Page 30 - Drumul_socialismului_1971_12

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 263 ® JOI 9 DECEMBRIE 1971
paer/ v r.vitcr^ouvur-s

FINALIZARE EXEMPLARA

Adunarea activului Comite­ ganizaţiei orăşeneşti de parlld
tului oiăşenesc de partid Brad faţă de neajunsuri şl Upsurl (Urmare din pag. 1) ţările miniere din Valea le anului pe judeţ $1 la fle­
pentru dare de seamă şl-a Ixigenţa şi combativitatea - atri­ Cu aceeaşi responsabilitate Jiului să ae valorlltce din plin care întreprindere fu parte să
prevăzut şi un al doilea vor trebui privite şi sarcinile avantajele organizării muncii se asigure reducerea generală
puneţi discutarea ţl adopta­ edllltar-gospodăieştl ce stau restanţelor acumulate, îndepli­ tn schimburi de cile 8 ore. a costurilor producţiei şl
rea unor măsuri organizato­ !n fata populaţiei. Cu atlt mal nirea prevederilor pe decem­ penlru creşterea ritmului ex­ creşterea economiilor şl be­
rice. Vom Începe articolul de mult, cu cît brădenll Şl-au cu­ brie şi a angajamentelor a­ tracţiei, normalizarea ritmici­ neficiilor suplimentare cel pu­
fată cu acest punct pentru cerit deja un renume în a­ nuale. se impun aici cu ne­ tăţii producţiei de cărbune şl ţin la nivelul angajamentelor
că, de fapt. întreaga adunare bute a le succeselor, dar şi jaloane ceastă activitate. De aceea, cesitate. dai fiind faptul că sporirea productivităţii muncii asumate.
s-a desfăşurat sub semnul e- s-au hotărît ca In anul viitor nereallzărlle unităţilor vizate la nivelul prevederilor primu­ Eforturile din Industrie pen­
ocigenlel $1 al combativităţii să dubleze sau chiar să tri­ grevează serios asupra rezul­ lui trimestru al anului viilor. lru finalizarea exemplară a
partinice. pleze valoarea amenajărilor e* tatelor de ansamblu: cu pe­ Cu prioritate se cer abor­ anului In curs trebuie conju­
Un comunist, membru al dilitare realizată în acest an, ste 70 milioane Ici la produc­ date şl rezolvate problemele gate armonios şl eficient cu
ţia globală şi 43 milioane lei
comitetului orăşenesc de par­ ale perfecţionării activităţii Brădenii sînt oameni mindri. la marfă vîndută şl încasată. exportului. La CS. Hunedoa­ preocupările penlru a asigura
tid. un cadru de conduceie S-au angajat şi vor face I Dc asemeoea sini de recupe­ ra, I.M. Hunedoara. I M C. un start optim producţiei pe
din economia oraşului, co In încheierea lucrărilor a- rat însemnate rămtnerl In ur­ Blrcea. U.J.C M.. unităţi care 1972. încă din aceste zile,
merite organizatorice şt bune dunărlf a luat cuvîntul tova­ mă la unele produse importan­ au îndeplinii deja prevederile conducerile Întreprinderilor, cu
rezultate profesionale şl în partid a problemelor econo­ cerii de călre partid a pro­ ceste obiective mai bine de- răşul Emil Pleşa, membru al te, exprimate faţă de planul anuale Ircbule să se acţione­ sprijinul direct al centralelor
producţie, a fost sancţionat — mice şi de orice fel. blemelor economice, partici­ cit s-a făcut pînfl acum — biroului Comitetului judeţean pe II lunt prin 2,3 procente ze cu aceeaşi liotărtre pentru şi ministerelor tutelare, au da­
după profunde şl responsabi­ Desigur, adunarea a eviden­ panţii la adunarea activului subliniau vorbitorii Constan­ de partid, care a releva! că la fier In minereu mariă. 0.G suplimentarea in proporţie cil toria să organizeze Şl să des­
le dezbateri — cu vot de ţiat succesele obţinute în e­ orăşenesc de partid au mani­ tin Bucium, secretarul comi­ problemele economice ale o­ la sulă la cărbune brut ex­ mai mare a exportului. Mă­ făşoare producţia In aşa fel
blam. Ce abateri a săvlrşlt conomia oraşului, în viaţa po­ festat şl deosebite preocupări tetului de portid de la Ate­ raşului au losl în general re­ tras. intre 0,8 şl 4.1 la sulă suri energice slnt absolut ne­ fnctl să se atingă şl să se
comunistul loan Gulea, şeful litică şi socială. Totodată însă pentru înfăptuirea programu­ lierele centrale Criscîoi. loan zolvatei s-au obţinut rezulta­ la concentrate de mclale ne- cesare la iinită|lle rcstanţlerc depăşească toţi indicatorii
autobazei de transporturi auto, a adoptat o fermă atitudine lui politic, Ideologic şl edu­ Fekele, inginer şef Ja C A.P., te bune la Indicatorii de pro­ (eroase. 4.8-12.7 la sută la — F.C. Orăşlle. „Vidra* Orăş- cantitativi şl calitativi prevă­
căruia 1 s-au recunoscut caii- fa(ă cie 'lipsuri împotriva u­ caţional al paîtidulul. Dorin Aurel Mîrza, maistru miner ducţie, în agricultură şl în buşteni, lemn pentru celuloză lle. I.I.C. Deva. J.P V.L.F De­ zuţi în primul trimestru al a-
lâlNe profesionale? A avut a- nor manifestări de delăsare Bullga — şef de sector la I M la sectorul Brusturi — va celelalte sectoare. Aceste re­ şi lemn de mină. precum şl va. Industria locală care au nulut viilor. Concomitent, se
baterl de la disciplina de pat- sau de slabă organizare a ac­ Barza, a subliniat necesitatea trebui să crească combativi­ zultate reflectă eficienţa mun­ 3.8 la sulă la cărămizi. rămlnert In urmă la exporl pe impune ca tn cel mal scurt
tid, atitudini contrare unor tivităţii. Au fost astfel critica­ intensificării muncii cultural- tatea partinică în adunările cii politice a organizaţiilor de Raportate la volumul loial II luni în valoare de aproape llmp să se încheie (oale con­
preveden' statutare, Intre ca­ te neîndeplinlrea planului de educative în rîndul oamenilor generale de partid, în care partid, a comitetului orăşe­ al producţiei, procentele de 13 milioane lei vafitlă. Unită­ tractele de aprovizionare şl
re neparticlparea la adunări­ export, redusa folosire a tim­ muncii, astfel incit să ee asi­ să se la atitudine fermă fată nesc, datorită îmbunătăţirii mai sus echivalează cu impor­ ţile respeclive au obligaţia desfacere, să se creeze con­
le generale ale organizaţiei pului de luciu la I.M. Barza, gure o continuitate a acestei de manifestările retrograde In stilului de muncă la toate ni­ să fabrice In cel mal scurt diţii pentru realizarea lucră­
de bazJi, sau chiar ale comi­ E.M. Ţebea ele., care a dus actlvltâl! din cadrul întreprln- educaţia şl nivelul Ideologic velurile. Cu toate acestea, tante cantităţi de produse. Re­ timp şl la nivel calitativ co­ rilor de investiţii, să se solu­
tetului orăşenesc, luarea unor la pierderi de produelie de deillor şl In satele învecina­ al unor membri de partid. mal există unele neajunsuri tn cuperarea lor Integrală presu­ respunzător ţoale sortimentele ţioneze toate problemele lega­
măsuri organizatorice de circa 5 milioane lei, Încheie­ te, de unde vin muncitorii. Pentru că — relevau vorbi­ întărirea disciplinei de partid, pune ca in flecare din zilele prevăzute la export, să Inter­ le de continuarea în ritmuri
transferare dintr-un Ioc In rea activităţii cu pierderi în Problema muncii politice şi torii — îndeplinirea progra­ fată de care s-au luat măsu­ rămase pînă la finele anului vină la organizaţiile dc co­ înalte a activităţii economice
altul a unor lucrători, membri unele sectoare — între care educative în rîndul tineretu­ mului economic, social şi e­ rile corespunzătoare. Acestea să se depăşească constant sar­ merţ exterior şl forurile tute­ în cel de-al doilea an al cin­
de partid — în folosul sau nu cooperativa „Molul** se pre­ lui a polarizat atenţia a nu­ ducativ al partidului, îndepli­ au evut drept cauză faptul că cinile zilnice de plan. In n- lare penlru livrarea grabnică cinalului.
al procesului de producţie — zintă cu 13 sedii în pierden meroşi vorbitori — Dumitru nirea sarcinilor cincinalului munca politică nu s-a desfă­ cesl scop. conducerile Între­ a produselor la beneficiarii Ansamblul de sarcini şl pro­
fără consultare colectivă, fă­ —, precum şl alte aspecte. Hlrza, secretarul organizaţiei impun făurirea unei înalte şurat încă la nivelul cerut, prinderilor au datoria să cre­ exlerni. bleme care guvernează activi­
ră a încunoştlnta organizaţi­ S-a arătat, în acest context, de bază de la şcoala genera­ conştiinţe muncitoreşti, a li­ lâsînd de dorit combativitatea eze ţoale condiţiile penlru Sarcinile mari şl angaja­ tatea industrială a judeţului
ile de bază respective etc. că, deşi adunările din orga­ lă nr. 1, Octavian Marcu, pre­ nei bune pregătiri politico- tn unele oiganlzalii. folosirea deplină, intensivă a mentele acestui an In dome­ In aceste zile de slirşll de an
Dar, aşa cum subliniam nizaţiile şl comitetele de par­ şedintele comitetului oră­ ideotogice, care asigură creş­ Va trebui, a spus vorbito­ capacităţilor productive, să la niul ridicării eficientei econo­ solicită la maximum capaci­
mal aus, şl fără acest caz, a­ tid s-au desfăşurat conform şenesc al sindicatelor, Ni- terea responsabilităţii şl exi­ rul, ca pe viilor să nu se mai cele mai potrivite măsuri pen­ mice trebuie înfăptuite fără tatea creatoare, competenţa şl
indicaţiilor, activul de partid genţei fată de sarcini, fată tolereze asemenea abateri, să tru lichidarea stagnărilor. a- nici n abatere. Faptul că în
dunarea şl-a demonstrat com­ colae Panlea, secretarul co­ responsabilitatea colectivelor
n-a fost încă angrenat, în to­ mitetului orăşenesc al UT C. de materializarea lor, penlru se acţioneze mai eficient, în varillor şi întreruperilor In cele trei trimestre numeroase
bativitatea partinică, exigenta talitatea sa, la conducerea ş.a, —, care au evidenţiat continua îmbunătăţire şi ridi­ lumina Statutului partidului. luncţionarea maşinilor, utilaje­ întreprinderi cum slnt I.M. de muncă, a organelor şl or­
şl principialitatea politică în colectivă a treburilor econo­ necesitatea sporirii efortu­ care a nivelului economic şi Pentru aceasta va trebui să lor şl instalaţiilor, cauzate de Barza. U V. Cătan. I.M. Hune­ ganizaţiilor de partid din în­
conducerea treburilor econo­ mice si sociale. De asemenea, rilor tuturor factorilor pen­ de civilizaţie. Aceasta, cu a- crească necontenit nivelul de goluri în aprovizionarea teh- doara. C.E.I.L. Deva. I.I.L. De­ treprinderi. Acestora Ie revi­
perfecţionarea stilului şl me­ tru angienarea tinerilor la pregătire politică a tuturoT nito-malcrială sau defecţiuni va şl Hunedoara nu s-au în­ ne datoria de onoare de a do­
mica, aoclal-oalfurale, educati­ tît mal mull cu cît s-au sem­ vedi In flecare oră şl zl de
todelor de muncă este încă o muncă şi educarea lor prin nalat unele grave abateri de membrilor de partid, problemă tehnice şl tehnologice. Este cadrat în preţul de cost Sau
ve şl edllltar-goapodăreştt ale ce se rezolvă cu cele mal bu­ necesar de asemenea să se au depăşit cheltuielile mate­ lucru o Inallă conştiinţă mun­
pîrghle cu care va trebui să şi pentru muncă, pentiu orqa- la disciplina de partid sau e­
oraşului. Atît darea de seamă acţioneze mal viguros în vi­ nlzaiea atractivă a timpului conomică. cum au fost în co­ ne rezultate prin folosirea cn acţioneze pentru utilizarea cu riale de producţie, obligă ca­ citorească. o angajare lotală
prezentată de primul secretar, itor, pentru a se asigura o liber al tinerilor, Incit acti­ merţ, O L.F., 1n cooperaţia de ştiinţă a tuturor formelor de randament sporit a forţei dc drele dc conducere şl spe­ fn muncă, ordine şl discipli­
muncă şt a timpului de lucru,
cialiştii să întreprindă măsuri
nă desăvîrşlte, eforturi Inten­
loan Gosma, cit şl luările de înaltă pilncipialltate în ela­ vităţile de la casa de cultu- consum, care au fost sancţio­ propagandă, pentru înfăptui­ îndeosebi la unităţile Centra­ terme in acest sens. Accentul se. abnegaţie Şl dăruire pen­
Tă, de la club, să răspundă nate,
cuvînt şl măsurile stabilite borarea măsurilor şl hotărîri- mergîndu-se pînâ la rea sarcinilor pTlvInd educa­ lei minereurilor neferoase De­ principal al acţiunilor trebuie tru ca la finele primului an
lor de partid. opţiunilor de vîrstă şl pregă­ excluderea din rtndurile mem­ rea membrilor de partid. A­
într-un amplu proiect de ho* tire culturală. ceasta să se realizeze Ja nive­ va. „Vlscoza" Lttpenl. ..Vidra* pus pe reducerea consumuri­ al cincinalului judeţul Hune­
Dezbăltnd cu răspundere şi brilor de partid, făcîndu-se o
ţărîrî, au dezvoltat succesele exigenţă probleme ale condu­ Insă, pentrn a înfăptui a- dovadă certă a exigenţei or­ lul cerut de proqramul Ideolo­ Orăştic. U.M.M R. Slmerio. lor specifice. îndeosebi a doara să se prezinte în faţa
unde indicii de utilizare
partidului, a ţării cu realizări
a
cheltuielilor materiale, lichida­
înregistrate în ultimul an de gic elaborat de partid pe baza timpului de lucru slnt nesa- rea Imobilizărilor de fonduri dc înalt prestigiu, cu contri­
activitate, dar mal ales au propunerilor Şl expunerii tova­ (isiăcătorl. In acelaşi llmp. şl a cheltuielilor neeconomi- buţii de marc valoare la pro­
răşului Nicolae Ceauşescu la
subliniat
necesităţile ce se
Impun pentru continua îmbu­ ADUNARI ALE ACTIVELOR DE PARTID recenta plenară a Comitetului se impune ca la exploa- coase. aslfel ca pînă la fine* gresul economic al patriei.
Central fll partidului.
nătăţire a conducerii de către
N. STANCIU
organizaţia orăşenească de MOŢĂ
Activitatea politică
Ca să putem spune: „Interdicţia”
şi culturai-educa- | se agravează!
fle-am făcut pe deplin IMPERATIV tivă—un tot unitar | ! : 1 cA, 24 octombrie a.c., a apA­
Ia ziarul nostru de dumlnl-
rul nota „Interdicţia*, tn ca-
rc bo lua atitudine împotriva
şefului pAril din Deva, Ghcor-
datoria! » ■ : glie GroapA, care cu de la
sine putere Interzice rilfuzn-
rea presei pe peronul acestei
gări.
Conducerea Regionalei
(Urmare din pag. 1) — „frumoase dări de seamă", cl de căi ferate Deva, In Ioc 6ă
cerceteze cu principialitate şl
educalla multilaterală Este un simţ de răspundere acest caz,
„In alenlia comitetului comunal de xemple practice că unde există o con­ program profund, vasl, esle co­ să răspundă criticii ziarului,
partid, a biroului său, a stat în per­ ştiinţă ridicată, răspunderea pentru drept, problema căminelor afi­ dul spiritual al societăţii noas­ pune „pentru uliirna oară In
vedere" Direcţiei Judeţene de
manenţă — cu deosebire după Expu­ îndeplinirea îndatoririlor este. de ase­ liate am cam neglijat-o In ulti­ tre socialiste şi realizarea sa poştă şl telecomunicaţii aA In­
nerea secretarului general al partidu­ menea, ridicată, participarea la muncă ma vreme. Cu directorii respec­ presupune iniţiativă, fermitate, terzică salariatului ce vinde
ziare să mal calce pe peronul
lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la este mai conştientă, aclivâ, intransi­ tivi slau de vorbă cind vin du­ pasiune, consecventă şi — dacă gârll, In caz contrar nmentn-
consfătuirea de lucru cu activul de genta comunistă se manifestă în în­ Analiza exigentă a muncii celor s-au manifestat în munca biroului pă salariu. Brigadă artistică de ne referim la cazul descris ~ (tnd că va fl aspru sancţio­
parlld din domeniul Ideologiei, din Iu­ tregul ei spirit partinic, critic şl auto­ şase organizaţii de bază din comuna comitetului de partid, e. Organizaţii­ agitalie nu avem încă. dar se obiectlvilale. nat. Aceasta deoarece „comer­
ţul In perimetrul staţiilor de
lie a.c., precum şi după plenara din critic. Romos, desfăşurată fn cadrul plena­ lor de bază, la măsurile ce se cer lucrează ia întocmirea textului. cale feraffV este reglemen­
3-5 noiembrie a.c — ridicarea conti­ — Este cît se poate de limpede i rei de activ a comitetului de partlrl, luate penlru ca în nouţ an eforturi­ Regulamentul publicai In ziar V Şl încă ceva. Persistă In n- tat--.**. Desigur, comerţul este
reglementat. Dar de cind Işl
nuă a conştiinţei membrilor de partid, acolo unde organizaţia de partid ac­ a prilejuit o dezbatere temeinică şl le comuniştilor să fie orientate spre Nu, nu J-am citit încă... nele locuri — dovadă : comuna permite cineva sA ascmuiascA
a celorlalţi oameni ai muncii, pentru ţionează bine, întreaga activitate şe principială a actlvltăliî din ultimul determinarea unor progrese vizibile. Comparind cele două răs­ Unirea — mentalitatea că Intre difuzarea presei, a ruvtntulut
respectarea disciplinei de partid, a le­ desfăşoară bine. Dar trebuie spus că en, a dnt posibilitate comuniştilor — In sectorul zootehnic, munca punsuri, nepotrivirea este evi­ activitatea ideologică şi cea partidului in rlndurlle mase­
lor drept un comerţ dc tara­
galităţii socialiste Dar, desigur, n-au mai avem organizaţii de partid, ca polllicâ a lost slabă — remarca modi­ dentă. Pe de-o parte, cfteva ac­ culturală trebuie menţinută des­ bă ?
fost folosite toate mijloacele pe care rele de la cooperativa meşteşugăreas­ să-şi revizuiască critic porticiparea la cul veterinar Aurel Oprlşa. Comitetul ţiuni fără ecou deosebii, pre­ părţenia De aici urmarea : se­ In această perioadă dc In­
le-am avui la Indemînă, nu s-a insis­ că, relele electrice, brigoda C.A.P. îndeplinirea sarcinilor şi să ia măsu­ de parlld nu a dat alenlia cuvenită zentate la modul festlvlst, În­ cretarul de parlid se ocupă de tensă activitate politică, ideo­
tat cu destulă tărie în această direc­ Ilia, Săcămaş, Sîrbl, CAP Brelea rile cele mai eficace care să deter­ acestei importante munci, a analizat prima, directorul de cămin de logică şl educativa, de mobi­
lizare generală pentru tradu­
ţie. Aşa se lare că în perioada la ca­ Mureşană, boza dc recepţie care nu mine în noul an un progres substan­ prea pu|in activitatea comuniştilor frumuseţate peste măsură; pe a doua. Dar, după cum s-a a- cerea in fapt n hotărlrllor
re se referă darea de seamă au fost lin cu regularitate adunările de par­ ţial Dezbaterile plenarei — darea de din acest sector» de fapt, aici, nu­ de altă parte, o siluaţie rea­ rălat recent do la tribuna ple­ partidului şl statului nostru,
seamă prezentată de Zevedei Stânllă,
excluşd din rîndul membrilor de par­ tid, nu nleq cu discernăminl temele mărul membrilor de parlld « încă lă care demonstrează în ulti­ narei C.C. al P.C R. consacraiâ rolul presei sporeşte conside­
Difuzarea ziarelor şl
rabil.
tid opt tovarăşi, core ou încălcat dis­ penlru ordinea de zi. Aici nu se fac secretarul comitetului comunal de mic Dacă nu se controlează şi nu se ma instanţă apaiie şi (de ce revistelor trebuie să se facă
ciplina de partid, legile |ării, prin a nici primiri în partid, nu se achită partid şi discuţiile — au reliefat roa­ urmăresc măsurile luate, dacă nu nu ?) neglijentă. dezbaterii progromului de Îm­ pretutindeni cu maximă opc-
rallvitote. să ajungă
ncln-
bateri incompatibile cu calitatea de nici cotizaţia la Ump, nu se ţine re­ dele meritorii ale răspunderii cu care se impulsionează activitatea, munca Cind se pune problema îmbu­ bunătăţire a activităţii Ideolo­ tlrzlat, fără nici o stagnare,
comunist. Comitetul comunal de par­ gulat nici lnvălămîntul politic. Spre biroul comitetului comunal de par­ nătăţirii necontenite a planuri­ gice, ridicarea nivelului gene­ la cititori.
Apare cu nllt mal condam­
lld va acţiona cu fermitate şi intran­ aceste organizaţii va trebui să-şi în­ tid a Îndrumat organizaţiile de bază nu se va îmbunătăţi. Asigurarea bazei lor de măsuri, ne întrebăm cum ral al cunoaşterii şl educaţia nabilă atitudinea unor sola-
sigenţă în această direcţie, pentru a­ drepte alenlia biroul comitetului co­ — mai cu seamă cele din cadrul coo­ furajere va fi o problemă, dacă recol­ va fi posibil acest fapt la Uni­ socialistă a maselor, acti­ rlnţl din gara C.F.R, Deva
plicarea în viaţă a sarcinilor ce ne munal de parlid Eu, ca membru al perativelor agricole de produelie. tarea se va face şi In viitor printre rea, cind nici măcar obiecti­ vitatea polit'icâ şi Ideolo­ care împiedică prin diverse
revin din recentele documente de biroului, mă angajez s-o fac mal mult pentru înfăptuirea amplelor sarcini picături, dacă fînaturlle le recoltăm vele minimale nu prind vlalfl ? gică, culturală şi cduca- tertipuri, Agăţfiidu-sc dc nişte
prevederi care dc fapt nu vi­
partid cu privire la ridicarea nivelu­ ca pînă acum — spunea Dragomlr Co- privind creşterea producţiei vegeta­ cind şi-au pierdut valoarea nutritivă. 11v3 trebuie concepută ca un zează difuzarea presei, pă­
lui generrtJ a) cunoaşterii şi educa­ Jan. le şi animale, mobilizarea oamenilor Necesitatea urmăririi şi analizării Planul de măsuri, aprobat şi iot unitar, armonios. Numai cu trunderea ziarelor In mijlo­
ţia socialistă a mambrllor de partid, — Organizaţia comunală de UT.C la lucru, îmbunătăţirea organizării şi in comitetul de portid a muncii In votat în adunarea generală a această optică limpede a acti­ cul cititorilor. Este o siiun- j
ţie unică tntr-o gară dintr-un I
a tuturor oamenilor muncii, pentru — arăla Nicolae Peltică, secretarul retribuirii muncii. sectorul zoolepnic, măsurile ce se membrilor de partid nu este vităţii cotidiene şi de perspec­ municipiu, pentru rc.qlemen- j
facultativ. Este lege I Transpu­
a forma la toţi comuniştii, la toii ce­ comitelului comunal U.T.C. — a lă- Dezbaterile au avut, dc fapt, un su­ cer pentru asigurarea unei baze fu­ tivă se poate ajunge la edu­ Inrcn căreia organele In ;
tăţenii corminet o înaltă conştiinţă cut puţin pentru educarea tinerilor. port solid — rezultatele bune în­ rajare care să satisfacă pe deplin ce­ nerea sa fn viată nu urmăreşte carea multilaterală a cetăţea­ drept slnt datoare să la cele I I
mnl urgente măsuri !
socialistă". Dc aceea mal avem tineri care nu scrise în munca de pe ogoare din a* rinţele, ou lost probleme dezbătute nicidecum scopul facil al unei nului.
Am redat un alineat din darea de muncesc în C.A P., au comportări u­ cest an de către cooperativele agri­ cu maturitate tn adunare şi de că­
seamă prezentată cu prilejul adună­ rile. Aceste aspecle se datoresc şl cole de producţie din comună. Fap­ lre loan Curteanu. In cuvîntul lor,
rii activului Comitetului comunal de faptului că unele organizaţii de pnr- tul că, periodic, biroul a stabilit co­ vorbitorii au cerul comitetului de
partid lila, alineat care exprimă cel lid, secretarii acestora nu îndrumă lective formale din membrii comisii­ parlid să îndrume şi să sprijine rmi
mai bine caracterul angojant al adună­ organizaţiile de tinerel, nu participă îndeaproape consiliul de conducere
rii, angajare exprimată şi îmbrăţişa­ la adunările acestora. Noi vom ac­ lor pe probleme, care au studiat po­ pentru ca aclivltaleo de fertilizare a
tă de toii cel care au luat cuvîntul ţiona cu consecventă penlru ridlco- sibilitatea dezvoltării unor sectoare,
la dezbateri şl. prin el, a tuturor co­ rea conştiinţei socialiste a tinerilor, au urmărit cum ee aplică holărîrilc lerenului să nu mai înregistreze mi­
muniştilor din comună întărirea dragostei fală de muncă, partidului şi instrucllunile, reuşind nusuri (Nicolae Sicrleru, Ion Vaslles-
Organizaţia comunală de parlld lila faţă de parlld şi patria socialistă astfel să cunoască mai bine realita­ cu). iar necesitatea îmbunătăţirii în- (Urmoro din pag. 1) — Vînzăloaroa cu care am prin magazia unde se depozi­
este o organizaţie puternică. Ea nu­ — Realizările sînt rodul muncii tea la flecare CA P.* a determinai ta vălămintulul de partid şi a celui agro­ slai de vorbă — s-a adresat tează plinea, iar uşile despărţi­
mără mal bine de 730 de comunişti. noastre, a comuniştilor, a tuturor ce­ In toate cooperolivele agricole pla­ zootehnic a fost o problemă analitic Măria Bliolu responsabilei — toare să nu albă nici încuie­
Dar tăria el nu stă doar tn numărul tăţenilor comunei. Le cunoaştem $1 nul de iusănilnţărl la culturile păioa- dezbătută de |nq. Aurel Gllgu şi me­ îşi curăţă unghiile fără să se ne-a spus că nu are nici un tori ? Se Infillreoză mirosul u-
mare Comuniştii prezenţi la aduna­ ne mlndrlm cu ele. Alenlia noastră se să lic realizat în întregime şi In dicul Aurel Oprişa. „Propagandistul, sinchisească dc nimeni, de cind lei de confecţii pentru vîrsta rît şi microbii |n moga/.îe...
rea de activ au exprimat hotărtrea se cere Insă Îndreptată Împotriva condiţii optime. Studiul, convorbirile cred eu — spunea Aurel Gligu — am Intrat în local. de 3 ani, iar dv. ne-a|l arătat Singura „explicare" pe caic
tuturor membrilor de partid de a de­ lipsurilor, a neajunsurilor şl deficien­ trebuia să fie motorul, firul roşu în „Băiatul de lingă sobă' se paltoane . Noi, care lucrăm tot l-a putut-o da vînzătoarea Ele­
veni exemple vil In muncă. în socie­ ţelor Că mal sînt. Şî în unele C A.P.- pe grupe de cooperatori, organizate pregătirea membrilor de partid, cît şl numeşle Iacob Lămpurdean şi a în comerţ, nu concepem să nu na Pera a fost aceea că şoferii
tate şl familie, de a dovedi hărnicie url şl In alte domenii. Ale! trebuie pe marginea documentelor de par­ terminat de curînd şcoala pro­ cunoaştem ce mărfuri avem în ce aduc alimentele... fură dan­
şl abnegaţie în muncă, devotament să acţioneze comuniştii. Şl nu ori­ tid privind îmbunătăţirea organizării, a celor fără de partid. Numai împle­ fesională fn specialitatea ospă­ rafturile de care răspundem I tele de la aceste uşi M
neţărmurit, sete continuă de cunoaş­ cum CI cu hărnicie şl responsabili­ planificării şi conducerii agriculturii, tind cursurile politice cu cele econo­ tari. Aşa puţine lucruri s-au La magazinul de tricotaje nr. — Este o dovadă concretă a
tere şl autodepăşire, propagandişti ac­ tate comunistă Esle un adevăr : a­ In care s-a explicat pe bază de cal­ mice, vom găsi răspuns sarcinilor de învăţat la şcoala comercială 101, cele două vlnzătoare cum- lipsei de bună servire — mai
tivi, dinamici, plini de Iniţiativă In colo unde nu se munceşte susţinui cul modul de lucru şi posibilităţile zi cu zl ce le avem rle îndeplinit tn despre respectul faţă do consu­ părfitoare au remarcat lipsa u­ arătau cele două femei — fap­
orice împrejurare, aşa cum cere parti­ pe linie politică, nti se desfăşoară o de cîşlig, au făcut ca în toate C.AP. cadrul cooperativelor agricole. mator ? nor articole de sezon ca : In­ tul că aici există o singură vîn-
dul, secretarul său generol, tovarăşul rodnică activitate de partid, nu se suprafeţele de culturi prăşitoare să Ridicarea polltico-ldeologică a fie­ fn vizila efectuată prin cîle- dispensabili pluşaţi, cămăşi plu­ zăloare. Ea nu poale să-i ser­
Nicolae Ceauşescu obţin nici rezultate pe linie econo­ fie încă din Iarnă repartizate pe bri­ cărui membru de partid, a tuturor va unităţi comerciale din Pe- sate, ciorapi de bumbac penlru vească operativ pe cei care vin
La nivelul comunei au fost obţi­ mică. Darea de seamă, cei care nu găzi, echipe şî familii. S-a reuşit ast­ oamenilor muncii — tineri şi vîrst- trila, am fost însoţiţi de Ana femei şi altele. Şl aici, din ce­ să cumpere pline şi lapte! A­
nute realizări frumoase In muncă. în luat cuvîntul au subliniat acest as­ fel ca fertilizarea solului s3 se exe­ nici — a găsit în dezbaterile plena­ Velciov şi Maria Bliolu, vlnzfl- le 7 ortlcole cerute printr-o limente erau suficiente, dar
activitatea economică si soclal-culîu- pect. De aceea eu zic că trebuie să cute Wt bune condlliuni şi toate cul­ rei un loc deosebit. Profesorii Nico­ loare din sectoarele Industflal comandă, depozitul nu a trimis „coada" care se formase in u-
rală. Unele cooperative agricole de ne angajăm cu toţii, cu toate pute­ turile prăşitoare să fie lucrate în a­ şi respectiv alimentar, la două nici unul. nitale demonstra justeţea a-
producţie raportează producţii bune rile şi capacitatea noastră de muncă cord global. Recoltatul la timpul op­ lae Cătănld, Nicolae Şlef, Delia Nis* mari magazine din Petroşani. ceslei bune observaţii.
la hectar, tn sectorul zootehnic, alte­ de a acţiona pentru traducerea în tim şi fără pierderi a făcut să se în­ lor, educatoarea Valerla Basarab, încă de la intrarea fn maga­ — Ne place curăţenia din ★
le mal puţin. Desigur, toote aceste viată a Indicaţiilor partidului, a se- scrie producţii frumoase la culturile Ion Munteanu, rellefînd scăderile pe zinul de confecţii nr 10(3, Ana magazinul dv. — l-au spus ce­
realizări, ca şl lipsurile şi deficienţe­ crelorului său general, tovarăşul de bază, Cooperatorii, care au lucrai care le-au manifestat organizaţiile de Velciov ne-a spus să nolăm că le două femei responsabilei Nu am redat Sn amănunt toa­
le ce s-au mai manifestai, nu pot fi Nicolae Ceauşescu — spunea Teo­ cu răspundere loturile repartizate, au partid in această direcţie, au relevat trei dintre vfnzăloare in lipsă Maria Rotaru — dar, conside­ te crilicile pe care cele patru
despărţite de munca desfăşurată de dor Vaslu, primarul comunei. obţinut producţii mari pe unitatea do necesitatea Intensificării muncii po- de cumpărători slăieau ta lai- răm că spaţiu] penlru tricota­ vinzăloare aflate de aceaslu da­
comunişti. Pentru că acolo, 1« locuri­ Am sintetizat din cuvtntul altor suprafaţă, fapt ce a făcut să primeas­ litico-ldeologke pentru stricta respec­ fas. je de lină sl bumbac este foar­ lă în ipostaza de cumpărătoare
le de muncă, ae verifică adevărate­ participanţi Ia dezbateri că (n orga­ tare a principiilor eticii şl echităţii — De ce ? — am întrebat te mic. Marfa nu trebuie să fie le-au adus activităţii în uniiăli-
le calităţi ale comunistului, acolo îsl nizaţiile de partid, în întreaga vloţă că însemnate cantitflll ca retribuţie socialiste, pentru combaterea apucă­ noi. tlnută pe jos. Cînd vorbeşte le comerciale vizilale. Crilici-
defineşte el pe de-a-ntregul denu­ o comunei IHa se simte un suflu în­ suplimentară. In gospodăriile coope­ turilor retrograde Subliniind că mun­ — Este un aspect urli — a- cumpărătorilor — vfnzăloarea le acestea lăcule cu compelcn-
mirea scumpă de oştean al partidului. noitor, ceea ce demonstrează că re­ ratorilor loan Stănculescu şl Aria răla lovarăşa Velciov — şi în nu trebuie să albă gura plină tfi sl In „termeni profesionali"
— La noi, rezultatele bune obllnu- centele documente de partid nu nu­ Grozn, hărnicia le-a adus în această ca organizaţiilor de parlid pentru afară de asia, în flecare maga­ au fost aduse pe loc In cunoş­
te se datoresc comuniştilor, muncii mai că au fost studiate, dar sînt şî toamnă cîte 2 100 kg de porumb, Pa- dezvoltarea conştiinţei socialiste nu zin sînt atîlea de [Scul atunci de mlncare. Este un aspect ca­ tinţa şefilor de unităţi. Aceşiia
lor asidue de zl cu zi — spunea Paul aplicate în praclică, In conştiinţa oa­ raschiva Popovict a prtmit 1 300 kg poate consemna nici un fel de pau­ cînd nu există cumpărători — re tine de buna-cuviinţă I — a­ urmează ca in cel mai scurt
Marcovlcl, şeful C LP. îlla. El stnt cel menilor se reflectă cuvîntul partidu­ cartofi, Aurelia Ocolişan 900 kg şi ze, vorbitorii au cerul biroului coml- aranjarea mărfurilor, a elichele- răta Maria Bliolu, referlndu-se llmp să remedieze lipsurile
care Iau atliudine fermă împotriva lui. la toi mat mulţi comunişti se ob­ mulţi alţii. letulul de partid să-şi îmbunătăţeas­ lor cu preţuri, ştergerea prafu­ la vînzătoarea Ema Deac de la semnofale, să sporească gradul
celor ce nu-şl fac datoria. îi traq la servă combativitate sporită, spirit de — Acolo unde măsurile întreprinse că silful şi metodele de muncă pen­ lui şi cile altele... magazinul alimentar nr. 42. In de solicitudine la lucrători» pe
răspundere, nu se mulţumesc nicioda­ partid, Intransigentă. au fost urmărite şt analizate de comi­ tru ca programul educaţional elabo­ După mai multe cuvinte pe rest, a fost apreciată curăţenie cnre-i au tn subordine. Ceea
tă cu ce au realizat. Comitetul comunal de partid lila tetul do partid, rezultatele n-au !n- rat de parlid să găsească un răs­ care le-am schimbai cu vînzo- acestei unităli (responsabil Pe­ ce vrein să arătăm. în final,
Alţi vorbitori, printre care Gheor- s-a angajat plenar In activitolea de tîrzîat Am văzut si ce roade a dat puns viquros în munca $i conduita loarea de la arlicole penlru co­ tru Satmari) şi varietatea de esle că procedeul folosit In a­
ghe Dănilă, Vasrle Ballca, losif Vloî- ridicare a conştiinţei membrilor de repartizarea, în iarnă, pe brigăzi şi comuniştilor şi a celor fără de partid pii, cele două „cumpărătoare** produse Jn cele două comerc cest raid şi-a dovedit eficienta
cu, Tralan Iorgovan, Nicolae Florea, partid, a tuturor oamenilor muncii, familii a suprafeţelor. Aceste rezul­ au cerut să ne interesăm )a frigorifice existau, de aseme­ pe două pfanuri. Venind de la
vînv.ălori conştiincioşi şi bine
prof. Silviu Cercea, Eugen Iuga. dr. să acţioneze cu fermitate comunistă tate ne fac să trecem cu toată din Romos. Toţi vorbitorii s-au an­ responsabila Llisabela Hagiu nea, tot felul de alimente păs­ pregătiţi profesional, ohserva-
gajat să participe cu maturitate
Ja
Ovidiu Beuea. dr loan lliescu. după pentru aplicarea programului parti­ certitudinea la activitatea în acord transpunerea fn vlală a planului de core esle cauzo absentei din u- trate In depline condi­
ce au subliniat rezultatele bune ob­ dului, în aşa fel ca toţi comuniştii global şi la grădina de legume, un­ măsuri adoptat in plenară, iar exi­ nîinle a multor mărfuri necesa­ ţii de igienă. Nu tot aşa stau tido au fosl „la obiect" şi au
ţinute în muncă, in unităţile unde lu­ să devină ostaşi înaintaţi ni parti­ de bine ştim că am avut producţii genţa tn muncă faţă dc sarcinile ce re celor mici. Unul din princi­ lucrurile însă la unitatea pen­ fost însuşite mai bine de călro
crează. au criticat neajunsurile şi de­ dului, să poată spune cu cinste şi mici ■— spunea ing. Eugen Lâzâres- palele motive s-a dovedit a fi lru desfacerea pîînii şi laptelui cei vizaţi Pe alt plan, cele
ficientele care mai persistă, au subli­ mtndrie că si-au îndeplinit cu cinste cu. le revin să fie un imperativ pentru neonorarea comenzilor. Din ce­ cnre aparţine de acelaşi maga­ patru vfn'/ălonro au văzul des­
niat în mod deosebit necesitatea ridi­ datoria de comunişti ! flecare comunist. le 21 de articole cerute prin zin. tule aspecte nogalivc sau pozi­
cării nivelului de conştiinţă al mem­ Dezbaterile din plenară s-au refe­ uliirna comandă de la depozitul — Cum e posibil — întreba tive do care, shilom siguri, vor
line seama în unilîiţilc unde
brilor de partid, dcmonstrînd cu e- GH. I. NEGREA rit îndeosebi )a neojunsurile care LUCIA LICIU I C.R.T.I, din Petroşani, maga­ pe bună dreptate Maria Bliolu muncesc. Şi cîşligiiloru reali
zinul a primit numai şase. — ca Ja loaletâ să se treacă vor fi numai cumpărălorii !