Page 26 - Drumul_socialismului_1971_12

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 262 « MIERCURI 8 DECEMBRIE 1971

M M U ÎN c m m

b-am înttlnit pe strada ia ca împreună cu colecti­ ner şef al Bxploatării minie­
principală a oraşului, In- vul să găsesc posibilităţi re Ruşchiţa şi alţii mun­
tr-una din serile trecute. Pă­ pentru a reduce substanţial cit cu elan, alături de cerce­
şea îngindurat, absent parcă consumul de lemn de mină. tători, la punerea în prac­
la agitaţia din jurul său. Se pune, deci, problema fo­ tică a noului sistem.
losirii unul material mult
Ce-l preocupa la 4 ceasuri mai ieftin şi recuperării Iul ctteva zile aţi fost numît
— Sintem informaţi că de
N [OAIE D01NIIIE IE ACTIVIIÂ7E M-am apropiat, l-am salu­ după folosire — un fel de şeful secţiei mină Deva. Re­
după ieşirea din schimb ?
circuit continuu. După stu­
tat, i-am strlns mina. M-a
nunţaţi la activitatea de cer­
dii migăloase am executat
recunoscut şl a schiţat un
zlmbet, fără a-şi părăsi insă un prototip de stilp meta­ cetare ?
— Cum o să renunţ ? Toc­
glndurile ce-l stăplneau. lic, recuperabil prin răpire, mai necesitatea de a fi in
— Obseru că vă frămintă care se experimentează in legătură directă cu produc­
Puternicul detaşament de lui şl statului nostru pentru yes. Inginerul şef al E.M. Vul­ exigenţă, să manifestăm com­ ceva. prezent cu rezultate bune. ţia m-a determinat să fac
comunişti din Valea Jiului, continua îmbunătăţire & con­ can, Ionel Crăiescu, inginer bativitate şi intransigentă îm­ — Cînd nu mă frămintă ? acest pas. Fiind mereu la
toii oamenii muncii din aceas­ diţiilor de muncă şi de viaţă şef cu prepararea în Centrala potriva neregulilor de orice fel, — a ripostat interlocutorul mijlocul problemelor ce-şi
tă parte a judeţului au obţinut ale minerilor se materializea­ cărbonelui Petroşani şi de să ne perfecţionăm în perma­ meu. aşteaptă rezolvarea, voi
rezultate deosebite In munca ză în introducerea programu­ alţii. „Trecerea la această nouă nentă stilul şi metodele de — Dar, sînteţi tn orele li­ A Fl COMUNIST contribui teoretic, dar mai
in acest an, rezultate înscrise lui de lucril de 6 ore la front, etapă In activitatea minelor muncă, urmînd neabătut poli­ Harnicul Mrungar virgll bere.
cu litere mari pe graficele de pe umeri ne apasă sarcini spo­ noastre este un eveniment de tica partidului nostru. Peste Stoica rte la U.U.M. Petroşani — Cc înţelegeţi prin orele, cu seamă practic, la pune­
întrecere, rostite cu mîndrie rite. Este necesară întărirea mare Importanţă, căruia tre­ lot să troneze disciplina şi surprins de oblcciivul ap ara­ libere 7 D i OMENIE rea în aplicare a experienţe­
tului In timpul exccutArii u ­
la inlilnîrile de analiza. In disciplinei şl răspunderii per­ buie să-l acordăm maximă a- principialitatea, competenta şi nor corpuri intermediare pen­ — Timpul de după ieşirea lor efectuate. De altfel, mă
exploatările miniere $i pe şan­ sonale ale fiecărui membru de lenţie — aprecia loan Raczek. hotărîrea, dreptatea sl echita­ lru pciforajul umed. din schimb. frămintă găsirea unei solu­
tierele de construcţii, In insti­ partid, ale fiecărui salariat la De modul cum ne vom orga­ tea socială*. F oio: ION U C1U ţii fn exploatare care să a -
tuţii şi in parchetele forestie­ locul său de muncă pentru ca niza munca flecare la posturile Realizările obţinute de oame­ — Con/unrfaft munca Dar, nu m-am oprit aici. Pe sigure continuarea activită­
re, in transporturi si in coope­ treburile să meargă mai bine noastre, de ordinea şl disci­ nii muncit din Valea Jiului, re­ noastră cu aceia a unei parcurs am găsit o soluţie ţii în abataj şi tn cazul u­
raţie — pretutindeni, cuvîntul decît ptnă acum, pentru ca plina pe care vom reuşi să ni liefate în adunarea activului munci normate ? — ideile şi mai economicoasă ; rea­ nor întimplări neprevăzute
de ordine a fost „Sa muncim producţia să nu sufere". le autoîmprimăm, de Justa în­ Comitetului municipal de par­ pot fi tntrerupte o dată cu lizarea unui prototip de stilp (surpări, incendii etc.).
mai mult şl mai bine, să ono­ Fluctuaţia accentuată. nu­ ţelegere a obligaţiilor profe­ tid Petroşani, sînt rodul slră- terminarea şutului 7 — a din poliesteri armaţi cu sti­ — Cum vă simţiţi în noua
ram sarcinile cincinalului 1971 mărul foaite mare al absenţe­ sionale şl îndeplinirea lor e* daniilor generale ale oameni­ conchis interogativ inginerul clă, „P . A . S cum ii spunem activitate ?
— 1975 din primul an'. însu­ lor nemollvale, scutirile medi­ ecemplară, de colaborarea şl lor din producţie şi ale cadre­ Amenajări loan Matei, care a lucrat noi prescurtat. — Ca un adevărat cerce­
fleţiţi de documentele de ex­ cale şi învoirile nejustificate, întrajutoiarea reciprocă — de lor tehnice, sînt urmarea creş­ mulţi ani ca cercetător la O dată descoperite soluţi­
cepţionala importanta adoptate nefolosirea în întregime a t!m- toate acestea vor depinde re- terii gradului de mecanizare în Centrul de cercetări şi pro­ ile, am mers pe linia expe­ tător.. Un cercetător implan­
de partidul nostru, oamenii abataje, sînt consecinţa fireas­ edilitare de iectări pentru minereuri ne­ rimentării practice, pentru tat adine în problemele de
muncii din Valea Jiului şi-au feroase Deva, căci despre el a cîştiga timp. producţie, care îşi va mate­
mobilizat toate forţele pentru că a preocupărilor pline de este vorba. — In ce măsură conlu­ rializa temele de cercetare
transpunerea lor In viaţa si, răspundere si competenţă ale amploare Mărturisesc că n-om fost craţi cu factorii direcţi din intr-un timp mai. scurt şi
acum. cu puţine zile înaintea Adunarea a ctiv u lu i organelor şl organizaţiilor de in măsură să-i dau un răs­ producţie ? cu mai mare eficienţă.
încheierii anului, slnt In mă­ partid — şi-a început cuvîntul puns. Şl el a venit cu com­ — Ce i se cere unui cer­
sura sB raporteze succese tovarăşul Ştefan Almăşan, se­ BRAD. Prlntr»o masivă şi pletări. — într-o mdsurfi covlrşi- cetător şi totodatiă condu-
demne de apreciat. 85 000 tone Comitetului m u n icip a l cretar al Comitetului judeţean eficientă mobilizare a cetă­ toare. Tocmai această cola­ r~:or de unitate ?
c3rbune net, 3,8 tone fire de Hunedoara al P.C.R. In perioa­ ţenilor Ia muncă voluntar- — Noi sintem mereu In borare a asigurat succesul. — Să ţină pasul cu viaţa.
mătase, 604 tone produse de da la care ne referim s-a con­ palrlotlcă, sub conducerea deficit de timp. Timpul este Deşi puteam alege calea re­ Să se informeze mereu a­
panificaţie, mobilă In valoare de partid P e tro ş a statat o perfecţionare a forme­ organelor de partid, U.T.C., rivalul nostru cel mai în­ zolvării îndelungate, noi am
de 180 000 lei — iată doar cl- lor şl metodelor de conducere, sindicale şl obşteşti. în lo­ verşunat. Dacă am cerceta considerat că dispunem dc supra noutăţilor tehnice din
teva cifre care reprezintă de­ o Îmbunătăţire a activităţii or­ calitate au îost construite şl 24 de ore din 24, tot n-ar fi suficiente forţe ca această domeniul în care lucrează.
păşiri de plan !n acest prim ganizatorice, un ridicat grad de amenajate importante obiec­ dc-afuns să ne conturăm i­ problemă să fie rezolvată tn Literatura de specialitate,
an al cincinalului 1971—1975 eficienţă economică — a spus tive edilitar • gospodăreşti. deile la nivelul cerinţelor atelierele proprii ale unită­ deşi nu tratează întotdeauna
de către colectivele de mun­ pulul de lucru corelate cu a- zullatele muncii noastre vii­ vorbitorul. Apoi s-a referit la Valoarea lor se ridică pînă mereu crescînde ale econo­ ţilor noastre. La mina Ruş- — sau tratează la modul ge­
citori din bazinul carbonifer provlzionarea tehnlco-materîa- toare". La rîndul său, tovară­ unele lipsuri ş! neajunsuri din tn prezent la circa 4 milioa­ miei noastre. chiţa, bunăoară, muncitorii. neral — problemele care mă
al JIurilor. Adăugind s! reali­ 13 necorespunzâtoarc, utiliza­ şul Ionel Crăiescu a relevat domeniul activităţii economice, ne lei. Dintre acestea se de­ — Intr-un cuvint, vă stră­ inginerii au dat dovadă de frămintă, mi-a lărgit totuşi
zarea planului de produse la rea neraţională a maşinilor şi necesitatea ridicării gradului al muncii organizatorice şi al duiţi ca cercetările să co­ foarte multă iniţiativă şi orizontul de cunoştinţe, mă
ex-port în propoiţle de 102 la utilajelor, insuficienta asisten­ de conştiinţa al tuturor anga­ propagandei. A relevat Indisci­ taşează noul stadion al ora­ respundă cerinţelor imedia­ înţelegere în executarea lu­ pune la punct cu noutăţile
sută, a productivităţii muncii tă tehnică (mai ales în schim­ jaţilor din domeniul mineritu­ plina în producţie, fluctuaţia şului. un adevărat model te ale producţiei, să aibă o crărilor. In toiul operaţiilor cuceririi tehnice.
de 101,2 Ia sută, obţinerea li­ burile de noapte), organizarea lui, din toate sectoarele de ac­ exagerată a forţei de muncă de materializare a forţelor aplicabilitate imediată. de experimentare a răpirii La despărţire, cercetăto­
nei producţii globale supli­ deficitară a muncii — toate au tivitate — în lumina recente­ la exploatările miniere şi la şl resurselor proprii. — Pe cff posibil. slîlpilor, operaţia cea mal rul, şeful de mină, inginerul
mentare de 29 milioane lei sl condus la o serie de lipsuri. lor documente adoptate de U.E.L., posibilităţile de creşte­ şi comunistul loan Matei,
livrarea unei cantităţi d^ mar­ Cele 743 000 om/ore absente conducerea partidului nostru. re a productivităţii muncii — Pentru anul viitor, în a- — Cum acţionaţi ? dificilă, de care unii se fn-
fă vindută şl Încasată ft' cărei nemotivate şi învoiri, tntr-un Referîndu-se la trecerea la îndeosebi pe seama folosirii tenţla edililor stau alte obi­ — Voi recurge la exem­ doiau că va reuşi, munci­ deşi am discutat tot timpul
valoare se cifrează la 18,7 mi­ nn de zile, au un echivalent programul de lucru de 6 ore Integrale a timpului de lucru ective ce vor fl amenajate ple. Partidul ne-a trasat ca torii şi inginerii, au adus o despre munca lui, nu părea
lioane lei, ne putem face o în producţie de cca 134 000 în minerit, vorbitorul a remar­ si a utilizării raţionale a ma­ tot prin muncă voluntar-pa- sarcină găsirea unor soluţii contribuţie substanţială. Cu plictisit, nici obosit. Dimpo­
imagine mai clară asupra hăr­ tone cărbune brut, Este o do­ cat : „Evenimentul constituie şinilor şl utilajelor în subteran mai economicoase şi mai toţii erau interesaţi să con­ trivă, pe faţă i se putea
niciei oamenilor muncii din vadă elocventă a stărilor de un bun prilej de etalare a ta­ — de sporire a eficienţei eco­ trlotlcă. astfel îneît oraşul rapide dc exploatare a mi­ tribuie la îmbunătăţirea ac­ citi mulţumirea, hotărîrea
municipiul Petroşani, a talen­ indisciplină ale unor salariaţi, lentului şi priceperii cadrelor Brad să se claseze din nou nereurilor. Ca cercetător în tivităţii, fiind receptivi faţă omului de a da contur ide­
tului sl dăruirii -lor In produc­ a slabei exigente si automul- de conducere din acest Im­ nomice — prin reducerea rebu­ pe un loc fruntaş In Între­ „susţineri“, nu puteam sta de elementul nou. loan Rn- ilor ce-l frămintă.
ţie, a conducerii lor competen­ tumirii din partea unor şefi de portant domeniu al industriei turilor şi a cheltuielilor neeco- pasiv faţă dc această sarci­ munt/ţ. şef de echipă la mi­
noraicoase, evitarea risipei de
extractive, prilej de substan­
te de către organele sl orga­ brigadă, maiştii şi ingineri, a cerea pe ţară. nă. In acest context trebu­ na Deva, lancu loan, ingi­ CORNELIU BUDA
nizaţiile de partid. îngăduinţei cu care au fost ţiale transformări în activita­ materiale, mal buna aprovizio­
Darea de seamă prezentată privite lipsurile, & stilului de tea profesională sl în viaţa nare a locurilor de muncă,
In fata activului de partid din muncă defectuos, unilateral sl socială a oamenilor din a* organizarea mai judicioasă a
municipiul Petroşani de către individual al unor secretari a! bataje. El va avea însă destule producţiei, Tovarăşul Ştefan
tovarăşul Clement Negrul, organizaţiilor de partid. implicaţii. De aceea, succesele Almăşan a semnalat necesita­ a
prim-secretar al comitetului In cuvîntul s3u, tovarăşul nu vor veni curlnd dacă la tea repartizării de sarcini con­ „Pregătirea tehnîco-productivă DEVA. Peste 60 de pionieri
municipal de partid, ca şi par­ Nicolae Nicorici, directorul baza ’lor nu vor sta o perfec­ crete tuturor membrilor de de la Liceul nr. 2 din Deva
ticipanţii la discuţii nu subli­ minei Uricani, a recunoscui tă disciplină a muncii, o mo­ partid şi controlul Îndeplinirii au fost vizitatorii unor loca­
niat $! alte rezultate bune, dar deschis neajunsurile manifes­ bilizare maximă a tuturor oa­ lor exemplare, sporirea comba­ lităţi cu rezonanţe adînci în
s-au referit, îndeosebi — as® tate în activitatea exploatării menilor din adlncurl pe fron­ tivităţii şi Intransigenţei faţă Istoria socială şi economică
cum era firesc într-o aseme­ miniere pe care o conduce, tul cărbunelui". de lipsurile de orice natură, este obiect de învăţa mint. a judeţului. El au admirai
nea împrejurare, a$a cum o- lipsurile personale, informind Alţi participanţi Ia discuţii, înlăturarea rutinei si formalis­ frumoasa depresiune dinspre
bisnuiesc comunişti! — la u­ însă adunarea activului de printre care pTof. dr. Ing. Nî- mului din munca organizaţiilor marginea de nord-vest 0
nele aspecte negative, eu for­ partid că pentru trecerea la colae Letu. decanul Facultăţii de partid, creşterea rolului e- Munţilor Apuseni înconjura­
programul de lucru de 6 ore în
mulat propuneri concrete pri­ subteran, eveniment deosebit de de exploatări miniere a I.M.P., dueailv al adunărilor generale, tă de ramificaţiile Bihorului,
vind lichidarea lipsurilor, îm­ prof. Victor Bădău, inspector promovarea cu consecventa a \ Trebuie tratat ca atare! ale munţilor Traseău şi Za-
bunătăţirea în continuare a important în mineritul nostru, şef pentru Valea fiului al In­ principiului muncii colective, rand, străbătută de Crlşul
muncii sub toate aspectele ei. la E.M. Uricani s-au luat tonte1 spectoratului şcolar judeţean, aşa cum ne învaţă partidul, Alb, pentru ca să poposească
In discuţii a revenit frecvent măsurile şi a asigurat aduna­ Nicolae Vllcea, inginerul şef secretarul său general, tovară­ încă din anul şcolar trecut, gricole, un sistem deseori de­ duetivă este tratată la Justa In oraşul Brad, Important cen­
problema disciplinei, creşteren rea aclivului că, la anul, mina al Preparaţiel Coroeşti, dr. Io- şul Nfcolac Ceauşescu. „pregălirea tehnico-producti- fectuos al practicii elevilor tru al Industriei miniere. Aici,
exigentei şi autoexîgenţei. Uricani nu se va mai număra sif Eşanu, directorul Spitalu­ Intr-o atmosferă dc entuzl- vă" a devenit un obiect de din unele şcoli cărora nu lî ei importantă — dovadă a elevi! au vizitat muzeul au-
combativitatea partinică, edu­ printre capii de coloană la mi­ lui unificat Petroşani, Vasile asm, adunarea activului Comi­ învătămînt. Pe baza indicaţi­ s-a asigurat frontul de lucru preocupării întregului colec­
caţia socialistă, mal ales tn nusul de producţie. Oros, prim-secretar al Comite­ tetului municipal de partid Pe­ ilor secretarului general al necesar, sau uneori tratarea tiv de cadre didactice, & con­
condiţiile actuale şi viitoare, Răspunderile majore ce re­ tului municipal Petroşani al troşani a adresat o telegramă partidului, în şcoli s-au lu ot superficială a acestei proble­ ducerii şcolii, pentru îndepli­
legate de introducerea în sub­ vin comuniştilor în primul U.T.C, ing Traîan Blaj, prim- C.C. al PC.R., tovarăşului măsuri penlru introducerea me de către organizaţiile de nirea acestui program major Pionieri pe
teran a programului de lacru rînd, ca de altfel tuturor lu­ vicepreşedinte al Consiliului Nicolae Ceauşescu. în care se acestui obiect In orar. S-n partid din şcoli. al învălămîntului. Cu ajutorul
de 6 ore. crătorilor din minerit, după popular municipal Petroşani, spune, printre altele : „Expri- organizat practica productivă — Cum se desfăşoară la conducerii CAP., la mînifor-
„Mineritul, în esenţă, presu­ trecerea la programul de lu­ Constantin Roşoga, secretarul mîndu-ne profunda noaslrâ re­ ma şcolară s-a întocmit un traseele istoriei
cadrul C.A.P.,
pune m u ltă ordine şl discipli­ ciu de 6 ore în subteran, ou comitetului de partid al Şan­ cunoştinţă io(â dc măsurile de­ a elevilor In în atelierele şcoala dumneavoastră pregăti­ plan de producţie defolcat pe
IM.A., I.A.S.,
nă, pasiune si d ă ru ire în mun­ străbătut si discuţiile purta’e tierului 7l construcţii C.F.R. rea tehnico-productivă a ele­ a parcele, pe culturi, iar elevii
vilor
claselor a Vll-a
si
că — a relevat maistTul loan de tovarăşii loan Raczek, se­ Petroşani, au relevat o serie osebite pe care conducerea şcolare sau cele aparlînînd u­ au fost lmpăr|îti în echipe. judeţului
nor unităli
economice, s-au
David de la E.M. Anînoasa. cretarul comitetului de partid de lipsuri din sectoarele de partidului şi stalului le la în încheiat contracte privind 0- VUI-a ? — este întrebarea pe S-au lucrai astfel 2,84 ha cu
permanenţă pentru îmbunătă­
Iar acum , cînd grija partidu­ al E.M. Lupenl, Ludovic Fe- activitate în care lucrează, lip­ care o adresăm directorului cartofi, varză, fasole, rădăci-
suri privind disciplina si edu­ ţirea condiţiilor de muncă şi bligaţiile şcolare în procesul Scolii generale din Hărtăgoni, noase, lucerna etc., iar In
caţia unor membri de partid, de vla|ă ale minerilor, vă asi­ muncii şî cele privind valo­ Viorel Groza. cadrul C AP. Dobra elevii au
pasivitatea fată de unele sar­ gurăm lovarăşc secretar gene­ rificarea realizărilor muncii — Stringem măceşe.- şî am lucrat 2 ha cu porumb (se­ rului care alături de minu­
cini. automulţumirea si como­ ral că am luai ţoale măsurile elevilor. mai ajutat la stringerea po- mănat, prăsit, recoltat). Nu­ natele eşantioane minerale
Bilanţ pozitiv rii măsurilor adoptate, inerţia, politice şi organizatorice pen- asistăm în general la tratarea Tumbuluî în coopetativă. Ne mai la sfeclă furajeră s-au oferă si o sugestivă imagine
ditatea, neurmărirea îndeplini­
Dar dacă în
mediul urban
Iru aplicarea in viată a hotărl-
oblinut peste 22 000 kg. Este
retrospectivă asupra
mineri­
gîndim şi la un atelier...
rutina, şablonismul. De aseme­
Deci, la Hărlăgani se culeg
nea, au făcut propuneri utile rilor partidului şi statului pri­ serioasă, cu siml dc răspun­ măceşe. In schimb, la Şcoala o notă bună pentru cadrele tului din (ara noastiă. Toate
dere, a pregătirii icnnieo-pro-
didactice Elena Moise, Maria
vind trecerea ta programul dc
acestea conferă muzeului uni­
(Urmare din pag. î) în prima zi aşa cum am fi do­ privind promovarea cu con­ muncă redus de 6 ore, în sub­ duclîve a elevilor (constitui­ Codreanu şi loan Căceu. citatea sa în Europa, consti­
rit. Din cauza unor deteclium secventă a principiului muncii teran, in toate exploatările mi­ rea atelierelor şcolare, o bu­ generală Vetel, printre activi­
am încheiat această zi cu o u- colective, întărirea disciplinei niere din Valea Jiului. Ne an­ nă dotare i acestora, patrona­ tăţi productive ce se înca­ Se vede că atunci cînd pre­ tuind un obiectiv deosebit de
In toate unităţile miniere soară rămînere sub plan. Dar de partid, îmbunătăţirea pla­ gajăm în laţa conducerii su­ rea concrelă de către unităţi­ drează Intr-adevăr ca „obiect gătirea tehnico-productivă este Instructiv In traseul zărăn-
trecerea la ziua de lucru cu modul cum s-a desfăşurat lu­ nificării şi organizarea ştiinţi­ perioare de partid, a dumnea­ le economice etc.), la şcolile de învătămînt', citim In re­ ..predată'1 cu seriozitate, re­ dean al oricăror excursii. Tot
program redus este viu comen­ crul în toate cele 4 schimburi, fică, chibzuită a muncii In voastră personal, .stimate tova­ din mediul rural situaţia nu gistrul de prezentă al cance­ zultatele nu se lasă aşteptate. la Brad, pionierii au aflat că
tată si aprobată cu căldură de entuziasmul şi punctualitatea toate domeniile. răşe Nicolae Ceauşescu. să mi- 1 se prczinlă la nivelul scontai. lariei ; „Lucrări de curăţire a O problemă care „scapă" u­ de aici, în 28 octombrie 1781.
neori factorilor direct răspun­
Crişan îi Îndemna pe ţăranii
Acţiuni
curţii şcolii" (? ? ).
către mineri cu care s-au prezentat minerii In cuvîntul său, tovarăşul lităm ni pasiune şi demnitate, Mai există comune unde pa­ zători de buna desfăşurare a care mergeau la lîrg să vi­
„Am luat-o bine de la înce­ la lucru, faptul că marea ma­ loan Ghinea, secretai al Comi­ tronarea şcolilor de către uni­ gospodăiesti curente sau pre­
pui" — remorca vagonetarul joritate a abatajelor au reali­ tetului municipal de partid să îaccm apel la toată price­ tăţile economice este Încă o gătire tehnico-productivă ? procesului educaţiei prin nă duminica la biserica din
muncă şî pentru muncă a e*
cişticjatâ,
perea şi experienţa
Laurentiu Burlui de la mina zat şi chiar depăşit sarcinile Petroşani, a făcut referiri con­ să muncim neobosiţi pentru a- noţiune necunoscuta, unde Tot la Velei, cele două a­ Iovilor este aceea a profilu­ Mesteacăn pentru a asculta
Dîlja, iar maistrul miner prin­ de plan ne îndreptăţeşte să crete la îmbunătăţirea muncii llrmarea prinripiilnr socialiste cooperativele agricole nu teliere — tlmplărie si croito­ lui pregătirii tehnico-produc- îndemnul lui Horia de a pri­
cipal losif Laszlo din sectorul avem toată încrederea în jus­ organizatorice în toate organe­ sprijină eficient şcolile Tn a- rie — aşteaptă să fie termi­ tivo. Aceasta ar deschide larg mi arme şl a nu mai rămîne
11 al aceleiaşi mine spunea : teţea si valabilitatea măsurilor le şi organizaţiile de partid. si comuniste in viaţa dc fieca­ mennjnrea şi dotarea atelie­ nate şi dotate. Am consultat orizontul orientării profesio­ în slujbă la nobili. In drum
„Regimul de lucru în patru luate şi sînt convins că încă „Este necesar să folosim mai re zi ; vom îace lotul pentru a relor. planul dc muncă al organiza­ nale şi ar pune, totodată ba­ spre Ţebeo, el au trecut şi
ne aduce o contribuţie mai ma­
schimburi e bun. L-am aştep­ astăzi (ieri — n.n.) rămînerea larg principiul muncii colecti­ re la afirmarea progresului Cauzele acestor stări do ţiei de partid din şcoală (se­ zele integrării profesionale prin localitatea devenită de
tat cu îoiii cu nerăbdare, cu în urmă din prima zi va fl re­ ve, să acţionăm cu fermitate multilateral al larii, prosperită­ lucruri rezidă din insuficienta cretar. tovarăşul Mircea Zns- a elevilor in fu/nctie de la 1784 Istorică — Mesteacăn.
bucurie, iar rezultatele obţinu­ cuperată, iar în zilele urmă­ pentru descoperirea si eradi­ loti). Nici un cuvint despre specificul dezvoltării econo­ Vizitarea gorunului lui
te confirmă justeţea măsurilor toare vom realiza si cantităti carea lipsurilor, să ne sporim ţii si bunăstării întregului po­ strădanie a directorilor de „obiectul muncii". mice a Judeţului nostru. Horia, autentic monument na­
por”.
luate. Avem condiţii acum să de cărbune suplimentare lată scoli, lipsa de sprijin din par­ La Şcoala generală din (Lulnd de pildă Şcoala gene­ tural de care se leagă boga­
realizăm în fiecare schimb sar­ de sarcinile de plan. spiritul de răspundere şi auto­ DUMITRU GREONEA tea unor unităli economice a- Dobra, pregătirea tehnico-pro- rală Vetel. nu negăm utili­ te amintiri istorico, ca si a
cinile de plan, dar aceasta im­ Bilanţul primei zile de lucru tatea atelierului de tlmplărie, mormîntulul lui Avram lan­
pune ca fiecare să muncească este deci pozitiv. Acest lucru ss—r---------- — 5 5 ; dar. dacă ne gîndim la in­ cu, alături de vigurosul go­
disciplinat, conştient, să de­ demonstrează pe deplin faptul fluenta exercitată de Termo­ run plantat de tovarăşul
pună tot interesul în acest că au fost asigurate toate con­ centrala Mintia aflată la doi Nicolae Ceauşescu a prile­
scop. Numai aşa se pot realiza paşi distanţă, poate că se im­ juit momente de emoţionante
forţa
do
diţiile
materiale,
sarcinile de plan cu respecta­ muncă şi capacitatea organiza­ Efectivei© anuale şl producţia punea mai degrabă un atelier evocări istorice. Sub gorunul
rea riguroasă a celor 6 ore de cu profil energetic.,.). de legendă unde Horia vor­
lucru efective în front'. torică pentru îndeplinirea cu In concluzie, este neapărat bea molilor despre dreptatea
ţăranilor Iobagi, pionierii au
— Exploatarea noastră — succes a sarcinilor de plan pe nevoie să se depăşească sta­ recitat versuri patriotico
diul simplist de tratare a aces­
declara ing. Nlcolae Nicorici, care le au minerii Văii Jiului plani â ou fost depăşite tui obiect de învăţămlnt, Tot aici ei au înălţat din zeci
directorul Exploatării miniere în acest an şi în următorii, din întărirea caracterului aplica­ de glasuri Marşul lui lancu,
Uricani — nu a putut debuta actualul cincinal. tiv al procesului educaţional, omagiu viu adus acestui pa­
organizarea sl desfăşurarea în triot al Zarandulul, al ţării
bune condlţiunl a activităţii Conduşi de profesoara Co-
In structura producţiei şi producţiei şi au făcut o serie lucernâ — va creşte eu 10 păşească atî& efectivele cît şi practice în atelierele-şcoală
a veniturilor realizate de co­ de propuneri menite sri con­ hectare, Iar cea ocupată cu producţia prevăzută. sau pe lotul şcolar, pentru rina Gherman, elevii Liceu­
fost
lui nr. 2 din Deva ou
A U T 0 U 7 I L A R E operativa agricolă din Vnlea ducă la lichidarea deficien­ sfeclă furajeră se va mări cu In perioada care a mai ră­ cultivarea în rîndul elevilor a în aceaslă excursie benefici­
zoo­
50 Ia sută. Este evidentă deci
Sîngiorgiului, sectorul
ţelor constatnle. Intre altele,
tehnic ocupă un loc prioritar. s-a apreciat că dacă s-au fă­ orientarea spre asigurarea mas pînă la sfîrşitul anului respectului şi preţuirii faţă de arii unei evocatoare si sem­
munca fizică, a conştiinteî ne­
există create posibilităţi ca
(Urmare din pag. 1) peniru asigurarea prin forţe Ca urmare, consiliul de con­ cut paşi însemnaţi pe tinin ponderii în raţii a nutreţuri­ unitatea să livreze suplimen­ cesităţii de a se pregăti te­ nificative tntîlnirt cu Istoria
proprii a acestui compartiment, ducere al C.A.P. acordă o a­ mecanizării unor procese de lor de volum. tar la fondul de stat o în­ meinic pentru a deveni cît economică sl soclal-politică a
casare de la cariera Zlaşli. care influenţează în mod di­ tenţie sporită valorificării cît semnată cantitate de lapte şi mai utili societăţi. unul frămîntat colţ al judeţu­
Valoarea totală a lucrărilor rect productivitatea muncii, să mai depline a potenţialului carne, estimîndu-se ca valoa­ lui — Zarandul.
executate prin forţe proprii se fie Inexistente. biologic al animalelor iprin rea produselor realizate peste C. DR02D
ridică la 441 000 lei. Pentru Intensificarea acestei asigurarea unor condiţii tot prevederile planului să însu­
Volumul producţiei realizate acţiuni este necesar ca între­ mai bune de îngrijire, hrâni- meze circa 20 000 leî. Aceste
la nivel de .judeţ destinată prinderile să folosească din re şi adâpostire. Cunoscind rezultate sînt rodul eforturi­
auioutilărll, se ridică la Im­ plin avantajele pe care le o­ sarcinile importante ce revin lor permanente şi al conştiin­ Inlavitul în hrana vifeilor
portanta sumă de 9 887 000 lei. feră autoutilarea, care vizează unităţii din programele na­ ciozităţii cu care muncesc în­
Eficienţa acestor acţiuni este îndeosebi realizarea unor ma­ ţional şl Judeţean de dezvol­ grijitorii de animale. Pentru
concretizata în reducerea im­ şini, utilaje, Instalaţii, suban- tare a zootehniei şi creştere lucru tn zootehnie (este vor­ Activitatea rodnică ce s-a rezultatele dobîndite merită SIMERIA. Pentru ridicarea eficienţei activităţii fer­
portului, renunţarea la achizi­ samble adaptate specificului a producţiei animaliere, co­ ba îndeosebi de introducerea desfăşurat în acest an In sec­ toată lauda cooperatorii : Iro- mei zootehnice, la C.A.P. Simerla se nrmăreşte cn
ţionarea acestor utilaje de la muncii şi valorificarea depli­ operatorii au manifestat răs­ alimentării automate cu apă), torul zootehnic este oglindită nîm Hint, Gheorghe Inâşescu, răspundere aplicarea tehnologiilor înaintate de creş­
alte întreprinderi, economii nă a resurselor materiale In pundere şi Interes pentru a în ceea ce priveşte prepara­ de faptul eâ la efectivul total tere a animalelor. Un accent sporit se pune şi pc
obţinute din reducerea preţului transpunerea în fapte a acestei pune în valoare toate rezer­ rea nutreţurilor situaţia nu de bovine şi la matcă preve­ Pastea Marian, TIie Pârâian, mecanizarea proceselor de lucru în atesl sector. Pe
de cost în valoare de 314 000 sarcini se simle nevoia acor­ vele existente pentru spori­ poate fi considerată nici pe derile planului anual au fost Virgil Curelar şi brigadierul lingă introducerea alimentării cu apă în toate adă­
zootehnic Ion Stoica.
lei. dării unul sprijin mal substan­ rea efectivelor şi a producţiei departe ca satisfăcătoare. depăşite cu 3 şi respectiv 2 posturile, s-au luat masuri ca nutreţurile de volum şi
In cadrul unor întreprinderi ţial întreprinderilor din partea de carne şi lapte. Avînd permanentizaţi ca concentratele să se administreze numai în stare pre­
Insă nu s-a întreprins în acest centralelor în ceea ce priveşte In contextul acliunilor ini­ Pentru a face un salt cît de la sută. Concomitent cu a­ îngrijitori de animale coope­ parată In tirana animalelor.
cît vizibil şi în această pri­
ceasta, producţia anuală de
an nimic pe hniu auloulilării, proiectarea obiectivelor, întă­ ţiate !n scopul ridicării efi­ ratori de nădejde, precum şi De asemenea, începînd din această săptămînă, s-a
nerealizindu-se nici un obiectiv rirea asistenţei tehnice, cunos­ cienţei sectorului zootehnic se vinţă. consiliul de conduce­ lapte marfă s-a realizat încă o bază furajeră corespunză­ trecut la hrănirea viţeilor cu înlocuitorul dc lapte —
in cadrul acestei acţiuni. Este cut fiind faptul că eforturile înscriu şi măsurile stabilite re al C.A.P. a stabilit să pro­ de la sfîrşitu! decadei a doua toare. la cooperativa agricolă inlavit. Fn acest scop. într-un adăpost s-au amenajai
greu de presupus că la unele depuse pentru dezvoltarea pro­ cu ocazia dezbaterii proiectu­ cure în ce) mai scurt timp a lunii noiembrie, iar con­ din Valea Sîngîorgiuluî sînt 8 boxe pentru 48 tapete viţel, care sînt crescuţi aici de
Întreprinderi cum ar fi Între­ ducţiei proprii de maşini, uti­ lui de lege pentru organiza­ o moară cu ciocănele, eu n- tractul la carne s-a depăşit create premise ca pe timpul la 5 zile după fălare pină la 40 de zile. Folosirea aces­
prinderea de prefabricate din laje si instalaţii constituie rea producerii şî folosirii ra­ jutorul căreia vor fi prepa­ cu aproape 2 000 kg Rezul­ perioadei de stabulaţie şi în tei metode prezintă numeroase avantaje, dintre care
beton Deva, „Marmura" Sime- surse pentru creşterea produc­ ţionale a resurselor dc nutre­ rate furajele concentrate şi tatele evidenţiază atenţia spo­ anul următor indicatorii de sc impune atenţiei faptul că sporeşte simţitor produc­
ria, Fabrica chimică Orăştie Şi tivităţii muncii, de economii ţuri. Membrii consiliului de cele de volum. Totodată, pen­ rită ce s-a acordat organizării plan din sectorul zootehnic ţia de lapte marfă, iar penlru fiecare viţel hrănit cn
altele au fost rezolvate în în­ valutare prin reducerea Impor­ conducere, brigadierii şi în­ tru îmbunătăţirea structurii judicioase a muncii în fermă, să fie îndepliniţi în mod c- inlavit se realizează economii la cheltuielile de creş­
tere care depăşesc 100 lei. Meloda respectivă de liră-
tregime problemele legate de turilor reclamate de necesită­ grijitorii de animale au ana­ raţiilor, în anul următor su­ cît şi urmăririi îndeaproape a xcmplar.
dotarea şi modernizarea utila­ ţile dotării tehnice, dc ridica­ lizat cu spirit de răspundere prafaţa destinată producerii reproducţiei animalelor, rea­ ADAM MIHAILA nire a viţeilor se aplică, de asemenea, in iennede zoo­
jului şi a mijloacelor de trans­ re a tehnicităţii $i eficienta! şi competentă cauzele care nutreţurilor fibroase de mare lizarea indicelui de natalitate inginer şei la C A P. tehnice ale C.A.P. Orăşlie $1 Dobra.
port astfel incit preocupările producţiei industriale. frîneazâ creşterea nivelului valoare nutritivă — trifoi şî planificat permiţînd să se de­ Valea Sîngiorgiului