsplătită cu
Din cele 34 maşini utilaje şi sibilă apariţia a noi elemente judeţeană de statistică cuţie a utilajelor respec premii conshnd în cărţi,
instalaţii nou construite sau ajutătoare în susţinerea mini că cu regim redus prezintă o tive au fost înaintate stilouri şl alte obiecte
modernizate in scopul obţinerii eră pentru bandajarea In sub (Continuare în pag. a 2-a) confirmare a eficientei măsuri Uzinei de utilaj minier necesare lor.
unor productivităţi sporite, la teran. Cu ajutorul acestui uti din Petroşani, care . le-a Concursul a fost urmat
Combinatul siderurgic Hune laj construit la uzina de utilaj Introdus în procesul de de proiecţia a şase filme
doara — unitate ce ocupă pri minier s-au produs în acest an iinTHiiiiînrriiiiiim iiiiiim nm iiirim iiM ! fabricaţie. de scurt metraj, pe ace
mul loc pe judeţ în acţiunea 150 tone plasă metalică. eaşi temi.
de autoutilare — se remarcă Siru] exemplelor poate fi
realizarea a 16 postlagăre pen continuat si cu alte întreprin
tru reulilarea laminorului de deri care au avut preocupări CINCINALUL E D I F I C Ă R I I
semifabricate, realizare ce a pe această linie. Aşa de pildă
A doua etapă a concursului
Cu planul anual MULTILATERALE A PATRIEI
îndeplinit „Dialog pe aceeaşi scenă"
In afară de alte salturi tuie nu numai o importantă
importante pe coordonatele Ample acţiuni pentru dezvoltarea realizare, dar şi O dovadă SaUi mare a clubului „SiderurgistuV‘ din Hune
HAŢEG. Colectivul de muncă al Autobazei de trans progresului multilateral, cin a progresului şi civilizaţiei. doara a găzduit un amplu spectacol muzical-core-
porturi auto Haţeg raportează realizarea sarcinilor de cinalul 1971—1975 asigură Paralel cu măsurile care grafic, programat in cadrul celei dc-a doua etape a
largi posibilităţi şi pe linia reţelei de poştă şi telecomunicaţii
plan pe anul 1971, la doi dintre principalii Indicatori. s-au luat pentru înfăptuirea concursului cultural-artistic „Dialog pe aceeaşi sce-
La tone kilometrice convenţionale, de pildă, pînă la 1 dezvoltării şi modernizării acestui obiectiv, in cincina nfl\ Au participat formaţii corale, tarafuri, echipe
decembrie a.c., planul pe întregul an a fost depăşit cu reţelei de poştă şi telecomu lul actual se execută o serie de dansuri, orchestre de muzică uşoară, brigăzi ar
57 711. iar la tone transportate — ptnă la aceeaşi dată nicaţii din judeţul nostru. 9 Numărul posturilor telefonice va creşte cu 65 de lucrări pentru automati tistice de agitaţie, solişti vocali şi instrumentali şi
— sarcina anuală a fost îndeplinită in procent de 102,2 Prevederile din acest dome la sută zarea telefoniei urbane. Ce grupuri vocale de la E.M. Ghelar şi ale cadrelor di
niu reprezintă, de fapt, con le mai importante dintre
la sută. 9 Primele convorbiri interurbane fără 09 dactice din municipiul Hunedoara. Spectacolul face
tinuarea unor preocupări ele se fac la Simeria, Călan,
Aceste succese permit autobazei din Haţeg ca pină la care contribuie la progresul • Noi localuri pentru poştă. Haţeg, Petrila, Lupeni, Vul parte din amplele manifestări cultural-educative or
slirşitul anului să realizeze un plus de 1 918 000 tone economic şi social, la asigu can şi Uricani, unde, pină ganizate in municipiul Hunedoara, la care şi-au
formaţiile
artistice ale
anunţat participarea toate
kilometrice convenţionale. Depăşirea ce se va realiza rarea unor condiţii moder in 1975, se vor introduce cluburilor muncitoreşti din întreprinderi şi insti
ne de deservire a popu se vor construi localuri noi pină cind cetăţenii din ci centrale şi telefoane auto
Sn cursul acestei luni echivalează cu 850 000 lei- mate. Toate aceste măsuri tuţii.
laţiei cu servicii de mare pentru poştă la Câlan, Ha teva localităţi hunedorene, Cu acest prilej, * iubitorii artei au revăzut şi as
utilitate. ţeg, Petrila, Vulcan, Lupeni, şi în primul rind din cele şi altele care n-au fost a cultat frumuseţea cintecului, jocului şi portului pă-
După cum se ştie, in ulti Pui şi Daru, ceea ce va asi trei municipii, vor putea mintite asigură condiţii ca durenesc, au aplaudat îndelung măiestria coriştilor
mii am s-au construit noi gura condiţii optime de lu vorbi la telefon cu alte ora la sfirşitul cincinalului să care au interpretat cintece patriotice, ca şi virtuozi
localuri pentru poştă, din cru pentru salariaţi, dar şe din ţară, fără să mai a- existe in judeţul Hunedoa
A pelcze la 09. De altfel, la ra cu 65 la sută mai multe tatea dansatorilor.
In pagina a ll-a tre care se cuvine să amin mai cu seamă va spori mult centrala telefonică din De posturi telefonice dccît în Montajul literar-muzical „Te slăvim partid, pă
VREMEA tim „palatele“ din Hunedoa modernă a publicului. va, convorbirile interurba 1969. Se creează astfel po rinte", prezentat de corul, orchestra şi gru pul de re
deservire
posibilităţile de
ra, Deva, Petroşani, Orăştic
DISCIPLINA şi altele. Paralel cu aceas Paralel cu alte măsuri ne sînt şi acum semiauto sibilităţi sporite şi moderne citatori de la sindicatul invăţămint, a constituit
punctul cel mai impresionant şi cel mai frumos
pentru servirea
publicului
m u n c it o r e a s c a , ta, s-a dezvoltat reţeaua de pentru dezvoltarea multila mate. Inginerul Tiberiu Di- al spectacolului. O bună evoluţie au mai avut şi
PENTRU 24 ORE telecomunicaţii. In acest niş, de la Direcţia judeţea in ce priveşte serviciile poş
INTRANSIGENŢA terală, in ţara noastră s-a nă ne-a spus că au şi sosit tale şi de telecomunicaţii. soliştii de muzică uşoară de la acelaşi sindicat.
Vreme schimbătoare, cu ce cincinal, preocupările Direc iniţiat un complex de ac De un succes deosebit s-au bucurat echipa de
FAŢA DE LIPSURI - rul temporar acoperit. VIntuI ţiei judeţene şi ale unităţi ţiuni care vizează, in mod aparatele telefonice cores Măsurile preconizate In ju dansuri şi corul minerilor din Ghelar, care au dove
PROMOVATE va sutta potrivit din nord-est. lor subordonate se canali necesar, dezvoltarea şi mo punzătoare şi ca atare, la te deţul nostru şi in întreaga dit o înaltă măiestrie artistică, confirmînd bunele
Temperatura ralniraA va fi cu- lefoanele din Deva, se vor ţară pe linia dezvoltării şi
CONSECVENT IN TOATE prlosft Intre zero $1 2 grade, zează spre două probleme dernizarea telecomunicaţii amenaja primele cabine modernizării reţelei de poş aprecieri din partea spectatorilor şi juriului.
principale : dezvoltarea re
Această a doua etapă a concursului cultural-ar
DOMENIILE DE iar maxima Intre 1 $1 4 gra ţelei de poştă şi telecomu lor. Pe această linie şi în pentru convorbiri interurba tă şi telecomunicaţii între tistic „Dialog pe aceeaşi scenă" a fost ciştigată pe
judeţul Hunedoara se exe
ACTIVITATE de. Dimineaţa, ceaţA. nicaţii şi modernizarea ba cută ample lucrări. Bună ne. Probabil este vorba de gesc vastul program iniţiat merit — e drept, la o mică diferenţă — de forma
zei lehnico-materiale. Chiar oară, la ora actuală se in un timp care înseamnă ci- de conducerea partidului ţiile artistice ale cadrelor didactice. Ele se vor în
şi fără explicaţii, sint con stalează cablul telefonic in teva săptămini dacă nu ci nostru pentru progresul trece in finala concursului, programată pentru 18
multilateral al patriei şi im-
cludente citeva cifre şi mă terurban pe distanţa Deva, teva zile. Fără îndoială, că bţmătăţirea condiţiilor de decembrie, cînd vor întilni pe aceeaşi scenă forma
suri prevăzute. Pină la sfir- Hunedoara, Petroşani, Uri- introducerea telefoniei in viaţă ale poporului. ţiile artistice ale clubului „SiderurgistuV'.
şitul anului 1975, in judeţ cani, A rămas foarte puţin terurbane automate consti P. CIMPEANU
In primele rfnduri ale MIRCEA NEAGU
detaşamentelor muncitoreşti
Plenara Consiliului judeţean
hunedorene Expoziţie de pictură
pentru educaţie fizică şi sport
HUNEDOARA. Oamenii de ţinut. O dovedesc economii şi sculptură
pe platformele furnalelor şi le substanţiale obţinute ia
oţelărlllor, din uriaşele hale combustibili şi metal, preocu De v a . — In s&IUe Galeriilor Ieri, la Deva, s-au desfăşu executiv al Consiliului popu
ale lamlnoarelor au adus o parea stăruitoare pentru rea de «riA ale Comitetului pen rat lucrările plenarei Consi lar judeţean şi Ovidiu Chira-
tru culturA şl educaţie socia
contribuţie deosebită — In lizarea de produse de calita lista s-a deschis expoziţia dc liului judeţean pentru educaţie ta, şeful secţiei economice a
inţelesuj ei cel mai complet te superioară. Astlel, el au picturA şi sculptura a elevilor fizică şi sport (C.J.E.F.S.), ca Consiliului National pentru E
arte
şi
liceului dc muzicA
— la materializarea angaja economisit in acest an peste plastice. La vernisajul expo re a analizat aspecte ale sta ducaţie Fizică şi Sport.
mentelor asumate de organi 6 000 tone de cărbune cocsi- ziţiei nu participat tovarăşul diului îndeplinirii planului de Tovarăşul Mircea Biris, pre
zaţia judeţeană de partid. £1 llcabil. circa 43 UDO tone Petru Stolcan, membru su construcţii şi amenajări de şedintele C.J.E.F.S., a prezen
pleant al biroului Comitetului
au dat 70 la sulă din valoa cocs, iv OUU tone metal, au judeţean Hunedoara al P.C.R., baze sportive la oraşe, sale şi tat un amplu raport asupra
rea producţiei martă realiza asimilat 19 noi mărci de oţe preşedintele Comitetului pen In şcoli. situaţiei bazelor sportive din
tru culturA şl educaţie socia
tă suplimentar de Industria luri şi sînt în curs de asimi lista al Judeţului Hunedoara, La plenară au fost prezenţi Judeţul nostru, relevînd unele
Judeţului. lare alte 10 noi raârct. Pro reprezentanţi ai organelor lo membrii consiliului, profesori succese importante ce s-au în
cale dc partid şi de stat, cadre
Muncitorii, inginerii şi teh ducţia de oţeluri de calitate didactice, elevi, numeroşi ce de educaţie fizică, activisti registrat în această activilate,
nicienii din cadrul C.S, Hu superioară a înregistrat un tăţeni. sportivi, antrenori, specialişti, Au fost prezentate apoi pro
deschidere,
tn cuvintul de
nedoara consideră, la fel ca ritm de creştere de 17 la su profesorul Leon Tomuţa, pre vicepreşedinţi ai consiliilor iectul de hotărîri privind dez
tă. populare, reprezentanţi ai u voltarea de viitor n bazei ma
toţi oamenii muncii din ţa şedintele consiliului municipal
biderurgiştli huneaorent sus pentru munca In rlndul elevi nor întreprinderi şi instituţii, teriale a sportului de masă şi
ra noastră, cincinalul 1971 — lor, s-a referit Ia structura invitaţi.
ţin insă — au spus-o în adu compoziţionala a expoziţiei, re- de performanţă şi planul de
1975 drept cincinalul eficien nările de partid — că au încă m ar cinci, alături de reuşita Au participat, dc asemenea, măsuri cu privire la activita
artistică a pieselor
expuse,
ţei Şl depun eforturi deose mari rezerve de sporire a e- necesitatea unei ancorări mal tovarăşii Nicolae Andronache, tea sportivă de iarnă. Nume
bite pentru a-i da acest con iidenţel. viguroase in realităţile paipl- şeful secţiei propagandă a
taute, pllno de dramatism Comiletului judeţean Hune roşi vorbilori s-au referit, în
creator, ale construcţiei socia doara al P.C.R., Sabin Boticiu, continuare, la problemele ex
listo pe pAmtntul românesc.
vicepreşedinte al Comitetului puse dezbaterilor. .