Page 27 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 27
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 262 MIERCURI 8 DECEMBRIE 1971 3
' » - ■gpupjmiajr.r
D IN EXPERIENŢA C O N SILIILO R P O P U LA R E
Stimularea iniţiativei HUNEDOARA. Din ini- j /N
ţiativa organizaţiei U.TC. ! La întreprinderea minieră
— elevi — de la şcoala gene- i
cetăţenilor—hotărîtoare în rală nr. 9, a avut loc simpo- j Hunedoara, problemelor de
zionul cu tema „Din lupta :
şi realizările poporului sub j
conducerea Partidului Co
munist Român", acţiune la \ se acordă
modernizarea, dezvoltarea şi realizarea căreia şi-au dat !
concursul elevii claselor a
VlU-a A şi a V lll-a B.
In cadrul simpozionului o mare importanţă
au fost reînviate pagini din
mai buna gospodărire a satelor rpentru hbertatea poporu
lupta comuniştilor căzuţi
lui. A fost evocată activi Grijă faţă de om
— Fără îndoială, la lila se trebuie sfi spun efi numai In noastre, vfizlnd că propunerile tatea revoluţionară a erou
poale vorbi de o frumoasa ultimul an la Ilia au fost ridi lor prind viată, au venit mereu lui comunist Filimon Sirbu, Succesele pe care le înregistrează LM. Hunedoara
troditie In direcţia bunei gos cate peste 200 de case noi. Es cu altele şi altele, tot mai bu a cărui activitate constituie lo datorăm oamenilor. Plin hărnicia, talentul, tcnacî-
podăriri, a Înfrumuseţării con te o clfrfi care vorbeşte de la ne, în acelaşi timp muncind un exemplu pentru tinere lalca, voinţa şi ambiţia minerilor de pc aceste melea
tinue a şalelor, de o participa sine. De asemenea, se află în pentru o le transpune în rea tul patriei noastre. Utecis- guri. întreprinderea noastră sc numără de mai mulţi
re largă, entuziastă a săteni construcţie un nou bloc cu 6 litate. De un real sprijin in j ta Chiţu Lidia a evocat a ani printre unităţile frunlaşe.
lor la acliunile de muncă pa munca de înfrumuseţare şi tot I poi chipul aceluia despre Dat fiind că toate valorile maleriale pe care le Jn-
triotică. V-am ruga să ne spu mai bună gospodărire a sate I care Gala Galaction spu rogistiează întreprinderea se oblin prin munca de
neţi cu ce realizări ati Înche Convorbire cu tova lor sînt deputaţii. Purtînd un nea ; „A voit binele popo fiecare zi o oamenilor aşa cum relâlam, comitetu'/ de
iat anul de muncă patriotică permanent dialog cu cciătenii, rului întreg..." — figura lui ^ direcţie acordă o gnjă deosebîtă apărării săn/ilăţii
1970—1971. fiind mereu în mijlocul lor, ei I.C. Frimu, eroul care încă ’ celor ce lucrează In abatajele miniere. Astfet in anul
— Aş vrea mai Intîi sfi lac răşul Teodor Vasiu, le cunosc toate părerile, le din 1893 şi pin& fn ziua acesta s-au cheltuit mai mult de 4 milioane Iei pen
o remarcă : Nu este sat în co ascultă gîndurile. Prlntr-o chib morţii a fost in fruntea ac lru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă In subteran.
muna noastră, şi avem 9 sate, primarul comunei Ilia zuită judecare a tuturor pro tivităţilor şi acţiunilor Cu suma amintită mai sus s a pus In funcţiune 'o sta
care sfi nu fi cunoscut înnoiri, blemelor ce se ridică, cunos- muncitoreşti. ţie de ventilaţie la mina Ghelar ; o sfaţie de aero
in care să nu se fl executat cîndu-şl bine atribuţiile, el Utecistele Viorica Căsă- soli le mina Tebuc » s-a montat o Instalaţie pentru
lucrări edilitar-gospodăreşti, de apartamente, care va avea la ştiu ce anume situaţii se cer neanu. Ioana Rlcu, Maria efenrea perdelelor de ceaţă în curenţii de intrare la
Înfrumuseţare, bineînţeles prin parter unităţi comerciale. rezolvate în circumscripţii. De Gavrila au prezentat aspec E.M. Teliuc, pentru purificarea aerului ele.
participarea masivă a săteni — Intr-adevăr, locuitorii co altfel, vreau să spun că îna te din viaţa şi lupta eroi Dacă penlru lucrările din subteran s-au al-ocat su
lor la acliunile de muncă pa munei lila au muncit cu mul inte de a trece la treabă, noi nelor Olga Bancic şl Eca- me mari de protecţie a muncii, minerilor, tuturor sa
triotică iniţiate. La Bacea s-au tă hărnicie şi pricepere la în întotdeauna repartizăm concret terina Teodoroiu, precum şi lariaţilor le revine datoria de a foloui judicios, de
pietruit drumurile, s a construit frumuseţarea satelor în care lucrările pe circumscripţii e date legate de viaţa şi ac a respecta întocmai toate măsurile, instructmnilo, de
o magazie pentru lemne, au trăiesc, Vorbiţi-ne despre a lectorale, străz.i, sate, cu res- tivitatea în ilegalitate a lui ciziile. indicaţiile elaborate pentru fiecare loc de mun
losl reparate gardurile, faţade ceastă participare largă la ac ponsabilităti şi termene preci Vasile Roaită şi Ilie Pinti- că In parte.
le ; Ia Bretea Mureşană s-a ţiunile de muncă patriotică. se de rezolvare Ne-am mai lie, fii demni ai poporului. O feră o interesontă înm ănunchere de manuale,
împrejmuit căminul cultural ; — Oamenii au înţeles că debarasat de hîrtii şi scripte, Măreţele realizări obţi dicţionare, breviare, com pendii, encic/opecfii şi d o ATRIBUŢII GENERALE
la Sirb! s a reparat drumul pe muncesc pentru ei, pentru a-şi fiecare răspunzînd concret la nute de poporul nostru, sare pe mori probleme ale lumii contem porane Fiecare salariat se va prezenta la ap«d cu echipa
0 porţiune de peste 2 km i la face satele mai frumoase, a faţa locului despre problema . sub conducerea PC.R., a ment de protecţie şî de lucru conform normativului,
.el )a Cuies, la Brîznic, iar le gospodări mal chibzuit. Ceea ce a avut-o tn răspundere. devărate epopei ale socia La chioşcurile de ziare şi în librării, reţineţi corespunzător locului de muncă t
salcie Săcămaş, Dumbrăvita, ce am făcut noi, consiliul popu Stlmulînd Iniţiativa cetăţeni lismului, au constituit su cartea pe care ati aşteptat-o 365 de zile. Fiecore salariat va avea asupra sa la intrarea în
Valea Lungă au fost electrifi lar comunal, sub conducerea şi lor şi întretinlnd-o în perma biectul unor neasemuite ALMANAHUL SCÎNTEIA 1972 mină mijloace de iluminat portative;
cate, incheindu-se ast lei e- îndrumarea comitetului comu nenţă, răspunzînd prompt la pagini de m uncă: Galaţi, In timpul transportului cu Irenul în subteran se
loctrificarea tuturor satelor co nal de partid, este că am ce propunerile lor, muncind cu Porţile de Fier, Hunedoara, vor respecta următoarele reguli : îmbarcarea şi de
munei noastre. rut părerile cetăţenilor în tolil : copil de scoală, pio Lotru, Reşiţa, Ploieşti, Bu barcarea din cărucioare se va face numai în timpul
— Deci, In toate satele, hăr tonte problemele, ne-am consfă- nieri, tineri utecişti. pînfi la cureşti. staţionării garniturii; In timpul transpoi tutui nu se
va scoate copul, mlmile sau alte păirţi ale corpului în
nicia sătenilor s-a manifestat tuit îndeaproape cu ei, în ca pensionari, fiecare după pu Simpozionul a fost urmat Obligaţiuni C E. C. afara căruciorului; la punctele de aşteptare (peroane,
încă o dală în toată amploarea drul adunărilor populare, alîn- terile sale, cu hărnicie, price de un concurs cu subiec rampe, puţuri) se va păslra ordinea se vor evita aglomera
ci Ce realizări moi deosebite tîlnirilor dintre deputaţi şi ale- pere şi chibzuinţă am reuşit te din istoria şi lupta P.C.R, ţiile j la urcarea sau cobortrea din cărucioare nu va
au fost obţinute la nivel de qălori, am captat toate propu <«3 ne facem satele frumoase şi Simpozionul a fost un o purta scule sau unelle metalice pe umăr, care ar pu
comună ? nerile şi Iniţiativele‘oamenilor, Ie vom înfrumuseţa necontenit. magiu adus partidului, e- cu c îs ti tea atinge linia aeriană de contact i nu se va trece
— Valoarea totală a lucrări le-am centralizat şi am trecut rcrilor de ieri şi de azi. printre sau peste vagoanele cnp-lale In locomotive
Ca şt libretele de economii, obligaţiunile oferă Însem
lor executate esle de peste la înfăptuirea lor, în ordinea Convorbire reolizotă de M. CONSTANTINE5CU nate avantaje. Obligaţiunea C E C . este un Instrument de sau trolîl, chifiT dacă staţionc-r,
1 G30 000 lei, valoare realizată priorităţii. Locuitorii satelor GH, I. NEGREA economisire „la purtător" (nenominal) şl «re valori fixe
în mai bine de 6 500 zile de de 200 lei. 100 le». 50 lei şl 23 le». ŞEFI DE BRIGADA t
Pentru sumele depuse pe obligaţiuni, Casa de Economii
muncă patriotică, prestate de şl Conscmnaţiunl acorda o dnhtnd* de 4 la su(A pe an. sub
cetăţenii noştri. Din principa formA de cişiiguri. Cişliguvile se atribuie prin trageri la Nu permiteli intrarea In frontul de lucru a coechi
lele lucrări electuate aş omin- sorţi lunare, care au lei. loc tn ultima zi a fiecărei luni şl au pierilor pînă nu s-a efectuat operaţia de coplurire |
Ici,
75 000
100 000
50 000
lei.
valori
lei,
25 000
de
li r conslruirca a 2 500 mp tro 10 000 lei. 5 000 lei, 2 000 lei, 1 000 iei şi de 000 Ici. anunţaţi pe fiecare coechipier asupra particularităţilor
tuare pe străzile T. Vladiml- La flecare tragere la sorţi lunară, Casa de Economii şl operaţiunilor repartizate pentru a le executa ; anun
rescu şi Horia. din Ilia; repa ve. Mulţi promit, unii con Con.semnaţlunl acordA posesorilor de obligaţiuni C E C . ţaţi de urgentă artificierul dacă la front aţi găsit
3 007 clştlgurl, tn valoare de 3 471 400 lei, ceea ce înseamnă
raţii de străzi şi trotuare pe o firmă (Mulţescu, Urmeş, Sto că anual numAvul clştlgurllor acordaie depunătorilor pe găuri state ; respectaţi întocmai monografia de lucru
suprafaţă de 35 000 mp i repa Debutanţii Jiului ian). Totul e ca aceşti tineri obligaţiuni C E C. este de 43 2R4. Valoarea totală a acestora în ceea ce priveşte armarea, perforarea etc. ; folosiţi
toate mijloacele pentru combaterea prafului silicogen
raţii şi întreţineri de dumurl de perspectivă să fie chib este de 11036 000 lei anual. DIN JU D E Ţ U L HUNEDOARA, (per foi a j umed. stropirea frontului şl a pereţilor, pulve-
SORT* CARE AU
LA T R A G E R IL E LA
AVUT LOC ÎN A
pe o lungime de 64 km ; îndi zuit conduşi înspre formarea CEST AN, AU C lŞT IG A T 411 DEPUNĂTORI. rizatoarele etc.); aveţi grijă ca iluminatul la frontul
guiri si consolidări de maluri După ani de zile de activi trenor Eugen lordache, în- lor. înspre creşterea lor cel Obligaţiunile care nu au Ieşit clşllgAtoore la o tragere de lucru să fie corespunzător » luaţi măsuri de prote
pe o lungime de 10 200 ml) o- tate, formaţia standard a Jiu curajind-o, văzînd în ea sin puţin Ia nivelul înaintaşilor la sorţi participa la tragerile la sorţi urm ătoare jare a ulilajelor şi instalaţiilor în timpul puşcării.
Vinzarca obligaţiunilor cAtre depunători sc fnco la va
menajări de spatii şi zone lui cunoaşte — poate cam gura modalitate de ieşire din lor. Şî Ion Constantin a ve loarea lor nominală numai In primele 10 zile nlc ficcArcl
verzi pe o suprafaţă de 1,9 ha ■ tîrziu, de aceea unele slabe impas. Au apărut astfel Ma nit la Jiul ca şi ei, fără nu luni, Iar In restul lunii cu diferenţă <lc preţ.
Obligaţiunile C.E.C. sc pol procura dc la oricare uni
s-nu reparat 4 poduri şi au fost rezultate izvorlte din neinle- tei Popescu, a revenit Tonca, me. apoi a plecat cu nume. tate C.E.C.
construite 22 de podeţe ; au grarea (încă) a noilor veniţi s-a integrat Dodu, a venit Păcat că şi-l pierde... . (343)
fost amenajale 4 baze sporti — zguduiturile primenirii, în Urmeş — pe post de mijlo Dorim şi le urăm debu
ve; s-au plantat aproape 6 000 tineririi lotului. Acţiunea în caş. Apoi au venit Stoian, tanţilor de la Jiul să devină *°AT „OMAl TU...
do pomi ornamentali, iar pc cepută pe vremea antrenoru Mullescu, Grigore, E. Geor- cel puţin cit au fost .cam
lui Ion Bălănescu a fost re-
malul Mureşului au fost plan pede abandonată, după cîle- gescu, a redebutat — ca ex- pionii eficacităţii* de acum
tai! penlru consolidări 10 000 va rezultate slabe, fireşti. tremă — Urmeş, s-a relntois cîţlva ani aî echipei mineri
bucăli de salcîmi. Totuşi, conducătorii echipei Mihaî Marian şi, recent, a lor din Petroşani. Succes I Întreprinderea de
lost promovat Făgaş.
Toţi
N. STANCIU
*
- — Trecînd pe străzile IIiei, Jiul au LeluaL-iniţintiva, în- • joacă. :UHîi la -prima echipă,*
eşti plăcut impresionat de credintînd-o noului ah- alţii la cea de tineret-rezer-
curăţenia străzilor şi faţadelor, gospodărie comunală
de aliniamentul gardurilor, de
modul cum se prezintă vitrine
le unităhlor comerciale şl si locativă Deva
meşteşugăreşti. Altceva impre 0
sionează însă şi mai mult ; IMPORTANT I
noul. Ce pondere are el in Facem cunoscut consumatorilor de apă din oraşul
viaţa Ulei ?
— Comuna noaslră este una Deva că Uzina de apă Batlz ou va funcţiona înccptnd
dintre cele mal puternice din cu data de 8. XTF. 1971, orele 7,00 şi pînă în data de
judeţ Avem o bazfl economică 10. XII. 1971 orele 7.00 perioadă în care nivelurile supe
dezvoltată, reţea comerciala rioare nu vor beneficia dc apă. _________________________(342)_______ I
cu un magazin super, unic în
felul lui în judeţ, reţea de uni
tăţi de servire şi de prestaţii
de servicii către populaţie, Semnatişfi înainte de a intra
şcoli, liceu, cămine culturale,
cinematograle, biblioteci, poştă, Cine işi permite să sfideze cuplători de la puf! în subteran
agenţie C E.C., 9pltal, cîteva lat A un moment Important
$(
repartizarea
La
angajarea
blocuri de locuinţe. Aii amintit In cariera sportivă a Ju căto e Cmc .ire voie sA «lea sem la Ierurile rtc muucA din subte
nale la maşina dc cxtrarţle şl
desore noul comunei noastre. mmm rului Făgaş, promovat recent cc semnal inscnmnA STAI 7 ran a personalului icbulc-mun-
ilc (a Ştiinţa Petroşani (a Jiul.
Do,Tisa este. Majoritatea dintre Asaltul tinerilor debutanţi In divizia A de foi hal, la echipa Este minutul 67 al meciului legea, să sufere şi rigoriie ei i'ilorrsc, conducerea cxploalArli
Jiul, sc face tot mai rcm arrai. laiA-l In această Imagine pe ta a Cu ce lnştala(îi dr scnihi»- ••sic ubligatA ea pc lingA cu n o ş
acestea stnt noi. Iar dacă ne lentatul Mullescu, manevrind cu «IczinvolturA balonul la mijlocul Jiul — Universitatea Cluj şl IL/are trebuie prcvA/urc puţu tinţele profesionale sA (InA s ca
tinArul vlrf de atac debutează
referim la casele oamenilor terenului. F o to : AUREL DULA tn divizia A I rile mal adinei dc S0 m 7 ma «Ic Indicaţiile prescrise In
urma cxam rnolnr medicale efor-
• Cum sc face transportul dc
Administrarea fondului lo Andrei Feieraber. penlru că persoane pc put 7 Dar nt acci tunte conform inst moţiunilor
Ministerului SAuAtAţii.
el este cel apărut pe neaştep
cativ de stat. cu toi ceea ce tate, meiceolog la C.L F. Deva, dentalilor 7 subteran — calificaţi şl necaii
In
Muncitorii care htcreazA
MIORI Al I.6.C.L! reglementată ptin Legea 10 el şi se instalase în aparta llştilor şl m ecanicilor In timpul ficaţi — trebuie sA posede cu
are legătură cu aceasta, a fost
• (.‘«are sini obligaţiile scmiux-
cumpărase şi el mobilă de la
dc
trhnlrA
noştinţele
generale
soţii Bozeşan O cumpărase şi
tr Anspnriului de persoane
pc
din 1968. Prin urmare, folo
a *ccurit;\(ii muncii, precum şl
pu{ 7
sind un dicton mai vechi, „un-
cele speciale lucrAritor pc care
de-i lege, nu-i tocmeală". Sc
cmc
o Cînd şi (n ce razuri
irojuţi nu pul fi admişi s;\ luerc-
răseau. Bineînţeles că n-a in
pare Insă că pe apartamente mentul pe care aceştia îl pă admis transportul dc persoane Iu cxcculA. Muncitori) nou nn-
v.t* in subteran sau la suprafaţA,
le proprietate de stat mai sînt trat In apartament prin forţa cu tam burul mobil decuplat 7 IA i A ofuciuarea iu.slruciajiil ;u
întreprinderea de gospo bine peisajul de afară, printr-o oamenilor a reieşit că seclo- ţe de pe raza comunei ce sînt unii dispuşi să se tocmească rea uşii. A deschis cu cheia • In ce condiţii este permis introductiv general şi al In-
dărie comunală şl locativă crăpălură de la unirea zidului rul Gh e l a r există moi administrate de I.G.C.L. Hune şi acum. Forma e arhicunos pe care i-au dat-o soţii Boze transportul dc persoune eu rln- siructajnlui dc Irci luni la lo
din Hunedoara are o acti cu plalonul. Problema care se mult cu numele pe „haita" co doara. încă de alunei, Ioan cută. Cel ce părăseşte aparta şan. „TIrqul", că tîrg a fost, bla 7 cul dc mnncA.
Instructajul general se va des
vitate largă, desfăşurată pe pune este aceea : „se vede" munei I Are sediu, arc şef, te Drondoi. preşedintele asocia mentul „vinde" o mobilişoeră era făcut prin nesocotirea le • Care esle obligaţia semna- făşura pc baza unul program
mai multe direcţii. cum sau „nu se vede" stricăciu lefon, salariaţi, dar n-are... o ţiei de locatari, a arătat că de care nu-i mai convine la gii şi, dacă ar fi fost lăsate listulu! înainte dc începerea aprobat dc conducerea cvnlua-
sint : construcţii şl amena nea ? După părerea lui C. Pă evidenţă precisă a defecţiuni sini necesare de urgenţă re un preţ de 4—5 ori cît face. lucrurile aşa, ar fi privat pe transportului de persoane 7 zile, eorcspiur/Aioai u rmulii
la n j, cu o duratA de pinA la l‘*
jări. transportul In comun, sat, reparaţia ar trebui s-o fa lor pentru a interveni opera paraţii la apartamentul lui'Ni Cumpărătorul se instalează In un om îndreptăţii de dreptul » Cum se prorede/uA Iu r a specifice Incului <lc mumA şi
prestări de servicii ele. că minerul. Ne interesăm dacă tiv In înlăturarea lor. Şeful de colae Vlad. Dar a liebuit să spaţiu şi apoi, fortind ba o său. Consiliul popular muni zul clud semnalul acustic nu funcţiei noilor angajup. în ş ir u i-
este înţeles 7
Dar, una din principalele s-a făcut, aşa cum se obişnu sector, C. Păsat, cînd trece pc treacă un timp îndelungat, a uşă ha alta, induplecînd pe cipal Insă a procedat, aşa cum tnjul la Imul dc muucA du irui
luni se va f:ue tic. cAtrc şefii
• Cind arc voie sA Intre şi sA
sale sarcini este aceea de ieşte, recepţia locuinţei după teren — cînd trece ! •— notea proape un an, pentru a se fa unii prin lacrimi — dacă e îî dădea dreptul legea, la eva lasA personalul din colivie 7 du erbipc sul) i mir um arc a \nnis
întreţinere în condiţii opti plecarea celeilalle familii care ză doleanţele oamenilor în- ce treaba. . pe jumătate ! Fap nevoie — obţin şi formele de cuarea silită a ocupantului a ţiului care are i i i supruvcgliei'O
au
a Ctle
voie
persoane
me a locuinţelor pe care )e a locuit aici şl aflăm că nu ! tr-un carneţel de buzunar. Şi tul că I G.C.L. Hunedoara nu-şi repartizare, contractele de buziv de spaţiu. Cine-şi per se transporte In colivie şl pc locul de muncii respectiv. Dnp.i
in-
de
term inarea
perioadelor
administrează. Şi nu de pu Atunci, cine este vinovat ? acolo rămîn ! Ne-a spus că achită îndatoririle pe care le închiriere. „Formula" se nu mite să sfideze legea, trebuie mp de suprafaţA 7 siru ria j (general şl la locul de
ţine ori 9-a constatat că Curentul electric se Între liecare problemă ridicată de are faţă de oameni rezultă şi meşte filodormâ şi esle şi ea să se gîndească şi la posibili e Cum sc cxcculA Intrarea şi intuicA), muncitorii voi* li su
întreprinderea sus-amintilă rupe foarle des, de cîle 2-3 oameni se transcrie înlr-un re din alte exemple... Din 18 au încadrată Intr-un paragraf dc tatea de a suferi rigorile ei. Ieşirea personalului din rnllvţc puşi unul exam en, rezultatul a-
i,esuila fimd irrcut in flşn in
şl - a lăsat la o parte, „pen ori pe zi, la barca nr. 267. Iernt către întreprindere In gust 1970, cetăţeanul Martin lege. Cit despre cei care înlesnesc o Cum se transporiA m ateria dividuala de instructaj. Muu-
tru mai tlrziu", această răs Există o defecţiune pe circuit realitate, însă, nu exislă nici Tamaş a achitat acestei între Ca să stăvilească ocuparea pe căi ocolite pătrunderea a lele CC nu sint încărcate In va- m o rii vor fi admişi a Unrji in
pundere. La aceasta se re- pe care 'locatarii, nespecialişlî, un referat I In carnete! există prinderi suma de 322 lei, pen abuzivă de spaţiu în această buzivă în spaţiul locativ pro gnncl 7 subteran numai iu cazul in
care nu tr c m i examenul.
lerea, în concret, şl scri tru a i se repara instalaţia sa formă şi în altoie, legea pre prietate de stat, legea are pre — 12 tutrebArl- NoiAm fiecare Pentru toţi muneilmii nnc.i-
soarea expediată de mine nitară din apartament. Pînă în vede evacuarea forţată a cetă vederi şi pentru ei. $5 nu o r.Vspuns exact cu douA putidi: jaţi. Instructajul pciuulir sc \;i
L)ac.\ aţi depAşit suma de 20 dc
repeta 'a nu interval dc <i luni
rii Ghelarului, pe urmele prezent nu a venit nimeni aici, ţenilor cate ocupă fără repnr- dală organele do stat le-au a puncte Acumulate InseamnA cA lustruirea periodică va li cm,
căreia am pornit Intr-una La invitaţia minerilor din Ghelar nici măcar cu o... promisiune ! lîţie un spaţiu proprietate dc staţi bine eu cunoştinţele de semnată tn fişele iutii vi ilvian
din zilele trecute. — Obişnuinţa de a încasa stat. plicat acestora ceea ce li se proiecţia muncii. de evidenţa * instructajului.
Am vizitat mai multe blocuri, banii în schimbul... absenţei In imobilul de pe strada De- cuvenea. I. C.
pavilioane şi barăci, grupate un amalgam de notite, pe care nu este o noutate în activita cebot nr. 19 din Deva. un «-
pe colonii minereşti — Cuţ, nu o pot descoperi singuri, nu Je poale descliiu nici po tea I.G.C.L. Hunedoara ! — partament rămîne liber prin
Colonia de Sus, Colonia de dar nu-j ajulă nimeni. Duşu sesorul Iul. De ce ? Fiindcă po ne-a spus şî primarul comu plecarea vechiului locatar,
Jos. Am stat de vorbă cu mi meaua din camera minerului nei, tovarăşul Miron Dtăqu- Mioriţa Boz.eşan, care-şi con-
neri, cu bătrini. femei şl copii. Conslantin Amariei este stri lingă .conducte de apă spune lescu. In baza unui contract slruise locuinţă proprietale
in perete" există şi menţiuni
Mulţi erau satisfăcuţi de con cată, s-a format un gol sub de Jelui : „la Băbuţ şi Bârăş- înrhpiat cu instituţiile de pc personală. Spaţiul i-a fost re • CINEMA m m *!TEIîEX!l ZIUNE •
diţiile pe care le oferă locuin ea şi nici un meseriaş nu vine Icanu sînt raţe şi găini vaqu- raza comunei noastre, I.G.C.L. paitiznl do către consiliul
ţele, alţii aduceau critici us s-o repare. .De 2 ani stăm aici, boancle" (!J). Modul defectuos Hunedoara trebuie să ridice popular municipal luî Aurel
turătoare Ia adresa I C C L. ne ■ spune minerul. însă pînă de luciu al şefului de sector qunoîul menajer do 4 ori pe Maici, muncilor tipograf, care DEVA : Un am anet eludat muzical, (.'mini tlln opere; rr.F.F. A .; 23.13 Concert de sea
Hunedoara, sectorului ei din la dv. n-am văzut pe nimeni rezultă şi din cîteva dialoguri lună. In noiembrie, l-a ridicat locuia într-o singură cameră („Patria") ; Doar un telefon .1101110111 poetic; «,:ki La micru ră; 21,nn nuletlb dc ştiu ; II.03-
Ion, melodia proferată; 9,00 n»t-
la
(„A rta"); SlM EIllA : Siart
6,00 Estrada nocturnă
Ghelar, care mr-şi realizează de la I.G.C.L.". purlale de accsia cu oamenii, o singură dală, ca să dăm nu cu soţia şi un copil de 1 an şi moştenire („M ureşul"); IIUNE Ictin dc ştiri; !i,l)J l.n microfon,
nici pe departe atribuţiunile. Aceeaşi situotie nocorespun- la care am asistat. Releritor mai un exemplu. Do asemene*, rlouă luni. Fntr-o dimineaţă în UOARA : tl cunoaşteţi pe U r melodia profet atA (continuare) ; — yrw iikuwţa
(reluare) ;
Vlnţa
cărţilor
In întregul raid ne-a însoţit ş! zătoare se constată si la clte- la lipsa unor intierupătoaie problema unificării sectorului să locatarii din imobilul res ban 7 („Sidcrm glstul'1) ; Ultimul lu.oo Uulctin tic ştiri; 10,(IS M oa
şeful sectorului Ghe l a r , va apartamente din blocul nr. do pc un coridor, fapt cate din Ghelar cu cel din Teliur. pectiv s-nu trezit cu un alt H mohican („Constructorul") ; ( A- ce liAnAţe-anA — muzică popu Ifl.00 M uzica — emisiune dc a c
l.AN: Fraţii
<„n Iu nie"); TL-
Conslantin Păsat, care, se 260 B, Minerul Nicolae Vlad, prezenta pericol de electrocu pentru a putea lace fată mai vecin despre care nu ştiau LIUC : Poveştile piticului Diin- lară; 10.30 Vreau să ştiu; li.oo tualitate muzicală;
tot traseul completa ! „Ce se care locuieşte la parter, în a tare : bine sarcinilor, este o loz.inră pînă atunci nimic. bo („M inerul"); G IILL A R : Omul II111 otIn do ştiri; H,0R Muzică 14.13 Mult c dulce şl frum oasă;
partamentul nr. 4, a slat 10
care iui pome II acuz.nt („Mi
vede, cade In sarcina locata luni cu ligheanul în casă de — V-aţi adresat la responsa veche. Noi o cunoaştem de neru l*); PE T R O ŞA N I: Cele 7 uşoară; ll,IS Consultaţie Juridi Ifl,:i0 Confruntări. Cum măsurăm
rilor, ce nu se vede este... sar oarece curgea apa de la apar bilul dv. vreodată? (Respon cîtiva nni! Nu se vor pune logodnice ale caporalului Zbru că; ll ,.10 Formaţii participante eficienţa. Schim b de opinii
despre indicatorii eficienţei
l.i concursul „f.'intarc patriei" ;
N oiem brie");
(„7
Preludio
cina noastră I". Adică, toate tamentul de sus. Ce se intlm- sabilul imobilului respectiv treburile Ia punct, dacă în ca co („Repulillert") ; U JP E N I: Un ii.SO Cotele apelor Dunării; 12,00 ccnnomirc la nivelul în tre
11
stricăciunile de la suprafaţă, locuieşte pe acelaşi coridor I drul sectorului nu vor fi an „Sus pe valea r loc pentru îndrăgostiţi („Cultu Discul zilei : Mirciiic Mathlcu ; prinderii;
din interiorul locuinţelor, tTe- plase? „Specialiştii" I.G.C.L. — n n.). gajaţi meseriaşi buni, care să ral") ; Clipa dc llhertale („Mun 12,15 Recital dc operă I.ttrinvlc 18,50 Gala Interpreţilor: Aurcllnn V
buie puse la punct de locatari, executaseră o reparaţie la in — Nu I poată executa lucrările nece Geoagiului" citoresc") ; I.ONF.A: Goot ! (..Mi Sniess; 12.30 Inillnlrc nt m elo Octnv Popa tnlr-un pro
Ualada
gram dc muzică preclasleă
PAItO ŞEN I:
n eru l"):
iar cele „ascunse" în pereţi, stalaţia sanitară a apartamen — Păi, vezi doamnă, asta-i sare. din Ilevsursk („E nergia"); PE- dia populară şl Interpretul şl rom ăn casră;
preferat; 13,0(1 Radiojurnal; 13,IA
în duşumele, acoperişuri şi tului de deasupra, după care greşeala mare 1 GCOAGIU. — Ansamblul tic TK ILA : Serata („Muncitoresc") ; Avanpremieră cotidiană; 1.1,27 19.10 Tragerea pvonoexpres;
VULCAN:
(„Muncito
flencgata
alte locuri greu vizibile sînt apa începuse să se scurgă la Nu ne-am propus ca în a- clnteec >1 «landuri apnrţmind re sc"); UIIK A M : Romeo şi Ju - Cintceul e p rctu llnd rnl: 13.30 19.20 1001 dc seri: Creionul fe r
cel de jos. A fost nevoie de
(Aminului cultural tlln Geoa-
de competenţa întreprinderii. Spiritul menţinerii unor ve roste rinduri să descriem ton giu u prezentat In cadrul de lictia — seriile I I I (..7 \olcm Fotbal minut eu minut. T ra n s mecat — „In şoimului
misiuni directe «lut cea de-;i J1-a
La pavilionul nr. 199 A, pla nenumărate scrisori, drumuri rigi inulile, birocratice, stă Ia te neajunsurile existente in plasărilor din a n u a la stagiu brie"): Olt/VŞTTM: I) cunoaşteţi clapă a diviziei naţionale A : v e c h i" ;
Urban
po
GLOA
fonul spălătorului comun era Ja Hunedoara, pentru a se re loc de cinste în activitatea locuinţele din pcrimeirul Ghe ne un amplu spectacol fnlelo- G lU -llA l: („FlacArn"); HAŢEG: ) fi .00 Hatlio.iurn.3l; 16,1.7 Pagini 111.30 Telejurnalul dc scară;
Repulsie;
căzut .de puţin timp, din media cît de puţin defecţiu sectorului. „De ce n-ati făcui ţarului, administrate do l.G C.L. vir — „Sus pc valeu Gcoagtu- Ticlî... licit... llrll („Popular"); tlln creaţia lui Glteorgbe Curţi; 20.11(1 Cincinalul In acţiune; Jtt
sanatoriul T It.f ..
lui" — li»
16,30 Piese vocali* şi o rch estra
deţnl IluzAu In culele in
cauza zdruncinăturilor care se nea. Nici pîn3 în prezent nu o adresă la noi ?“ — esle o Hunedoara Aceasta trebuie precum ^i pe scena Casei dc URAI) Frunza do vită (,.Steaua le de Srrgiu M alagam ba; 16.30 dustrializării ;
produc în urma exploziilor de a fost terminată pe deplin re- întrebare foarte cunoscuta de să-şi concenireze — de acum cultui A din staţiunea baluco- roşie") ; CURA 11 AR7.A : Frnln Publicitate radio; 17.00 Antena 20.10 Teleciucm alcca ; „Seicul
Saioian („M inerul"); II.IA: TA
Un
i IjniiOericA Ccoagiu-RAi.
ia mină", după cum ne expli pniatial Instalaţia de apă In locatari. încolo — atenţia şi asupra public numeros a urmărit fru cerea bărbaţilor („Lumina"). tineretului; 17,30 Concert de m u alb ";
zică populară; Ifl,00 Orele serii;
ca şeful scclorului. Locaîata lo.ile bucătăriile aşezate po Fără îndoială, ţoale accsle sec’oarelor pe care le nrr tn moasa evoluţie a artiştilor a- 20,00 Tableta de seară do V ii- 21.43 Anchetă T v .: „Procesul li
Elena Unguroanu om. Insă. de coloana apariamenlului citat lipsuri sini ştiute de condu afara oraşului Hunedoara. Pen inatoii, a tarafului cAmmulul, gll f â n d c a ; 7ece melodii nei prejudecăţi";
altă părere : „Tavanul este aşa este stricată, a inundat de mai cerea Inlreprinderii, care a tru că în aceste locuri trăiesc formaţiiM tic dansuri populare, preferate; 20.io Ciută Alexandru 22.20 TelCgluh: Trei oraşe polii-
soliştilor Vtitt-ili, precum şi Jo
Ştiinţa In zi ;
GfozilţA;
20.33
nr/.c. Reportaj film at;
PROGRAMUL I : fi.00 Muzică
de cînd m-am căsătorit eu. multe ori pe cei de la parter. participat prin inginerul său oameni care exlroq zilnic bo cul cunoscutei echipe a cAln- şi netualitAţl; 6,20 Jurnal agrar; 71.Of) Revista slagArrhir; 21.10 32.10 Telejurnalul de noapte;
..Tovarăşul Păsat n venit de
de irri ani...". (iteva ori, s-a uitat şi a... ple şnl. Florin Unguicanu, la şe găţii din ndtncul pămlntului şî snrilof. TRAIAN PÂRÂU 6,30 G im nastică; 7.l)(i Itadiojur Sport. Transm isia directă :le la 22,AU Tenis: „Turneul cam pioni
La baraca nr. 209. rlin ca dinţa din februarie a.c. a co- pentru viaţa cărora loate or nal; 7.43 Sfatul medicului; «.<jlt l ondra a meciului de I ni bal lor". Transmisiune ilirecta
mera minerului Mihai Coşnită. cat — ne-au spus locatarii milclului cxeculiv comunal, ganele răspunzătoare trebuie directorul căminului cultural Sumarul presei; 8.1)6 Matineu Rapid—Toticnham din Cupa de Iu Puns.
care locuieşte de cilcva luni cu care am discutat. unde s-a analizat problema să manifeste o grijă sporită. din Geoagiu -
acolo, se poate studia foarte Din maî multe relatări ale întreţinerii londuluî de locuin MARIN NEGOIJA