Page 29 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 29
CU PRILEJUL PARTICIPĂRII LA CONGRESUL
V _ o
PReiETÂSl DfN TOATE TARfLE, UNIŢI-\?A!
AL VI-LEA AL P.M.U.P.
Cmitarea tovarăşului
NICOLAE CEAISESC1
t
la Combinatul chimic de la Polawy
Dragi tovarăşi. deţi că vreau să mă amestec ani pe calea construcţiei so
în treburile interne ale dum cialiste Şl no| am avut de
Doresc, tn primul rlnd, să vă neavoastră, dar Impresiile noas învins şl mal avem de În
adresez un călduros salut din tre sînt bune. Din cele ce am vins multe greutăţi, deoarece
partea mea, a delegaţiei şi a auzit şl văzut, ne am convins făurirea noii orlnduirl socia
ANUL XXIII. Nr. 5263 JOI 9 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI miilor şi miilor de chimişli din o dată tn plus că poporul po le cere multe eforturi, lichi
combinatele cnimice româneşti. lonez are în Partidul Munci darea multor stări de lucruri
(Aplauze). toresc Unit Polonez un condu din trecut, attt în domeniul
Aş dori *3 mulţumesc Comi cător încercat, că viitorul socia materiat cit şi In domeniul I-
tetului Central al Partidului lismului In Polonia se află In deologîc şi cultural, cere u
Şedinţa Muncitoresc Unit Polonez pen mtinl sigure. (Aplauze). Avem, nirea eforturilor întregului po
f f tru că ne-a Înlesnit de a vizi de asemenea, convingerea că, por, In frunte cu clasa mun
tn lunile sau anul care au tre
SĂ FACEM T M U i PENTRU A ASIGURA PRODUCŢIEI Comitetului ta combinatul dumneavoastră. cut, partidul a reuşit să rezol citoare, penlru a asigura mer
sul consecvent pe calea socia
După cile ne-au povestit tova
răşii, combinatul dumneavoas
lismului, Vă pot informa că
activitate, un rol proeminent
tră este unul dintre cele mai ve multe probleme 1 în această rezultatele pe care le-am ob
Executiv al mari din Polonia, produce pes l-a avut primul secretar al par mul s-a statornicit In Româ
ţinut slnt bune, că socialis
tidului, tovarăşul Glerek. (A
te 50 Ia sută din Ingrâşămin-
tele cu azot şi se numără prin plauze). nia temeinic şi pentru tot
Consiliului tre cele mai mari din lume. cele ce am văzut şi auzit la deauna (Aplauze), Şi noi am
Iată dc ce, tovarăşi,
după
construi! si construim o serie
Din ceea ce am putut vedea
aici si comparînd cu alte com congres, după cele ce am vă de combinate chimice, precum
Central al binate pe care le-am văzut, a zut In acest mare combinat şi întreprinderi din alte ra
chimic şi din ceea ce cunoş
' 1 2 vem impresii bune Este un team dinainte despre munca şi muri. N-a$ putea spune astăzi
combinat, Intr-adevăr, pulernic.
că avem un combinat de mă
U.C.S.R. un colectiv de 5 000 de activitatea poporului polonez, rimea celui de aici, dar vă
avem convingerea că poporul
pot garanta că unele din com
meni al muncii, cu peste 1 200
comunişti şi cu rezultate bune polonez a ales un drum de binatele noastre — ţinlnd sea
Miercuri, II decembrie, a avut In producţie. Aş dori să vă a la <care nu poate să-l abată ma de mărime — pol să se
Ing. ŞTEFAN ALMAŞAN loc şedinţa Comitetului Execu dresez dumneavoastră, organi nimeni, acesta este drumul so la Ia întrecere cu dumnea
socretor al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. tiv at Consiliului Central al zaţiei de partid şi tuturor oa cialismului, singurul drum ca voastră. Cred că este bine ca
U.G.SR. menilor muncii calde felicitări re asigură bunăstarea si feri Intre combinatele noastre si
In lumina sarcinilor izvorîle pentru rezultatele pe care le-ati cirea. (Aplauze). ale dumneavoastră să exîsle
Primul an «I nouţul cincinal te apropie de scadenţa fina 110 milioane lei decit media realizărilor lunare de pină acum. din hotăririle CC, al P.C.R. şi obţinu». (Aplauze). Vreau să spun clteva cu o tnlrecere pentru a produce
li. Dimensionat mobilizator, pe baza orientărilor dale de par iar la producţia marfă vfndulă şl încasată lin spor de cel pu din documentele Congresului Participînd la Congresul ol vinte despre România. Ştiu că mai bine. mai ieftin, tn inte
tid pentru asigurarea unei creşteri accelerate a economiei na ţin 65 milioane lei. Sarcini deosebite revin la export unde. pe U.CS.R., Comitetul Executiv al Vl-lea al Partidului Muncito slnt aici clţiva dintre dum resul dezvoltării conslructîel
ţionale. anul de debut al cincinalului pune In faţa economiei lingă faptul că valorile de plan sint cele mai mari dintre toate Consiliului Central al U.G.S.R. neavoastră care au învăţat socialiste. (Aplauze). Vreau,
hunedorene. cu deosebire In faţa colectivelor din industrie, un lunile anului, acestea trebuie realizate integral pină la 20 de a analizat activitalea destâşu- resc Unit Polonez, am pulul să In institutele de Invătămlnl însă, să vă previn că spîe
cunoaştem şi mai bine preocu
ansamblu de sarcini de mare răspundere şl complexitate. înde cembrie. Creşteri însemnate se cer a fi obftnulc la toate pro r«ilă de sindicate In domeniul pările partidului şi poporului din tara noastră sau care au sflrsitul cincinalului sperăm
plinirea exemplară a acestor prevederi conslitnie o îndatorire dusele, dar mai cu seamă la sortimentele de bază pentru eco trimiterii la tratament şi odihnă polonez penlru edificarea cu vizitat România, dar cei mai să aveţi în România un con
fundamentală, de cinsle $1 onoare pentru muncitorii, maiştrii, nomia naţională. Probleme importante sînt dc rezolvat in ce a oamenilor muncii şi penlru succes a societăţii socialiste, mulli ştiţi dc România numai curent chiar de mărimea a-
tehnicienii. Inginerii, cadrele de conducere şl specialiştii Jude priveşte indicatorii de eficienţă. din auzite. Poporul român a
ţului nostru, pentru comuniştii şl organizaţiile de partid din c- Schiţa sumară a sarcinilor lunii decembrie evidenţiază ne asigurarea unor condiţii cit penlru ridicarea bunăstării şi păşit de mai bine de 25 de (Continuoro Jn pog. a 4-a)
mai bune tn staţiunile balneo
conomie. In acelaşi timp. sarcinile mult sporite, cantitative şi cesitatea ca in toate întreprinderile Judeţului să se acţioneze climaterice. S-a apreciat pozitiv fericirii poporului polonez.
mai ales calitative ce revin economiei hunedorene in cel de-al cu loată fermilalea şi răspunderea penlru utilizarea la indici Congresul dezbate un amplu
doilea an al cincinalului. Impun asigurarea tuturor condiţiilor inalţi a potenţialului industrial. In unităţile care au îndeplinii faptul că In 1071 au fost tri program de dezvoltare In ur
tehnice, materiale şl organizatorice pentru ca In 1972 producţia deja prevederile anuale de plan. precum şi la cele care au în mişi la odihnă şi tratament, prin mătorii ani a patriei dumnea
materială in Jndeţ să se desfăşoare la un mai înalt nivel de registrat realizări mari pe 11 luni. cum sini C.S. Hunedoara. sindicate, un număr mai ma voastră. Ne-a produs o deose A gerpres
eficienţă. Centrala cărbunelui Petroşani. I.M. Barza. I.E.C. Deva. U.V. re de salariaţi si membri de bita şi plăcută impresie faptul
Este In afară de orice Îndoială că rezultatele pozitive ob Călan, I.P.B. Deva. F.C. Orăşlie. 1.1.L. Hunedoara şl Orăştie. familie ai acestora fală dc anul că delegaţii la congres au a-
ţinute In Judeţ pe cele 11 luni reprezintă un puternic factor de este necesar să se depună noi elorluri penlru a menţine ritmul 1970. In 1972 se prevede trimi bordaţ cu spirit de răspundere
garanţie că totalitatea prevederilor planului pe 197) se vor in- depăşirilor de pină acum şl a spori pe această cale valoarea terea Ia odihnă Si tratament, problemele dezvoltării socialis COOPERAREA ECONOMICA ani, precum şi cadrul gene
făptul cu succes. Dar. pentru ca garanţia să fie deplină, pentru realizărilor suplimentare. Este de cea mai mare importantă prin sindicate, a unui număr te In Polonia. Au vorbii şi ROMANO-IRANIANA ral ai cooperării pe o nouă
ca judeţul In ansamblu şl fiecare întreprindere In parte să a pentru prestigiul Judeţului, penlru onorarea acestor întreprin suplimentar dc peste 70 000 sa despre greutăţile pe care le-all etapă de 10 ani.
ducă maxima contribuţie la încheierea primului an al cincina deri ca organizaţiile de partid, conducerile şl colectivele dc sa lariaţi şi membri de familie ai avut, dar mai cu seamă de mă Le 8 decembrie, s-au înche
lului cn un bilan| de prestigiu, luna decembrie trebuie să de lariaţi să dovedească mai mult în această lună capacitatea de acestora faţă de anul 1971 Co surile luale pentru depăşirea iat la Bucureşti convorbirile U.T.A. — IN SFERTURILE
vină perioada unei mobilizări de mare Intensitate, a unor serioa organizare şl mobilizare, experienţa, abnegaţia şi dăruirea In mitetul Executiv al Consiliului greutăţilor, pentru a asigura în dintre Maxim Berghianu, CUPEI U.E.F.A.
se eforturi, a unor stăruitoare preocupări din partea tuturor muncă. Central al U.G.S.R. a adoptat, tărirea rolului conducător al preşedintele Consiliului de LISABONA. — In jocul
factorilor. Cu deosebire Irebuie să se acţioneze In unităţile care în de asemenea, holărîrl corespun partidului, a unităţii clasei mun Stat a) Planificării, si Kho- relur, disputai ieri la Setu-
Această cerinţă imperioasă se fundamentează prin înseşi registrează rămfneri In urmă, mai cu seamă la E.M. Deva. I.M. zătoare pentru o mai bună re citoare si poporului tn jurul dadad Farmanfarmaian. di bal, în prezenţa a circa
sarcinile deosebii de mobilizatoare ce caracterizează luna de Hunedoara, minele Dilja. Uricani. Aninoasa. U.E.I.L. Haţeg şl Pe partizare a biletelor de odihnă partidului. Nu doresc să cre rectorul generai at Organi 15 000 de spectatori, echipa
cembrie. Pentru asigurarea fndcplinirll planutui şi angajamen troşani, • f.L. Deva. M.C. Deva şi I I I . Simeria. Recuperarea şi tratament prin sindicate. zaţiei Planului din Iran, 1n UT. Arad a pierdut cu 1-0
telor şl amplificarea depăşirilor, fn această lună trebuie să se fn continuare, Comitetul E cursul cărora au fost exa (0-0) prin golul marcat în
realizeze in Judeţ un volum de producţie globală mai mare cu (Continuare în pag. a 2-a) xecutiv al Consiliului Central minate noi posibilităţi pri minutul 54 de Jose Maria.
al U.G.S.R a examinai proiec vind dezvoltarea, în conti
tul Normativului republican pri VREMEA nuare, a cooperării economi In primul Joc. fotbaliştii ro
vind acordarea echipamentului ce româno-iraniene. Cu a- mâni au cîşligat cu 3-0, ast
de protecţie si a echipamentu oest prilej, ei au semnat un fel că scorul general al in-
ttlnîriî le este favorabil cu
lui de lucru şi a stabilit sar PENTRU 24 ORE
ÎN PAGINA A B-A1 cinile ce revin sindicatelor In Vremea va fi rece, cu cerul document prin care s-a con 3-1. Echipa U.T. Arad s-a
aplicarea prevederilor lui. mai mult acoperit, favorabil venit elaborarea unor pro calificat astfel în sferturile
de
„Cupei
finală
ale
PROGRAMUL DE EDUCAŢIE 'Comitetul Executiv al Consi sufla slab pin* la potrivit iecte de acorduri de coope U.E.F.A,* la fotbal, elimintnd
ninsorilor
slabe. Vtotu)
va
_______________________________________________________ 9 _____ ADUNARI liului Centra) al U.G.S.R. a a- dtn nord-veit. Temperatura rare economică româno-irQ- redutabila formaţie portu
minimi va ft cuprinşi Inlre
nalizaţ sarcinile ce revin sindi
minus 6 şt minus 3 grade. nianâ. ce urmează să fie pre gheză Vtttorîa SetubaL
catelor si uniunilor sindicale Iar maxima Intre mlnU9 1 ji zentate spre aprobare guver
SOCIALISTĂ IN ACŢIUNE « l i lor pe ramuri profesionale în cali. nelor celor două ţări.
1 grad. DiminentB, cenţi lo
sarcinilor
vederea Îndeplinirii
de produclie şi a angajamente PENTRU URMĂTOARELE Proiectele de acorduri vor In cadrul aceleiaşi cupe.
lor asumale In 1971 şi buna cuprinde domeniile şi obiec Rapid Bucureşti «a întllnlt
DO U A ZILE
« @ ! I I i! ® R pregătire a condiţiilor necesare Vremea va fl rece, cu ce tivele concrete de coopera e.seară la Londra In meci
Activitatea politică şi I I P Â R T II pentru realizarea ritmică. Încă cidea precipitaţii sub formi re şi specializare în produc lur echipa Totlenham Hots-
rul mal mult
acoperit. Vor
pur, de care a fost învinsă
de la începutul anului, a pla
cinci
de lapovlţi şi ninsoare. Tem
ţie pe o perioadă de
cu scorul de 3—0.
nului de stat pe anul 1972.
peratura In uşoară creştere.
cducativă-un tot unitar C e a arătat un raid întreprins de redacţie împreună
cu vînzătorii prin cîteva magazine ale Văii Jiului
„Cum Iranspuneţi in viată comună N-am întreprins ni proiect, timpul trece Concret
obiectivele fixate în planul de mic pină acum privind mani insă ce s-a făcut în această
masuri stabilii penlru îmbună festările adresate tineretului, direcţie la Unirea ? Să ascul
tăţirea activităţii politico-ideo- realizarea unor gazete de pe tăm ce ne spune şi tovarăşul V A L E N Ţ E A L E S O L I C I T U D I N I I
logice, de educare marxist-le- rete, dar In viitor... In ceea Marin Briceag, locţiitorul se
ninistă a membrilor de partid, ce priveşte activitatea de edu- cretarului comitetului comu
a tuturor oamenilor muncii ?' nal de partid şi director al
Am adresat această întrebare căminului cultural. Ideea Inversării rolurilor în cuplul vtnzdlor-cumpârâ- părătoare. Critica făculă solicitudinii de către cele pa
tovarăşului Aurel Ţiboa, se — Prin ce s-a concretizat lor ne-a iost sugerată de însuşi mecanismul vieţii tru vlnzătoare-cumpărăloare no-a sugerat continuarea şi
cretarul Comitetului comunal Cum este realizat activitalea căminului cultural sociale. Nu sîntem, fiecare la rlndul nostru, puşi in pe alle planuri ale vieţii sociale a acestui sondaj. Ne Prin valorificarea
de partid Unirea. în luna noiembrie a.c. ? O re dubla postură de a servi societatea şi de a II serviţi de vom duce, aşadar, In viilor cu cooperatori meşteşugari
— Am început cu formaţiile cenzie, prezentarea unei cărţi,
artistice de amatori — ne-a programul educaţio o expunere despre preveni societate 1 Şl pentru că vorbim mult despre solicitudi Ia tuns şl la coafor, cu funcţionari publici la ghişeele resurselor locale
răspuns tovarăşul Ţiboa ■— rea incendiilor, o dimineaţă nea lucrătorului din comerţ, pentru că ne preocupăm publice şi aşa mal departe.
cărora le-am conturat reper de basm, o expunere pe teme cu toţii spre a spori dimensiunile ef, de data aceasta Dar să vedem acum care sini opiniile vfnzătoarelor- VATA DE JOS. La coope
toriul S-a înfiinţat şi o echi nal în comuna aleisl-ştiinţilice şi o informa am hotărfl să transformăm pentru citeva ore pe pa cumpărătoare despre solicitudinea In magazinele prin rativa agricolă din localitate
pă de teatru. Repetiţiile au re politică. Manifestări pen tru vînzătoare din magazinele Pelroşanlulul In cum care am (recul: se fac eforturi pentru a te puoe
rit mal deplin In valoare re
loc de două orî pe săptămînă tru tineret nu s-au făcut în zervele de sporire a produc
Pe de altă parte, au fost sta Unirea că. Nici manifestări în dome — Despre modul cum am fost ponsabil Teodor Crăciun. Era ţiei agricole.
bilite temele expunerilor şi niul polilico-ideologic Cauzal primită şi servilă in magazinul cît pe-acl să ne pripim cu In contextul acestor pre
conferinţelor prin care dorim Poate neglijenta noastră dar de lextile şi in cel de tricotaje CALITATEA SERVIRII — concluziile. Numai ce ne-am a ocupări ac înscrie şl grija re
s-a acordat şi se acord! ri
să popularizăm obiectivele şi faptul că documentele de din complexul nou Vulcan (res şezat la masă' şi o ospătară s-a dicării eficientei activităţii fn
cincinalului şi am fixat, tot caţie moral-celălcnească vom ponsabile Georgeta Vaum şi şi înfăţişat. cadrul fermei de animale.
Pentru a cvIIa risipa de fu
odată, o tematică. bazată pe ce face In viitor o inttlnire cu partid au apărut mai tîrziu Cornelia Doca) nu am docît cu IMPERATIV AL — Să ştii — zice o „con raje şl a asigura o hrăni re şl
le 25 de întrebări şi răspun juriştii, mai ales la Tuştea, (???). Încă nu am Întocmit vinte bune Vinzătoarele mani sumatoare* din cele două — îngrijire corespunzătoare a
suri pe care lo-a publicat zia unde se simte necesitatea u planul dc activitate pe luna festă multă atenţie, multă răb că ne-au ghicit că umblăm să întregului efectiv de bovine.
rul „Sclnteia1, La nivelul co nor asemenea acţiuni.. decembrie fsînlcm în ziua de dare şi se vede la ele că 1şi te sondăm buna servire. Iu toamna acestui an b-a
construit un
adăpost cu o
munei s a constituit o briga Ascultînd cuvintele secreta cunosc meseria. COMERŢULUI MODERN Da* de unde I Ospătarii abia capacitate de €0 de capete
dă ştiinţifică ; brigadă artisti rului comitetului comunal de 3 decembrie a.c.), nu am pri Constatarea aceasta ii apar apucau sfl servească cum or animale, folo*lndu-se mate
că de agitaţie încă nu avem... partid, nu s-ar putea spune mit nici planurile de activita ţine Elenei Căşuneanu. şefă de servi ca să sa retragă Iarăşi riale din resurse locale, ceea
Tot ca urmare a planului de că, ia şase luni după publica te ale căminelor afiliate. Este raion în magazinul alimentar loale zilele e de vlnzăloare în nul mezeluri-brlnzeluri acelaşi la taifas tn fala barului. ce a permis să se realleeee
economii de circa Z0 000 lei.
măsuri, am înfiinţat şi un co rea programului de educaţie. cu autoservire din cartierul Ae magazinul de confecţii penlru om serveşte şi peşle proaspăt. — Acum ce spuneţi? — le-am Un deosebit Interes pentru
Ia Unirea lucrurile merg aşa \ roport Petroşani. bărbaţi din Petroşani. Si-1 serveşte cu mina, apoi pu construcţia la timp a 'graj
lectiv de agitatori care Işi va cum ar trebui. S-a făcut „clte C. DROZD — Vlnzâloarea de la maga In Uricani, „cumpărăm' îm ne mina pe salam, pe slănină. întrebai pe însoţitoarele noaş- dului au manifestat coopera
desfăşura activitatea în cadrul ceva", nu prea sistematic, zinul nr. 53 de legume şi fruc preună de (a magazinul alimen . VInzătorul de la mezeluri- Ire la „cumpărături". torii Partenle Crlatlao. NJco-
cooperativelor agricole din multe acţiuni sînl în faza de (Continuare în pag. a 2-a) ţ te, In schimb, ne-a înlimpinat tar cu autoservire. brlnzeturi nu era altul decît a — Spunem că e prea puţin lae Volca, Roman Creptra,
Aron Volca şl alţii, care au
inîncfnd. Iar responsabilul — — Ce spuneţi de primire ? — jutorul responsabilului de ma respect faţă de consumator pe riapunj cu promptitudine
\ cinstindu-şi prietenii cu vin în le-am întrebat pe cele două gazin, iar curăţenia ţinutei lui aici. Vedeţi cum duc ospătarii chemării adresate de condu
cerea cooperativei agricole şl
cumpărătoare.
magazie. Nu aşa se fnltmpină
Educaţia prin Acţiuni ce susţin cumpărătorul ! Ivln/ăloare in gazinul e bine întreţinut, fon — inclusiv a mtinilor — era despre băiatul de lingă sobă, comitetul comunal de partid.
paharele la masă ? În mtnă. Cft
■— Bună, au răspuns ele Ma
cam departe de cea pe care
9
*
magazinul C.L.F., Doina Ron-
ION CIOCLEI
trebuie s-o arate un vlnzător
VASILE MARCU
cea. responsabil Ion Polca).
MARIN NEGOiŢA
De aici „a cumpărat' Susana
muncă materializarea pro Cazacu, a cărei Îndeletnicire de dul de marfă e bogat, iar vîn- Intr-un magazin alimentar. res (Continuare in pog. o 2-a) C.A.P. Vaţa do Jos
zălorîi sini amabili şi îndato
In Lupeni „consumăm"
la
ritori. Nu ne place că Ia raio
restaurantul Minerul —
gramului educaţional
VULCAN. Inltlnlrile pe profesii ate
tinerilor din Vulcan, organizate din ini
ţiativa comitetului orăşenesc al U T.C., HAŢEG. In cadrul măsurilor preconi
slnt manifestări ce au găsit o largă au zate pentru materializarea programului s e c v e n ţ e i n t e r n a ţ i o n a l e :
dienţă fn rîndul ulecişlilor. In ultima de educaţie a oamenilor muncii, in sala
mică a casei orăşeneşti de cultură din
vreme, asemenea fnttlniri, organizate cu Haţeg a (ost susţinută expunerea • „Din
tinerii mineri sau preparatori, au bene istoria astronomiei şi a instrumentelor Retrospectiva filmului românesc Agravarea conflictului dintre
ficiat de o prezenţă frumoasă şl de un astronomice", de către prol Ştelan Itu, contemporan" la Sofia
program educativ plăcut şl variat. de la liceul din localitate. India şl Pakistan
Auditoriul, formal din meşteşugari dc
Zilele trecute, Comitetul orăşenesc la cooperativa „Retezatul", a urmări! cu SOFIA 8. — Coresponden rea Iul Radu Gabrea, „Sub
DELHI 8 (Agerpres). — Un
Vulcan al U.T.C. a organizai o fntilnire acest prilej şi o proiecţie cu diapoziti ţ i Agerpres, C. Amariţei, teranul" — regie Vîrgil Ca- purtător de cuvlnt militar a localitatea Chaclala", rela
a tinerilor pe proiesil la fabrica de slllpi ve pe aceeaşi Iernă. Iransmile: In oraşele Sofiii lolescu, „Cerul începe la e- declarat că forţele indiene au tează agenţia United Press
International, citind un pui-
şi Plovdiv din R.P. Bulgaria.
hidraulici din localitate. La manifestare ★ Filmoleca naţională bulgară lajul trei" — îegie Francisc ocupat, miercuri, aeroportul o tălor de cuvlnt de Ia Deihi.
— care s-a desfăşurat pe lundalul unor Pentru marele număr dc cetăţeni din Munteanu, şi două filme ale raşului CorniWa şi că. în le Potrivit surselor indiene,
Haţeg veniţi duminică după-masă la în colaborare cu Cinemateca regizorului Manole Marcus giunile Hllll şi Dinajpur, afla
ample acţiuni educaţionale — a fost in clubul orăşenesc a fosl organizată o română organizează „Retro — „Zodia fecioarei** şi „Ca te In Pakistanul orienta), con forţele pakistaneze au pier
vitat şi ing. Traian Tomulescu, vicepre acllune de popularizare a documentelor spectiva filmului românesc narul şi viscolul". tinuă luple grele. El a infor dut ptnă acum 146 tancuri $î
60 de avioane.
şedinte al Comitetului executiv al Con plenarei C.C al P.C R din 3-5 noiembrie contemporan". In perioada Miercuri, delegaţia cînoaş- mat, de asemenea, că forţele Pe de altă porte, purtătorii
siliului popular orăşenesc Vulcan. Stă a.c. Directorul casei orăşeneşti de 8-15 decembrie, vor fi pre lilor români prezentă Ia So aeronavale indiene au atacat, de cuvint dc la Deihi au con
cultură, tovarăşul Aristică Spătarii, a zentate penlru amalorii de fia a avut o fntilnire. în
ruind asupra educaţiei pe care tinerelul vorbit participanţilor despre „I egalitate (îtm şi specialişti şapte fil cadrul unei conferinţe de miercuri dimineaţa, complexul firmat ştirile potrivit cărora
miliar amplasat In cel mai
o poate ciştign tn activitatea productivă, şi echitate socială in socialism". Expu me arlistice româneşti de presă, cu ziarişti şi critici mare port esl-pakislanez, Chil- oraşul indian Chamb, din su
dul Caşniîrului, a trecut sub
interlocutorul a tăcut din intîlnirea cu nerea a fost urmărită cu interes, fiind lung melraj : „Setata" — de film bulgari. tagong. conţi olul trupelor pakistane
urmată do numeroase dezbateri privind
utecişti» de la fabrica dc stâlpi hidraulici scenariu şi regie de Malvina Seara, în sala Filmotecii ze. Ei au anunţat că pesle
diferite aspecte ale echităţii in lumina „In Pakistanul de vest, a
un matur dialog al educaţiei prin şi cerinţelor actuale Uxşianu, „Apoi s-a nâsrut le bulgare din Sofia a fost pre viaţia indiană a bombardat 15 000 militari pakistanezi,
genda" — regie M. Blayer,
pentru muncă. p. PARCAŞIU „Prea mic pentru un război zenţa! filmul „Serala", care aerobaze şi nodurile de comu susţinuţi de blindate şi arli-
Slanţâ din secţia mecanică s-a bucurai de o bună pri nicaţii din imediata apropiere
a l/.U.M. Petroşani. atîl de marc* — in realiza mire din partea publicului. a oraşului Garacl, precum şi
Foto î 1. LfCfU (Continuare jn pog. o 4-a)