Page 33 - Drumul_socialismului_1971_12

PROLETARI DIN TOATE ŢAPILE. UNIŢI-VA!
Agerpres relatează

CONVORBIRI OPICIALE materiale pentru instalaţii e­
lectrice, articole din sticlă,
ROMĂNO-EGIPTENE
precum şj conserve din peşte
şi ţigări.
La Palalul Consiliului de
Miniştri au avut loc, joi di­ COLABORARE
mineaţa, convorbiri oliciale
între prim-vicepresedinlelc ROMANO-IUGOSLAVA
Consiliului de Miniştri al
Republicii Socialiste Româ­ PENTRU VALORIFICAREA
nia. Ilie Verdeţ, şî prim-vice-
prcşedintele Consiliului de TURISTICA A ZONEI
Miniştri al Republicii Arabe
Egipt, dr. Aziz Sedki. PORŢILOR DE FIER
Intr-o atmosferă deschisă,
prieteneasca. în spiritul do­ Intre 6 şi 9 decembrie au
rinţei reciproce de a inten­ avut loc la Bucureşli lucră­
sifica şi diversifica raportu­ rile Grupei mixte de lucru
rile româno-egîptcne, au fost româno-îugoslave pentru va­
discutate probleme privind lorificarea turistică a zonei
relaţiile bilaterale şi posibi­ Porlilor de Fier. In timpul
lităţile de lărgire o cooperă­ convorbirilor care au avut
rii în domeniile economic şi loc intre delegalia română si
tehnic, precum şi in alte do­ delegaţia iugoslavă, s-a efec­
menii. intie Republica Socia­ tuat un schimb de informaţii
listă România şi Republica cu privire Ia activitatea de­
ANUL XXIII. Nr. 5264 VINERI 10 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI Arabă Egipt. pusă pfnă in prezent şi au
Au fost abordale, de ase­
menea, probleme internaţio­ fost stabilite căile de coope­
nale de interes comun. rare şi colaborare privind
■ DKfÂaiiMH «iTiinnimi SEMNAREA UNOR dezvoltarea turismului în a­
ceastă zonă.
La mina Lupenl PROTOCOALE Joi seara, delegaţia iugo­
P rilejul unor p re ­
MMZWIBWC K IMS* După ţioase învăţăm inte | ROMANO BULGARE slavă a părăsit ţara, îndrep-
(indu-se spre patrie.
Joi
loc în
seara a avut
C A L A N . De clte ori ne a- j Capitală semnarea protocoa­
12 schimburi m inţim de fntîlnirea cu to- j lelor privind schimbul de
consum şi
bunuri de larg
s J i f i i i m r r n n varăşul A dolf Druker, mem­ colaborarea tehnico-ştiinţifi-
bru de partid din ilegalita­
că Inlre Ministerul
Comer­
de 6 ore te, Erou al M uncii Socialis­ ţului Interior şi Ministerul VREMEA
te, noi, pionierii din oraşul
Comerţului Interior şi al Ser­
Călan, împărtăşim un senti­ viciilor din R.P. Bulgaria pe PENTRU 24 ORE
lU P E N I.
încheind
—
m m i s m i s / cea de-a treia zi de ment de recunoştinţă parti­ anul 1972. Vreme rccc, cu cerul mal
dului nostru drag. comuniş­
lucru cu program re- tilor din Întreaga ţară. N i In cadrul aceslor schim­ mult noros. Temporar vor râ ­
dea precipitaţii sub formâ de
dus de 6 ore in subteran s-a vorbit cu acest prilej buri, partea română va livra, ninsoare. Viului va sufla slab
m in e rii de Ka L upcni, co­ despre viaţa pe care au trăi­ piintre altele, ţesături, con­ din nord. Temperatura va f|
cuprinsA ziua Intre 1 şi 2 gra­
fecţii, mobilă, frigidere, arti­
m m m u u m / lectiv ce deţine titlu de fru n ­ ranilor In regim ul burghez. cole electrice de uz casnic, de. Iar noaptea Intre minus K
t-o copiii m uncitorilor şl ţă­
taş In întrecere, raportează
şl minus 4 grade.
depăşirea sarcinilor dc plan Vom învăţa — nc-am spns { produse cosmetice, jucării.
pe luna în curs cu 3 537 to­ Partea bulgară va livra, PENTRU URMĂTOARELE
De cîtcva zile, potrivit sarr ghiu, şeful fermei zootehnice In gind in acele clipe e- j
cinifor şi indicaţiilor date con­ de la C.A.P. Şoimuş, nu am ne cărbune, din care peste moţtonante — , vrem să de- | printre altele: confecţii din DO UA ZILE
1 600 tone au fost obţinute
ducerilor unităţilor agricole putut afla mai nimic despre num ai în u ltim ele 3 zile. venim cil mai folositori so- piele, tricotaje din lină, ga­ Vremea se menţine rece. cu
şi cadrelor tehnice, s-a trecut activitatea cercului pe care cietătll. j lanterie. încălţăminte, artico­ cerut acoperit. Vor mai râdea
la deschiderea cursurilor a­ Irebuie să-l conducă. Nu s-au La obţinerea acestui suc­ TITUS BILGAR j le de uz casnic, corpuri de precipitaţii sub formâ de nin­
ces şi-au adus contribuţia
grozootehnice dc masă — ac­ stabilit nici tematica, nici pro­ toate colectivele de m uncă, iluminat, produse cosmetice, soare. Temperatura se menţi­
ne SCâZUtâ.
ţiune amplă de instruire şi gramul cursului, interlocuto­ OLGA CZIPEZER
pregătire profesională a oa­ rul spunîndu-ne ca „prin 15-20 d ar în mod special trebuie
a m in tifi m in erii de la sec­
menilor muncii de pe ogoare, decembrie se va face acest toarele I I I IV şi V. Dem n
organizată pe baza progra­ lucru**. Răspunsul este mai
mului adoptat în acest sens mult declt surprinzător dacă de rem arcat este şi faptul
de conducerea partidului. A­ avem în vedere că la instru­ că întregul spor de producţie PROGRAMUL DE EDUCAŢIE SOCIALISTĂ IN ACŢIUNE
obţinut de la începutul a ­
sigurarea unei eficienţe cit irea lectorilor şi în progra­ nului, dc aproape 48 000 to­
mai ridicate a cursurilor, ca­ mul scris (care a fost trimis ne, s-a realizat pc sea­
re să se materializeze în cu­ la fiecare unitate — n.n ) s-a ma creşterii pro ductivităţii In fluxul grandios al eman­ luminoasă, caldă, cu mij de zentarea de cărfi. de recenzii.
noaşterea şi aplicarea în prac­ precizat cu claritate că instru­ cipării socialiste a salului, ac­ volume orlnduite pe leme şi Acţiunile cu cartea pentru a
m uncii, care a sporit
pe
tică de către ţăranii coopera­ irea prin cursuri agrozooteh­ exploatare cu 0,8 tone căr­ E. M. Lupenl. Şeful de schimb Marin Butoi, ajutorul miner tivitatea culturală complexă autori, îndrumări bibliografice, atinge eficienta maximă sînt
tori. mecanizatori şi lucrăto­ nice de masă se face dc 3—4 Ion Hcgyes şi tfn&rul vagonetar Valentin D&nâşcl, la o betonate concură la descătuşarea spiri­ vitrină a noutăţilor, cele mai diferenţiate pe categorii de
Foto; I. LtCIU
a casei trafo.
rii din I.A.S. a tehnologiilor ori pc săptămină — în perioa­ bune pe post. tuală a omului, la diversifica­ recente documente de partid preocupări si de vlrstă. Pen­
înaintate de cultivare a pă- da 6 decem brie 1971 — 6 ia­ rea posibilităţilor lui de împli­ şi publicaţii invită la a zăbovi tru cei mici, antrenarea Ta
mîntului şi dc creştere a ani­ nuarie 1972. nite socială, cetăţenească, la îndelung In acest plăcut şi in­ lectură se realizează prin ci­
malelor în vederea sporirii De asemenea, superficiali­ conturarea unei personalităţi tim univers el cunoaşterii. Bi­ clul de „Povestiri în lanţ". Re-
continue a producţiei agrico­ tatea şi-a găsit un teren pri­ SÂ FACEM TOTUL PENTRU A ASIGURA PRODUCŢIEI distincte, specifice omului nou. bliotecara Paraschiva . Dunu voniico, prin relatările copii­
le şi ridicării productivităţii elnic de afirmare şi la coo­ constructor conştient al desti­ ne avertizează însă dc la în­ lor, la povestea din cercul tre­
muncii, reprezintă o cerinţă perativele agricole din Bcjan, nului propriu şi colectiv. In ceput că spaţiul este nelncă- cui, determină curiozitatea de
deosebită a activităţii de pro­ Jeledinţi.'Cristur şi Nâdăştia FINALIZARE EXEMPLARĂ IN 71 multitudinea acestor modalităţi pător pentru cele 8 870 volu­ a citi şi atenţia in leclură.
pagandă agricolă. Ca în ori­ dc Sus unde lectorii (ing. Pe­ de educare, propaganda cu car- me din fondul bibliotecii ca şl pentru a deveni ei înşişi buni
care altă ramură de produc- tru Achim, Petru Sasu, Ino- povestitori. Pentru tinerii ci­
ţje şi în agricultură este nece­ cenţiu Tetea şi respectiv Ti- titori serile literare, medalioa­
'
nele artistice sincronizate de
sar să se facă o temeinică pre­ beriu Zodie) au prevăzut să START OPTIM PE 72 cele mai multe ori cu diferite
gătire, calificare şi speciali­ închidă cursurile abia în luna aniversări ou un rol instructiv-
zare a oamenilor Printre con­ februarie a anului viitor (?). Propaganda cu cartea - latură educativ ceri. Bilunar, în ca­
diţiile dc bază ale reuşitei de­ Un exemplu cras de forma­ drul organizaţiei de femei au
pline, pe lingă cuprinderea la lism se întîlneşte la C.A P. loc cercurile de lectură. Des­
cursurile agrozootehnice de Ostrov. Lectorul cercului zoo­ in această lună, eforturi susţinute pentru făşurate după un grafic judi­
masă a tuturor cooperatori­ tehnic. medicul veterinar A­ cios stabilit, acestea urmăresc
lor şî urmărirea îndeaproape lexandru David, a prevăzut în esenţială a vieţii culturale la sate atît familiarizarea cu unele
a modului cum îşi însuşesc şi planul tematic predarea unor capodopere ale literaturii, cit
cum aplică apoi cursanţii cu­ iceţii — ca alimentaţia porci­ amplificarea realizărilor dobîndite şi antrenarea la dezbateri de
noştinţele predate, Ia loc de lor şi creşterea albinelor — interes specific feminin. O te­
frunte se situează organizarea care nu au nimic cu profilul mă ca „Recompense şî pedep­
temeinică a cursurilor, stabi­ activităţii acestei unităţi. Nu Abordarea sarcinilor de pro­ re urmează să ne deslăşurăm nerii unor randamente superi­ se folosite de părinţi**, ilustra­
lirea precisă a temelor şi lega­ se poate trece cu vederea nici ducţie cu responsabilitate şi activitatea productivă în cei oare la rupere, să experimen­ tea ocupă un loc distinct, bine pentru cei peste 700 de citi­ tă cu texte pedagogice adec­
rea acestora de specificul pro­ peste faptul că Ia C A P. Va- fermitate, aşa cum ne îndeam­ de-al doilea an al cincinalului, teze sistemul de bandajare a determinat. Recentele docu­ tori activi. „Cind vin cărli noi vate, urmată dc un medalion
cesului de producţie din fie­ ţn de Jos şi Nâdăştia dc Jos nă programul iniţial şi condus an care începtnd cu prima zi galeriilor cu plase de sîrmă mente de partid refeiiloare la nu ştim unde să le mai pu­ poetic Octavian Goga, sau de
care unitate, folosirea unui s-a stabilit expunerea a cîte de partid pentru amplificarea va marca (recerea întreprin­ pentru. înlocuirea materialului vastul program educaţional al nem, le ducem la Vaidei şi o Intîlnire în care, alături de
bogat material didactic, ex­ 2—3 lecţii la o singură şedin­ în acest cincinal a contururi­ derii la programul de lucru in lemnos la susţinere, pentru întregului popor accentuează Pişchinli, la punctele de îm­ lectura unor texte literare,
punerea convingătoare a lec­ ţă de cerc, ceea ce pune sub lor economiei noastre naţio­ Ironlurile subterane de 6 orc. reducerea consumului de lemn neccsilalea formării continue, prumut". Ne interesăm care e sînt prezentate şi sfaturi prac­
îmbogăţire a
modalitatea dc
ţiilor pe baza unor exemple semnul întrebării posibilita­ nale. a dat posibilitatea între­ Noul regim de lucru, precum exagerat. a educării şi autocducării co­ fondului bibliotecii. „După pla­ tice necesare gospodinelor, i-
concrete din unităţi Fireşte, tea de asimilare a cunoştin­ gului cotecliv al LM Barza să şi sarcinile mobilizatoare ale Comuniştii întreprinderii muniste a omului. In expune­ nurile editoriale. în măsura trage. Deosebit de utile s-au
rea
Nicolae
tovarăşului
se pune întrebarea : cum se ţelor predate. Totodată, este raporteze îndeplinirea prevede­ anului viilor ne-au determi­ noastre miniere au lost aceia Ceauşescu la plenara C.C. al posibilităţilor ne sînt satisfă­ dovedit informările politice
prezentate In cadrul cercurilor
reflectă aceste elemente în inexplicabilă uşurinţa cu care rilor anuale cu o lună înainte nat să luăm încă de pe acum care dovedind înţelegere de­ P.C.R. din 3—5 noiembrie cute solicitările stabilite, desi­ de lectură pentru femei. Reţi­
programele de instruire şî s-au recrutat cursanţii în li­ dc termen. Acest fapt atestă o scrie de măsuri menite să plină fată dc interesele între­ 197i se sublinia faptul că „un gur şi în funcţie de cerinţele nem şî ambianta intimă în ca­
pregătire profesională stabili­ nele unităţi Spre exemplu, la din plin maturitatea, competen­ conducă la alragerca în circu­ prinderii au scos la Iveală rol de seamă în formarea u­ cititorilor". Cil priveşte în­ re se desfăşoară aceste întru­
te de lectori ? Răspunsul Ia C.A.P. Geoagiu Cîmpuri Sur- ta şi dăruirea în muncă a mi­ itul economic a unor noi re­ imensele rezerve şi posibilităţi nei concepţii înaintate, în drumarea spre carte, tovarăşa niri gen şezători, unde discu­
întrebare se cere dat cît mai duc, Veţel, Bejan, Ostrov, nerilor noştri, confirmă exis­ zerve de zăcămint, la creşte­ de evitare a unei situaţii ca­ dezvoltarea conştiinleî socia­ Paraschiva Dunu ne asigură că ţiile şî lecturile curq simul­
repede cu putinţă pentru ca 7diapli ele, nu sînt cuprinşi )a tenta în mijlocul colectivului rea productivităţii muncii, pre­ re putea umbri activitatea liste II are şliinta — factoi toi cititorii apelează adesea la indi­ tan cu firul fuiorului sau dru­
orice deficienţe să fie înlătu­ învâţămînt deeît 10—30 dc a unei înalte conştiinţe socia­ cum si la obţinerea unei înalte noastră. La fiecare doi salari­ mai important in progresul caţiile bibliotecarei. Pentru ti­ mul grăbit al acului de cusut.
rate din timp prin intervenţia cursanţi Ia unele cercuri, deşi liste, muncitoreşti. eficienţe economice Pentru aţi avem un comunist — un societăţii". Cartea e cea care neri e necesară intervenţia sa Lipsesc însă din activităţile
promptă şi concretă a orga­ în sectoarele de activitate lu­ Nu inlimplâlor am prelimi­ aceasta, insistăm In prezent la om de nădejde- Aceştia siinl cuprinde în paginile eî orizon­ in echilibrarea conţinutului cu cartea manifestările dedi­
nizaţiilor de partid, sub con­ crează un număr de coODCra- nat pină la sMrşilul lunii de­ dezvoltarea a noi zone în ve­ plasaţi la locurile cheie de turile adinei ale cunoaşterii, cărţilor împrumutate. Aşa se cate cărţii social-polilîce, ştiin­
ducerea cărora se desfăşoară tori de cel puţin 4—5 ori mai cembrie suplimentarea sarcini­ derea vaiorilirării rezervelor producţie şi contribuie electiv dezvăluind, prin lectură, dru­ explică faptul că In ansamblul ţifice. Deşi stntem informaţi c$
vasta acţiune de propagandă mare. Cum se asigură în u- lor anuale cu 16,4 la sulă la de minereuri, concretizăm mă­ la creşterea combalivilălii în muri nesfirşite spre tainele cărţilor citite înlr-un an, pre­ 30 la sulă din fondul bib)i<f>
agricolă. nitâţîle respective înşiruirea producţia globală, cu 14,4 la surile tchnico-organizaloricc rîndurile minerilor noşlri. In lumii şi vîelii. Elogiul arghe­ ponderenţa o au cele din lite­ tecii l-ar ocupa cartea social
Inginerul Mircea Budeanu, si perfecţionarea profesională sută la producţia marfă, cu (4.5 privind creşterea productivită­ prezent, In adunările de par­ zian adus e î: „Eşti ca o floa­ ratura clasică. In politică, aceasta e citilă doaf
O importanţă deosebită
şeful fermei zootehnice de la a tuturor cooperatorilor ? la sulă la productivitatea va­ ţii muncii prin exlindrrea unor tid, cu alte ocazii, se discută re / Anume-nflorită / Mîînilor prezentarea şi orientarea spre de către cursanţii de la dife­
C A P Sîntandreî, ne spunea Curmarea grabnică a nea­ lorică, precum şi reducerea noi tehnici si tehnologii de deschis despre necesitatea des­ mele / Care le-au deschis" — leclură o au acţiunile cu car­ ritele forme de învâţămînt po­
litic. Nu au fost întreprinse şî
îşi qăseşle în zilele noastre
râ cercul zootehnic pe care-l cheltuielilor la 1UUO lei pro­ cxlraclie. urmărind zilnic qra- coperirii si punerii în valoare tot mai dese împliniri. Am po­ tea iniţiate de bibliotecă, tn nicî prinse tn plan acţiuni de
conduce este frecventat de 22 junsurilor semnalate obligă ducţie marfă cu 1.2 la sulă, dul în care soluţiile adoptate a noi rezerve de maleri) pri­ posit, pentru a vedea In ce colaborare cu şcoala, cu orga­ prezentare şi mobilizare Ia a­
de îngrijitori de animale In pc specialiştii de la Direcţia ceea ce va duce în final la ob­ conduc la reducerea cheltuieli­ me. despre eficienta volumului fel le sînt „deschise" cărţile nizaţiile d<? tineret sau de fe­
cadrul primei lecţii expuse agricolă judeţeană şi organi­ ţinerea unei economii dc pes­ lor materiale de producţie. de desenideri şi pregătiri In sătenilor din comuna Romos, mei din satele comunei. La a­ S. POP
s-a insistat asupra sarcinilor zaţiile de partid să exercite te 3,5 milioane lei. Cunoaştem Esle lucru ştiut că în pri zăcămînl, despre măsurile con- la biblioteca comunală din cestea sînt antrenaţi şi elevii,
ce revin cooperativei agrico­ o îndrumare şi un control e­ potenţialul noslru de muncă, vinţa costului producţiei noas crele ce Irebuie luate pen- sat O sală mică, dar curată, care sînt îndrumaţi pi in pre­ (Continuare în pag. a 3-a)
le şi fermei în actualul cin­ concepţia care nc guvernează Irc am avut greutăţi si lipsur Iru atingerea unor (nalţi indici
cinal, a importantei şi nece­ ficient asupra modului de activitatea zilnică. In acest care la un moment dai periei de utilizare a forţei de muncă
sităţii sporirii contribuţiei lor desfăşurare a propagandei a­ context, paralel cu întărirea Iau realizările de ansamblu şi a utilajelor din dotare, de­
la asigurarea fondului de stat gricole, să se preocupe cu controlului pentru respectarea De aceea, la propunerea mem spre măsura în care proqramuî
şi la ridicarea nivelului de toată răspunderea de instru­ întocmai a noilor angajamente, brilor de pari■ d am iniţial un educaţional iniliat de partid Pe planşetele Dialog despre coordonatele
trai al oamenilor muncii. etorturile noastre se îndreap­ colectiv care să examineze pro­ capoiâ materializare lapuca
Din discuţia purtată cu me­ irea profesională a lucrători­ tă In prezent spre pregătirea cedee noi dc plasare a găuri­ Ţoale acestea sînt urmarea li- proiecfanfilor mineri principale ale etapei actuale
dicul veterinar Aurelia Gheor- lor ogoarelor. minuţioasă a condiţiilor in ca­ lor de mină în vederea obli- rească a modului responsabil
rn care minerii noşlri abordea­
ză problematica vastă a pro­ PETROŞANI. — Colectivele de proiec­ LONEA. — Com itelui coordonator aJ
mrvi anini cu t f iiMiuiiiiKiKiii) i îiiiinui if i gramului H.C.K. pentru îmbu­ tanţi din cadrul Institutului de cercetări şl U.T.C. de la E.M. Lonea a organizat ieri
nătăţirea activităţii ideologice, proiectări m iniere pentru huilă definiti­ după-amiază o Intilnire între tineri sala­
ridicarea nivelului general al vează în aceste zile ultim ele studii din riaţi aî minei şi prof. unrv. dr. ing. Nicolae
planul acestui an.
C IN C IN A L U L E D IFIC Ă R II cunoaşterii şi educaţia socialis­ M ina D flja va primi in curlnd proiectul Leţu. decanul Facultăţii de exploatări m i­
tă a maselor, pentru aşezarea
de
niere a I.M .P.. lector al cabinetului
relaţiilor din societatea noas­ de sistematizare a depozitului de materiale ştiinţe sociale de pe lingă Com itelui m uni­
tră pe baza principiilor elicii din incintă, care asigură organizarea aces­
tuia in strinsă corelare cu ultim ele nou­ cipal de partid Petroşani. Tinerii au adre­
sai mai multe întrebări In scris Invitatu­
tăţi in acest domeniu. Pentru mina Uricani
LOGHIN DINEŞ
M U LTILA TE R A LE A P A TR IE I secretarul comitetului de partid se pregăteşte studiul de am pliiicare a sta­ lui. la care au prim it răspunsuri competen­
te, bine documentate, pe tema „Coordona­
ţiei centrate de compresoare in concordan­
ing. NJCOLAE LUNGU
director tehnic al LM. Barza tă cu necesităţile de aer comprimai actua­ tele principale ale actualei etape de dez­
le şi de perspectivă ale minei. voltare a societăţii".
Construcţia de maşini şi (Continuare in pag. a 2-a)
utilaje asigură dezvoltarea
. Parcurg citcva săli de cla­ diferite pavaje, drumuri de
şi modernizarea industriei să. încep cu a IX-a şi ter­ ABECEDARUL MICII acces. Iar in atelierul înfiin­
ţat anul acesta, elevii, sub
min cu a XII-a Privesc cum
băieţi şi fete, intr-o încor­ oblăduirea maiştrilor price­
miniere dare cerebrală — rezolvă puţi sc iniţiază in diferite
lucrări dc mecanică.
ecuaţiile cele mai com plica­
te, umplu tabla cu formule vizitam unul din atelierele din sălile de clasă, fetele — Comuna Bătrina, zona
In cincinalul 1971—1975 zinei dc utilaj minier din chimice, pătrund tainele uni­ de ţesătorie ale cooperativei dintr-a Xll-a, grupate in ju­ pădurenilor — mi-a spus
producţia in industria con­ Petroşani, căreia ii revine versului. meşteşugăreşti din llia. Am rul unei profesoare, execu­ Cornelia Petruţ, din clasa
structoare dc maşini ia sarcina de a realiza pentru l-mii mai inlilnit în urmă intilnil ocolo un grup dc fe ­ tau cusături, făceau daniele a Xll-a — este o importan­
creşte înlr-un ritm mediu unităţile miniere utilaje şi cu 12 ani, cu 10 ani, sau mai te, eleve in clasa a IX-a a dc o frumuseţe rară. (Sin* tă zonă folclorică. In cadrul
anual dc 14,1—f5,6 la sută maşini complexe dc mare puţin. Pc-atunci învăţau al­ liceului din localitate, care sigur că dacă aş fi repetat lucrărilor practice lucrez la
Sc precede ca această ra­ tehnicitate. Deschiderea u- fabetul. Au învăţat fot abe­ — după orele de curs — ală­ întrebarea pusă elevei caic o ic cu motive populare de
mură să fie consecvent o- nnr mine noi. dezvoltarea cedarul, de la A la Z, şi cind turi dc ţesătoare calificate, lucra la războiul de ţesut prin părţile locului, descope­
ricntată spre producţii de celor existente la capacită­ au terminal cu el ştiau să prindeau meşteşugul războ­ aş fi primit acelaşi răspuns). rită de mine.
înaltă tehnicitate, in vede­ ţile finale pun in fata co­ scrie, alcătuiau fraze, citeau iului de ţesut. Stau dc vorbă cu elevi, Cornelia Cernâu din ace­
rea echipării cu tehnică mo­ lectivului nostru o multitu­ eaşi clasă c de loc din Hu­
dernă a tuturor ramurilor dine dc probleme legate de Peste un an, doi, sau trei, — Ce faceţi aici ? eleve şi aflu că activităţile nedoara. Ea lucrează la un
de producţie, valorificării mecanizarea tăierii, incăr- ci îşi vor desăvirşi cunoştin­ — învăţăm alfabetul mun­ practice, învăţarea alfabetu­ costum popular maghiar, al
lui muncii, este o preocupa­
superioare a metalului, carii, transportului, introdu­ ţele acumulate in facultăţi, cii — mi-a răspuns zîmbind cărui model n fost achiziţi­
fructificării concepţiei teh­ cerea dc metode noi dc laboratoare, ogoare sau uzi­ o elevă oacheşă, care lucra re dc bază la liceul dc la onat de ea personal
nice proprii şi creşterii ne, efort după care urmează la un covor, ale cărui llia. alit pentru conducerea
contribuţiei acestei ramuri Ing. AUREI DULA confruntarea directă cu via­ motive florale contrastau cu şcolii, cit şi pentru întreg Aici la liceul din llia,
fa extinderea schimburilor şeful serviciului producţie ta. pădurile şi cimpiilc dc prin corpul didactic. Nu rareori elevii şi elevele învaţă as­
economice externe. la U.U.M. Petroşani Saltul nu se va petrece părţile locului. ii vc2i pe elevi amenajind tronomia. legile cosmosului,
dar şi primele litere din al­
In acest context se înscrie in mod brusc. Mi-am dat M-am întors la liceu. Era terenul de flori, confccţio-
Producţia de utilaje miniere va creşte ia sfirşitul cincinalului fabetul muncii.
3 ra ÎS la sutâ fa|& dc planul acestui an. Ji activitatea viitoare a U- (Continuare în pag. a 3-a) = seama de aceasta pe cind după orele dc curs. Intr-una ninddin pietre cu geometrii CORNEliU BUDA
tm iitijM îiim n iftjJu \