Page 28 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 28
DRUMUL SOCIALISM ULUI© Nr. 5 262 © MIERCURI 8 DECEMBRIE 1971
INTERNATIONALE| 1 SECVENŢE INTERNAŢIONALEI j SECVENŢE IN TER N A ŢIO N A LE
Cuvîntarea tovarăşului Congresul Partidului Cea de-a 100-a reuniune S.A.L.T.
VIENA 7 (Agerpres) — La După cunj. se ştie, cele şase
Comunist din Columbia sediul Ambasadei americane Iniţiale la 17 noiembrie 1969,
runde ale convorbirilor SALT,
NICOLAE CEAUŞESCU BOGOTA 7 (Agerpres). — aceste condiţii, a spus Gilberto din capitala Austriei a avut s-au deslâşurat alternativ la Pentru salvarea
loc, marii, cea de-a 100-a reu
Helsinki şi Viena
niune a delegaţiilor U.K.S.S.
In continuarea lucrărilor celui Vieira, îl au unitatea întregu şi S.U.A. la convorbirile pen Următoarea întrevedere este Veneţiei
de-al Xl-lca Congres al Parti lui popor columbian, extinde tru limitarea armamentelor' programată pentru vineri, la Senatul (talion a aprobat J
(Urmare din pag. 1) multilateral al întregii socie politica cercurilor Imperialiste, dului Comunist din Columbia, rea frontului forţelor de stin slralegice (SALT). Ambasada U.R.SS. din Viena. un proiect de lege care )
tăţi socialiste. reaclionare, de dominalie şl a luai cuvîntul Gilberto Vici- gă prevede acordarea sumei ^
Actionlnd pentru desfăşura agresiune, de dictat şl ames ra, secretar general al C.C. al Secretarul general a) C.C. al de 250 miliarde lire italie- :
inului, cauzei progresului şl rea cu succes a întregii opere tec In treburile interne ale al partidului, care a expus prin P.C. din Columbia a sublimat, ne îp favoarea lucrărilor 1
păcii. de construcţie socialistă, par tor popoare, partidul şi guver cipalele probleme ce vor fi în încheiere, că „priflcipala pentru salvarea Veneţiei. I
Stimaţi tovarăşi. tidul nostru îşi îndeplineşte nul român sprijină cu fermi examinole de delegai). Congre sarcină ce revine Congresului Puternice ciocniri la Proiectul urmează să fie ,
atit înaltele sale îndatoriri la tate lupta eroică a poporului sul, a spus el, va trasa căile partidului conslă in transfor votat şi in Camera depu- 1
In prezent, întregul nostru tă de propriul popor, cît şi vietnamez, a celorlalte popoa de intensificare a luptei pen marea avangărzii comuniste a taţilor, pentru a căpăta ca- |
popor înlâptuieşte neabătut datoria internationalistâ, de re din peninsula indochineză, oamenilor muncii într-un par frontiera indo-pakistaneză racter de lege. Suma men- i
programul adoptat de Congre răspunderi faţă de clasa mun se pronunţă pentru încetarea tru recucerirea de către Co tid de masă, capabil să contri ţionată urmează să fie des
sul al X-lea al partidului (n citoare de pretutindeni, fată actelor de război şi retragerea lumbia a principalelor el bogă buie, in măsură şi mai mare, tinată restaurării clădirilor
vederea făuririi societăţii so de cauza socialismului. tuturor trupelor S.U.A. şi ale ţii naturale şl, In primul rind, a la crearea Unităţii Populare din RAWALPINDI 7 (Agerpres). neze îşi continuă Înaintarea şi monumentelor de artă
cialiste multilateral dezvoltate In cadrul politicii sate ex aliaţilor lor din această zonă. petrolului. Un rol holărîlor în Columbia". — Generalul Rao Farman Aii, Potrivii surselor pakistaneze, ale Veneţiei, construirii u
— piogram care prevede con terne. România situează pe De asemenea, ne pronunţăm consilier al guvernatorului ge 90 de avioane indiene au fost, nor ecluze pentru controlul
tinuarea in ritm susţinut a in primul plan prietenia, alianţa pentru soluţionare, In spiritul neral al provinciei răsăritene a pină In prezent, doborîte. nivelului apelor mării, pre
dustrializării socialiste, moder şi colaborarea cu toate ţările rezoluţiei Consiliului de Secu Pakistanului, a declarat, In ca cum ţi înlocuirii prin ape
nizarea structurii întregii eco socialiste. Relaţiile de tip nou, ritate din 1967, a conflictului drul unei conferinţe de presă, ducte a actualului sistem
nomii în vederea creşterii a internaţionaliste, dintre ţările din Orientul Mijlociu. Declaraţia M.A.E. al ELP.D. Coreene că armata pakistaneză contro DELHI 7 (Agerpres) Un de canalizare. Se prevede,
vuţiei naţionale, a apropierii socialiste trebuie să contribuie Jn actualele condiţii inter lează întreaga provincie, cu purtător de cuvînt militar in de asemenea, adoptarea u
de ţările dezvoltate din punct la înflorirea şi progresul fie naţionale trebuie acţionat ca dian — citat de agenţiile Reu- nor măsuri pentru comba i
porţiuni —
excepţia cîlorva
de vedere economic. Noul cărei naţiuni socialiste, a tu problemele litigioase dinlre în legătură cu proclamarea stării relatează agenţia France Presse. ler, France Presse şt United terea poluării aerului şi a (
plan cincinal, 1971—1975, pre turor ţărilor socialiste — ca slate să lie rezolvate pe cale Press International — a anun apelor mării, fenomen care *
vede creşterea pioductiei In state suverane, egale in drep politică, prin tratative paşnice, Forţele indiene, a adăugat el, ţat că torţele armate indiene grăbeşte coroziunea clădi- )
dustriale în ritm mediu anual turi —. la cauza unităţii şi co penlru a se pune capăt foca de urgenţă în Coreea de Sud nu au avansai decit în regi au ocupot aerodromurile de la rilor şi aşa-numitul „can- i
rle (I —12 la sută. dezvolta eziunii lor. Considerăm că relor de conflicte şi încordare unea Thakurguon, din nordul Jessore şi Lalmunirghat, oraşe cer al marmurei", care dis- '
rea agriculturii, introducerea deosebirile de păreri existente existente şi a se împiedica PHENIAN 7 (Agerpres). — reei — relevă declaraţia — do- Pakistanului răsăritean truge statui, paiaţe şi alte \
pe scară tot mai largă a ştiin- nu trebuie să afcc-leze relaţii ivirea de noi surse de tensiu In legătură cu proclamarea, la vedeşle cu clarilale că „slarea Totodată, postul de radio pa le Sylhet şi Jvcnidah, precum monumente ale vestitei ce- l
Iei şi tehnicii înaintate, creş le interstatale, că trebuie ac ne care ar putea pune în pri 6 decembrie, a stării de ur de urgentă*’ este menită să kistanez, reluat de agenţia $i unele loca)i 13ţi din distric
terea mal rapidă a venitului ţionai penlru înlăturarea di mejdie pacea popoarelor lu gentă in Coreea de Sud de stagneze procesul de reuniiI- France Presse. a anunlat că la tele Rangpur 51 Mymensingh I tăţi a lagunelor. I
naţional. vergentelor şi găsirea căilor mii. către regimul Iul Pak Cijan Mi, care paşnică, fără amestec din Jessore, Lnksnam. Peni şi Hilli, din Pakistanul de est. El a de )
clarat că, în prezent, „.forţe
Avind ca obiectiv de prim ca. pe baza a ceea ce uneşte Acordăm o deosebită alenlie Ministerul Afacerilor Exlerne afară, a ţârii. Aceasta, deoare in Pakisianul răsăritean, ata le indiene deţin controlul «* \ Astronautul Gordon \
ordin ridicarea sistematică a ţările socialiste, să se dezvol luptei pentru înfăptuirea dez al R.P.D. Coreene a dat publi ce, incurdjală dc politica con curile indiene au fost respin lectiv asupra inlregii zone de se retrag e
nivelului de trai al întieguluî te între ele relaţii slrinse de armării generale şi, In primul cităţii o declaraţie in care se secventă de reunificare paşni se. Un purtător de cuvînt oli- ţ
popor, planul prevede creşte colaborare întemeiate pe stimă rind, a dezarmării nucleare, spune că aceasta constituie un că desfăşurată de guvernul cial a anunlat, de asemenea, la nord de Pirganjand şi Rang- ^ din ac tiv itate ^ I
rea însemnată a salariilor şi şi încredere reciprocă. mobilizării largi a popoarelor act disperai avind ca scop R P.D. Coreene, lupla maselor ca trupele pakistaneze luptă pur" (partea septentrională a
a veniturilor oamenilor mun Pornind de )a convingerea lumii penlru a impune măsuri menţinerea regimului marione populare sud-coreene, care cer energic împotriva atacurilor Pakistanului oriental). Purtăto
cii, în primul rînd a salariilor că toate statele lumii — fie concrete în această direcţie. tă şi înăbuşirea dorinţei, me democratizarea societăţii, nego lansate de forţele indiene în rul de cuvînt indian a comu Richard Gordon, veteran ^
mici. precum şi sporirea chel ele mari sau mici — trebuie Republica Socialistă Româ reu mal puternice, a poporului cieri intre Coreea de Nord şi regiunile Sialkot şi Poonch. de nicat că aviaţia indiană a bom a două misiuni spaţiale, se \
tuielilor social-culturale ale să participe activ la soluţio nia sprijină activ lupta de eli- sua-coreean penlru negocieri Coreea de Sud şi reuniiicarea la frontiera cu Caşmirul, dar bardat zone din districtele retrage, de la 1 ianuarie a- i
statului. narea problemelor care pre beraie naţională a popoarelor cu nordul şi reuniflcarea paş paşnică a tării, a luai. in ulti au lost nevoite să cedeze te Jessore, Hilli, Goraghat şi \ nul viitor, din corpul as- l
Rezultatele obţinute pe pil- ocupă omenirea. România des de sub dominaţia străină, dez nică a patriei. ma vreme, un avint fără prece ren la Cadra, în Rajasthan. Comilla. Totodată, el a Infor- l tronauţilor americani — a ?
mele II luni ale acestui an — făşoară o politică activă de voltă colaborarea cu ţările dent. Potrivit surselor oficiale pakis mat că forţele aeronavale in- j anunţat un purtător de )
clnd sarcinile de plan au fost extindere a relaţiilor cu toa'c care au scuturat jugul colo Proclamarea „stării de urgen Guvernul R P.D. Coreene va taneze, circa 200 000 de persoa diene au atacat porturile ) cuvînt al centrului spaţial \
nu numai îndeplinite, dar chiar statele, fără deosebire de orin- nial şi care luptă pentru dez tă" de către Pak Cijan Hi în- depune ţoale elorturlle penlru ne s-au refugiat din regiunea Khulna, Chalna şi Mangla, iar ( de la Houston. Selecţionat ’
depăşite — demonstrează rea duire socială, Îşi aduce con voltarea lor independentă pe Ir-iin moment in care se desfă a rezolva problema reunilică- Sialkot, în ultimele palru zile marina de război indiană a » de N.A.S.A. in octombrie )
lismul prevederilor cincinalu tribuţia fa promovarea înţele calea progresului şi păcii, con şoară convorbiri între organi rii palrlel in mod paşnic de că Pe de altă parlc, postul de bombardai aeroportul şi che- ) 1963, Gordon şi-a făcut de- l
lui, hotărfrea cu care întregul gerii şi apropierii între po siderând că aceasta face parte zaţiile de Cruce Roşie din Co tre coreeni, tară amestecul nici iurile principalului pori est- ^ butul spaţial ca pilot al ca- ?
popor român acţionează pen poare. integrantă din lupta împotriva reea de Nord şi Coreea de Sud, unei for|e exlerne. după retra radio pakistanez — reluat de pakistanez, Chiltagong, binei „Gemini-11“, care a )
imperialismului.
tru transpunerea lui în viată. La baza relaţiilor cu ţoale Partidul nosbu acţionează în mijlocul interesului general gerea trupelor străine, din Co agenţiile France Presse şi Postul de radio „AII India", evoluat, in 1966, pe o or- \
Dezvoltăm economia naţio statele siluăm principiile res cu consecventă penlru dez şi al aşteptărilor întregului po reea de Sud. se arată în înche ANSA — a anunlat că po fron reluat de agenţiile Reuter şi bilă circumterestră■ «
Din totalul de 73 ostro- »
nală în strînsă colaborate cu pectării independentei şi su voltarea relaţiilor de colabo por din ambele părji ale Co ierea declaraţiei. tul occidental, toride pakista France Presse, a anunţat că nouţi selecţionaţi de Ia l
ţările socialiste, acordăm o veranităţii naţionale, deplinei rare şi solidaritate frăţească forţele indiene au pătruns in lansarea programului spa- t
atenţie deosebită promovării cqalîtă(i in drepturi, neames cu toate partidele frăteşli, provincia Sindh din Pakista ţial al Statelor Unite, In »
formelor noi de cooperare în tecului în treburile interne"si penlru depăşirea dificultăţilor nul de vesl, precum şi în regi prezent numărul
producţie şi în alte domenii avantajului reciproc — pe ca existente şi restabilirea pe o unea Sialkhot, la nord-est de s-a redus la 44. acestora [
de activitate. In acest sens, a- re viata le-a confirmat pe de bază nouă, principială, a uni- Lahore.
prccîem importanta Programu plin drept singurele care pot lăţii şi colaborării dintre par D IN LUMEA C A P IT A L U L U I Potrivit surselor indiene,
lui complex al adîncirii şi per asigura dezvoltarea unor ra tidele comuniste şi muncito forţele pakistaneze au pierdut M a ri Inundaţii
fecţionării în continuare a co porturi normale înlre |ări ş! reşti. In acelaşi timp, partidul pînă acum 122 tancuri şi 53 de I in Spania
laborării şi dezvoltării inte popoare. nosbu dezvoltă relaţii cu ce avioane. )
grării economice socialiste a Ţara noastră se preocupă lelalte forte revoluţionare, cu S E R IO A S E D IV E R G E N Ţ E IN T R E Ţ Ă R IL E M IŞC A R EA
doptat în vara acestui an la consecvent de înfăptuirea partidele socialiste şi social- G R E V IS T A IN IT A LIA Pe de allS parte, un purtă- \
Bucureşti. Intensificăm, tot securităţii pe continentul eu democrate. cu mişcăiile de eli C A N D ID A TE LA P IA Ţ A COM UNA tor de cuvînt oficial Indian, ci- i
odată, relaţiile noastre cu toa ropean, de instaurare a unor berare naţională şi cu alte LONDRA 7 (Agerpres). — Seri consideră. Insă, că nu este nici ROMA 7 (Agerpres). — Regiu toi de agenţia United Press In- ( \
te ţările, participînd activ la relaţii care să excludă lolo- mişcări democratice şi progre oase divergente asupra condiţiilor un motiv dc grabă, lulcnţloiiiud nea Umbrla din centrul Italici a ternational, a declarat că tru- )
diviziunea inlernalionalB a sirea lor|ei sau ameninţa siste. hotărit să-şi aducă în şi calendarului Aderării continuă să desfăşoare negocierile in mo fosl paralizată, luni, dc o grevă pe pakistaneze, sustinuie de (
s.A sc manircslc intre ţările can
dul in care găseşte ea de cuviin
generală, declanşată dc cele irel
muncii, la schimbul mondial rea cu forţa în raportu treaga sa contribufie la întă didate ia l'iaţa comună. Dupti ţă, indiferent «Ic atitudinea Marii mari centrale sindicale In cadrul tancuri, au lansat un puternic
de valori. rile interstatale, să asigure rirea lor(elor antiimpcrialiste cum dezvăluie ziarul „Times*, di posibilitatea ca tratativele cu programului ile luptă al regiuni atac în sectorul Chamb. din
Britanii. La Oslo nu sc
exclude
sensiuni importante au
apărut
fn ultimii ani, partidul nos- colaborarea largă, neîngrădită din lumea întreagă. intre Marca Britanic >1 Norve C.E.E. să continue şl In l!>72, chiar lor şl sectoarelor Industriale, ini sudul Caşmirului El a menţio
ţiat, in luna octombrie, penlru a-
Iru a luat un şir de măsuri a tuturor ţărilor. Considerăm Slimatl tovarăşi. gia, îndeosebi In legătură cu pro In cazul In care ceilalţi irel can- părnrea angajaţilor şt a libertă nat că „trupele indiene au
pentru perfecţionarea condu că ratificarea cil mai neinlîr- In încheiere, doresc să-mi blema pescuitului, care consti «lidaţi doresc să semneze un a ţilor sindicale, ameliorarea con pierdui teren" şi că In zona
tuie, Iu prezent, principalul ob
cerii economiei şi a întregii zială a bătutelor între U.R S S. c.xpiim convingerea că relaţii stacol In calea aderării Angliei cord cu Piaţa comună Înainte ca diţiilor de muncă şl realizarea de respectivă continuă lupte gre
In
reforme sociale, precum şl
vieţi sociale, a relaţiilor de şi Republica Federală a Ger le dc prietenie şi colaborare şl a celorlalte state candidate la Norvegia să fl încheiat tratati semn de protest faţă de creşte le.
partea
C’.E.E, Ziarul relevă că
producţie, a creat, In toate în maniei. între Republica Popu dinlre partidele şi ţările noas- norvegiană sc pltnge insistent do vele. rea costului vlcţd.
treprinderile şi unilâtile eco- lară Polonă şi Republica Fe !re vor cunoaşte o continuă faptul cA Marca Britanic exerci
uomico-sociale, organe de con derală a Germaniei, acordul la dezvoltare spre binele ambe tă presiuni directe şi considera
bile asupra guvernului din Oslo
ducere colectivă din care fac care s-a ajuns în problema lor popoare, al cauzei socia pentru a-l determina să urmeze,
parte şi oameni ai muncii ca Berlinului occidental ca şi lismului şi păcii. Doresc să In tratativele cu „cel şase", rit Luptele din Cam bodgia
re lucrează nemijlocit în pro desfăşurarea şi încheierea cu urez partidului dumneavoastră, mul stRbiJit la Londra. Norvegia
ducţie ,* asigurăm, astfel, ca succes a tratativelor dintre ce tuluror comunişlilor şi oame PNOM PENH 7 (Agerpres). nea, potrivit agenţiei France
drul penlru participarea tot le două state germane, precum nilor muncii succes deplin în C U R SU L D O LA R U LU I — Forjele de rezistentă din Presse. patrioţii şi-au continuat
mai intensă a maselor popu şi dinlre Republica Fcdeială înfăptuirea programului ce va Cambodgia continuă să exerci acţiunile de hărţuire a unor
lare la elaborarea şi înfăptui a Germaniei şi Republica So fi adoplnl de congres, penlru CON TIN UA SA te presiuni asupra trupelor re poziţii lonnollste din Împreju
rea politicii interne şi exter cialistă Cehoslovaca stnt me dezvoltarea economiei, a În SC A D A gimului Lon Noi, amplasate în rimile Pnom Penhulul şl au a
ne. dezvoltăm în forme noi nite să favorizeze noi paşi îna tregii vieţi sociale, penlru bu Pnont Penh şi împrejurimi. runcat în aer două poduri, in-
democraţia socialistă. Acor- inte pe calea securităţii euro năstarea şi fericirea poporului Cursul dolarului a continuat După cum anunţă agenţia Uni Ir-o zonă situată la 20 de ki
dînd o alenlie deosebită ridi pene. Apreciind condiţiile Fa polonez. luni să scadă la majoritatea bur ted Press International, in lometri de capitală.
cării conştiinţei socialiste a vorabile existente, credem că Trăiască prietenia şl colabo selor de devize din (ârUc occi noaptea de luni spre marţi, In slirşit. lot In ultimele do
dentale. La Frankfurt, moneda a-
întregului popor, Tecent Co este necesar să se acţioneze rarea frăţească dintre popoa mcrlcană a putut fl schimbata luptătorii din mişcarea de re uă zile, forţele patriotice au
mitelui Central al partidului penlru Ireceroa la preqălire-i rele român şi polonez, dintre pentru 3.2S4I0 mărci, curs care re zistenţă au bombardat cu ra alungai trupele lonnollste din
a elaborat un program dc îm multilaterală a conferinţei con Partidul Comunist Român şi prezintă o reevaluare de facto a chete Pnom Penhul şi aeropor Importantul nod de cale fera
monedei vest-germane de 12,«i la
bunătăţire a activitălii ideo sacrate securităţii europene, Partidul Muncitoresc Unit sută. In intenţia dc a echilibra tă Badeng. după două zile de
logice şi de educaţie socialis astfel incit ca să poală avea Polonez f piaţa, Banca federală a R.F.G. a tul militar Pochenlong, de la bombardamente Intense cu
tă, de aşezare a rel.tţiiloi loc anul v îi tot. Trăiască unitatea ţărilor so- cumpărat pntru milioane dolari, periferia capitalei. De aseme mortlere.
dar acţiunea nu a împiedicat a-
din societatea noastră pe baza Ne pronuniăm, lolodală, rialisle, a partidelor comunis- ccastă evoluţie descendentă a do
principiilor eticii şi echi131ii pentru dezvoltarea relaţiilor le şi muncitoreşti, a tuturor larului.
La bursa din Londra, cursul de
socialiste şi comuniste. In a- de bună vecinătate in Balcani, lorlelor nntîimperialiste ! schimb a fost de 2,4982 dolari
ccl.işi limp, asigurăm condiţii penlru Iranslot marca acesloru Trăiască socialismul» pentru o liră sterlină, scmnifidnd
pentru dezvoltarea mai rapidă într-0 zonă denuclenrizală. în- Trăiască pacea! o reevaluare a monedei britanice întrevedere Nixon- Trudeau
a învălăminlului, ştiinţei, cul Ir-o regiune a colaborării, în Cuvîntarea a lost sublinia cu aproximativ patru la sută.
O scădere record a cursului do
larului s-a înregistrai şl la bursa
turii — ca factori dc prim or ţelegerii şi păcii. tă in repetate rînduri cil vii din Tokio, unde paritatea sa a WASHINGION 7 (Agerpres). dială relaţiilor bilaterale" şi a
din ai progresului rapid şi Condamnind cu fermitate şi puternice aplauze. fost luni de 324,80 yeni. Fa(â tic — Preşedinlele S.U.A., Richard precizat că ministrul de fi
cursul oficial al F.IM.I., de 36U Nîxon, a examinat, luni, cu pri
yeni pentru un dolar, noua pa nanţe al S.U.A., John Conna-
ritate reprezintă o reevaluare a mul minislru al Canadei, Pierre IIy, a discutat simultan cu o
monedei Japoneze, care are, dc EHiot Trudeau, care a sosit pen mologul său canadian, Edgar
Iu 2S august, un curs flotant, dc lru o scurtă vizită la Washlng- Benson, problemele economice
10,fii la sutâ.
Ai VI-IEA Al PJ.U.P. NOI U ZIN E V E S T - actualităţii Internaţionale şi re de Interes reciproc. In legăltt-
lon, principalele probleme «le
ră cu acest ullim punct al con
laţiile bilaterale — a anunlat
purtătorul de cuvînt al Casei vorbirilor de la Casa Albă. a-
G ER M A N E IŞ I genliile de presă relatează că
Albe, Ronald Ziegier. premierul canadian s-a arălat
VARŞOVIA 7, _ Trimişii derea Combinatului siderurgic Slnnislaw Gucwa. preşedin ÎN CH ID P O R Ţ IL E Prinlre problemele abordate preocupat, in mod deosebii,
6peciali Agerpres transmit : „V. I. Lenin" tele Comitetului director al de interlocutori, Zieglcr a men de efectele negative asupra
Marii, in cca de-a doua zi a Jadwiqa Blusz, muncitoare Partidului democrat, Zygmunt BONN 7 (Agerpres). — Uzinele ţionat, fără a intra în detalii, economiei Canadei, ale supra
lucrărilor Congresului al VI- la Uzina „Wolczanka* din Moskwa, preşedintele Consi concernului vcsi-gerinan „Volks- relaţiile est-vest, conflictul tn- taxei de 10 la sula, impusă de
u-agen* şi-au închis Inul porţile,
Ica al Partidului Muncitoresc Lodz, a subliniat necesitatea liului naţional al Frontului U- ca urmare a lipsei părţilor com După cum se ştie, recent, Camera Reprezentanţilor a S.U.A. a do-pakislanez, situaţia din Ori S.U.A. la importuri. Ronald Zie
Umt Polonez, au început dez unei legături slrinse înlre nilătii Poporului, Janusz ponente necesare procesului de respins proiectele de lege privind ajutorul către străinătate, lota- entul Apropiat, criza monetară gier a refuzat să precizeze
baterile asupra raportului pro preocupările privind acliviia- Groszkowskî. producţie. Lă originea acestei si lizind 2,7 miliarde dolari, adoptate dc către Senat. ServlclUe cave occidentală şi apropiata reuni
tuaţii sc află conflictul de mun
gramatic al Biroplui Politic tea productivă şi cele legale In şedinţa de marţi după- că survenit li) urmă cu două săp- administrează ajutorul către străinătate slnt in prezent complet une a Consiliului Ministerial dacă preşedintele Nixon a dat
lipsite de funduri, ca urmare a expirării
autorităţilor financiare.
«Sarcinile partidului pentru de îmbunătăţirea condiţiilor amiază, a rostit o cuvînlare (Amin! In industria metalurgica International Herald Tribune publică o caricatură pe această ie al N.A.T.O., care urmează să asigurări oaspetelui privind
Badcn-Wurticmbcrg-
dezvoltarea socialistă continuă de muncă şi viată, mentionind de salul tovarăşul Nicolae a landului ultimei săpfAinini, rnă. Cetăţeanul din imagine, rcpvczentlnd Senatul, sprlJiDâ co se deschidă Ja Bruxelles. Pur excepiarea Canadei de la apli
fn cursul
a Republicii Populare Polo contribuţia pozitivă adusă dc Ceauşescu, secrelar general al şi-au inclus porţile uzinele firme pacul gata să sc prăbuşească ţrcprezcntlnd ajutorul către străină tătorul de cuvînt a subliniat carea suprataxei, solicitată in
citind cu disperare un manual penlru a găsi soluţia menţi
tate)
ne", prezenlat de tovarăşul aplicarea unor propuneri de Partidului Comunist Român. lor „Daimler-Benz", „Audi-NSlI" nerii accsiul copac, pină ce vor so9l ccl care-l vor putea salva. că cei doi oameni de stat au sistent de guvernul de la
şi „BMW*. Inlrueit In zilele vii
Edward Gicrek. îmbunătăţire a organizării Cuvîntarea a fost subliniată toare îşi vor epuiza, la rtndul lor, acordat „o Importanţă primor Ottawa.
Z. Grudzicn, prim-secretar muncii făcute de muncitoarele prin vii şi puternice aplauze. «locurile dc părţi componente, vor
al Comitetului voievodal Ka- lextiliste din Lodz. In cursul zilei de marii, înceta producţia şi sucursalele
vest-germane ale firmelor ameri
lowice al P M U.P.. a înfăţişat Marian Bednarczik, sudor la congresul a fost salutat de cane „General Motors" şl „Ford"
activilalea celor 300 000 mem Uzinele din Mielec. s-a refe Leonid Brejnev, secretar gene — „Ailam Opel AG“ şi, respectiv, LIMA. — La Lima a luat sflrşlt cel de a) doilea Con cordul prealabil al principa NEW YORK. — Senatorul
bri ai partidului din acest rit in cuvîntul său la perspec ral al C.C. ai Partidului Co „Ford Wcrkc AG“, ceea cc va gres naţional al Confederaţiei Generale a muncitorilor lelor partide politice din Tur american Edward Kennedy
duce, in cazul nesoluţionănl
in
voievodat, contribuţia lor la tivele de dezvoltare a unei munist al Uniunii Sovietice, timp util a conflictului de muncă, din Peru (C.G.T.). cia în vederea îndeplinirii a continuă să fie favoritul de
obţinerea in acest an a unei ramuri noi a industriei polo Nguyen Duy Trinh, membru la paralizarea totală a industriei Congresul a dezbătui sarcinile mişcării sindicale pe cestui mandat. mocraţilor pentru alegerile
producţii suplimentare în va neze. construcţiile oeronnulicc al Biroului Politic a) C.C. al constructoare dc automobile din ruane, rolul şi locul muncitorilor în procesul de trans prezidenţiale din anul viitor,
R.F. a Germaniei.
loare de 6 miliarde zloţi. El a Tema principală a cuvintului Partidului celor ce muncesc deşi el dezminte cu consec
•subliniat necesitatea concen lui Jozef Kempa, prim-secretar din Vietnam. Guslav Husak, formări social-economice pe care 11 parcurge această BERLIN. — Secretariatul venţă orice intenţie de a
trării eforturilor în direcţia al Comilebilui orăşenesc Var secretar general al C.C. al C R E ŞT E R E A Iară Comilelului Permanent al
imbunalătirii condiţiilor de şovia al P.M.U.P., a consli- Partidului Comunist din Ce Participanţii au cerut, în cadrul luărilor de cuvînt, Conferinţei muncitorilor din candida la aceste alegeri. Po
muncă prin mecanizare In mi luil-o aclivitatea organizaţiilor hoslovacia. Erich Honecker, ŞO M A JU L U I IN restabilirea relaţiilor diplomatice cu Cuba, recunoaşte ţările baltice, Norvegia şi trivit rezultatelor unui son
ne. olelârii. lurnale, în trans de partid penlru dezvoltarea prim-secretar al C.C. al Parti SP A N IA rea Republicii Democrate Germane şi lărgirea contac Islanda s-au pronunţat — daj de opinie efectuat de In
portul feroviar. potenţialului industria! şi ştiin dului Socialist Unit din Ger telor cu ţâr ile socialiste. în cadrul unei şedinţe care a stitutul Gallup, Edward Kene-
de
cinci
Jerzy Zasada, prim-secrelar ţific a) capitalei. mania. Janos Kadar, prim-se- M AT7RID 7 (Agerpres). — Po La Congres, alături de reprezentanţi ai organizaţiilor avut loc la Roslock, în R.D. dy are un avans senatorului
i
procente asu>pra
al Comitetului voievodal Poz- Bogdan Nalezyiy, -electrician^ cretax al C. C. ol Partidului trivit datelor publicate, in Spania sindicale din Peru, au participat invitaţi şi delegaţii Germană — In favoarea con Edmiind Muskie şi de şase
Patru persoane din re- \
sknt înregistraţi 254 000 «le şomeri.
nan al P.M.U.P., a subliniat o- la Uzina de instalaţii eleclri-* Muncitoresc Socialist Ungar, Numărul persoanelor fără lucru sirăinc, între care şi o delegaţie a Uniunii Generale a vocării, fn cursul anului 1972. procente fală de giunea Barcelona şi-au
senatorul
Icclul pozitiv al hotărâri lor ce Bydgoszcz. a abordat in cu- Jumjaaghiin Ţedenbal, prim- a crescut In luna noiembrie cu Sindicalelor din România. a conferinţei general-europe- Hubert Humphrey.
pierdut viaţa ca urmare a
plenarelor a VII-a şi a VIlI-i vintul său problema îmbună secretar al C.C. al Partidului 30 000 laţâ dc luna septembrie. ne în problemele securităţii inundaţiilor provocate de \
Tel mal mulţi şomeri slnt înre
ale CC. a! P.M.U P, asupra tăţirii muncii în sectorul in Popular Revoluţionar Mongol. gistraţi fn provinciile Madrid, şl colaborării, anunţă agen ploile torenţiale, căzute zi- (
vieţii de partid şi activitălii vestiţiilor, penlru creşterea e- In cursul şedinţei de scară, Barcelona, Malaga, Scvilta şl Sa- ţia A.D.N. lele acestea in Spania. Pe >
de construcţie economică, a fîcientei lor economice şi gră Piotr Jaroszewicz, membru al ragosa. ABU DHABI. — In capitala
de altă parte, inundaţiite ţ
sporirii preocupărilor pentru birea ritmurilor de punere în Biroului Politic al C. C. al VIENA. — In urma trata emiratului Abu Oliabl din
au provocat grave pagube i
rezolvarea problemelor so funcţiune a noilor capacităţi P M.U.P., preşedintele Consi tivelor care au avut Ioc la NAŢIUNILE UNITE. — A- Golful Persic au început,
m ateriale. Astfel, numeroa- •
lucrările
ciale. de producţie. liului de Miniştri, a prezenlat Viena. marţi s-a semnal acor CADRAN ditoarea Generală a O.N.U. a marii dimineaţa, se imobile şi căi rutiere au )
Zygmunt Wronski, muncilor Au mai luat cuvîntul Ta- raportul „Direcţiile piincîpale Tulburări în dul privind listele de mărfuri holărlt ca dala de 24 octom reuniunii de două zile a Or
suferit avarii, iar culturile l
social-ccono-
ale dezvoltării
ganizaţiei ţărilor exportatoa
agricole de pe mari supra- )
la Uzinele Ursus din Varşo deusz Porebski, rectorul Inşii- mice a Republicii Populare Po pc anul 1972. în citdrul acor brie, care marchează intrarea re de petrol, la care parti
Wro-
tutului politehnic din
feţe au fost
via, a in(ă[işat o seamă de claw, şi Henryk Bednarz, lone în anii 1971—1975“. dului comercial închcial înlre dezvoltarea relaţiilor dinlre în vigoare a Cartei Organiza cipa reprezentanţi la nivel compromise. \
rezultate pozitive detinule in prim-secrelar a) Comitetului Lucrările congresului conti Irlanda de N ord Republica Socialistă România Uniunea Sovielică şi Norve ţiei, să fie proclamată in mod
producţie în ultimul an, rele- raionol Kiclce al P.M.UP. nuă miercuri In cadrul comi şi Republica Austria pe peri gia, precum şi unele aspecte oficial „Ziua Internaţională a ministerial al tuturor celor
vind însemnătatea creşterii ro In legătură cu apropiata a- siilor pe probleme. BELFAST 7 (Agerpres). — oada 1971—1975. ale vâoţii internaţionale actu Naţiunilor Unite". 11 membri ai O.P E.C.
lului conducător al partidului niveisare a 30 de ani de la Amploarea tulburărilor din Ir ale.
în marile întrepiinderi. întemeierea Partidului Munci landa de Nord a crescut con
In cuvîntul său, Jozef Klî- toresc Polonez, congresul a a- siderabil în ultimele zile. Ex OSLO. — Marţi, s-au în
sa, prim-secretm al Comitetu doplat o rezoluţie de cinstire In cursul serii, oaspeţii de plozia unei bombe Intr-un bar cheiat la Oslo convorbirile ANKARA. — Preşedinlele
lui voievodal Cracovia, a evi a memoriei luptătorilor mişcă pesle hotare. împreună cu din carticiu) catolic al capita dinlre Ate.vei Kosîghln. pre Turciei, Cevdet Sunay, l-a MOSCOVA.— Capsula de cobortre a staţiei automate
denţiat importanta sbtnsei le rii muncitoreşti, care şi-au conducătorii polonezi şi dele lei nord-irlandeze a provocaF şedintele Consiliului rle Mi însărcinat, marţi pe premie sovietice „Marle-3" a coborîl lin pe planeta Mărie, In
gături dinlre clasa muncitoare jertfii viata în lupla pentru gaţii la congres, au fosl invi- în noaptea dc simbălă spre niştri al U.R.S.S., care a făcut rul guvernului demislonar, tr-un punct situai în emisfera sudică a „planetei roşii",
şi intelectualitatea tehnica Polonia populară. Grupuri de Ia11 la un spectacol de gală duminică, moartea a Hi per o vi/ilâ oficială in Norvegia, Nihal Erlm. cu formarea no avind coordonatele de 45 grade lalitudine sudică şi
penlru rezolvarea problemelor deleqnli la congres vor depu organizat cu prilejul celui soane. Accsla cslc incidentul şi Trygve Brallcli, primul ml ului cabinei După cum in 158 grade longitudine vestică — anunţă agenţia TASS.
complexe pe caic le pune dez ne coioane la monumentele şi do-al Vllea Congres al ccl mai tragic din ullimii doi nislru ol acestei ţări. In tim formează AFP, citind surse Semnalele emise dc capsulă au losi recepţionate şi
voltarea ronslrucliei economi locurile istorice dîn Varşovia PM.U.P. ani. pul convorbirilor, menţionea oficiale din Ankara, Nihal înregistrate In bordul staţiei „Marlc-3" care evoluează
ce, mentionind, în acest sens. şi Oswiecim. Au asistat tovarăşul Nicolae Sc precizează că, în cursul ză agenţia TASS. au fost a- Erim — care a demisionai la ca sălciii al planetei Mărie şi apoi au lost retransmise
conltibuţia Academiei de mine Congresul a fost salutai de Ceauşescu, secretar general al aceslui an, 150 de persoane nalizale probleme privind 3 decembrie — a obţinut a- pe Pămînt, înlre 2 şi 5 decembrie.
şi siderurgie din cadrul Uni preşedintele Comilelului direc Partidului Comunist Român, şi şi-au pierdut vîala in tulbură
versităţii Jagicllonc la extin tor al Partidului ţărănesc unit, membrii delegaţiei române. rile din Ulster,
Redacţia sl administraţii zlarulnlt Deva# ttf. Dr. P. Groxa or. ŞŞ. J e le liţe rr. J23 17 ş[ 113 — Tiparuli întreprinderea poligrafică Deva.