Page 34 - Drumul_socialismului_1971_12

2 DRUM UL SO CIALISM ULUI • Nr. 5 264 • VINERI 10 DECEMBRIE 1971

Spirit de anaiiză critic şi îndrumarea şi controlul de

autocritic pentru ca munca partid-premise ale îmbunătă­

să primească valenţe superioare ţirii activităţii viitoare

Anul 1071 a fost bogat In în primul rind, de pregătirea şi suşit punctul de vedere câ au Raportată la tolalul popu­ preşedintele comitetului oră­ pentru a demonslta necesita­
realizări pentru comuniştii din primirea în partid a unui nu­ făcut prea puţin în această laţiei Haţegului, organizaţia o­ şenesc al sindicatelor. Con­ tea ca organul orăşenesc de
Orăşiie, pentru toii oamenii măr mai mare de salariaţi. direcţie, deşi aveau posibili­ răşenească de partid de aici ştiinţa oamenilor nu a ajuns partid să manifeste atenlie e­
muncii de aici. Ei şi-au unit Aj>a cum le stă bine comu­ tăţi, au considerat necesar ca repiezintă o forţă politică să genereze peste tot acea gală şi noslăbită fală de acti­
plcuar rlndurilc, au losl mai niştilor — de a nu se mulţu­ acestei probleme să i se acor­ deosebită, numărul comunişti­ răspundere personală fată de vitatea tuturor organizaţiilor
bine Îndrumaţi şi njutali de mi cu nivelul atins, de a mun­ de atenţia cuvenită în toate lor roprezentînd 35—40 la sută tot ce se Intimplă In jurul de partid, de masă. obşteşti si
organizaţiile de partid, «ui reu­ ci mai mult si mai bine — to­ organizaţiile de bază. din numărul salariaţilor. noslru. Sini cazuri cînd cadre­ profesionale. De altfel, o cri­
şit sâ realizeze sarcinile în varăşul Bokosi Joşif, secretarul In încheierea adunării ac­ Plenara comitetului orăşe­ le de conducere din unele u- tică de acelaşi fel făcea cu
majoritatea domeniilor de ac­ comitetului de partid al l.l.L., a tivului Comitetului orăşenesc nesc cu activul său a dove­ nităti economice nu manifestă privire la îndrumarea organi­
tivitate. Darea de seamă pre­ expus adunării activului de dii că potenţialul ridicat de suficientă exigentă faţă de u­ zaţiilor de tineret tovarăşul
zentata în fata activului de partid hotărîrca comuniştilor, de partid Orăştie, a luat eu- care vorbim e capabil să nele abateri, faţă de încălca­ Cornel Diconi, secretarul co­
vîntul tovarăşul Aurel Bul­
parlîd de c3tre tovarăşul îoan a celorlutl salariaţi de la între­ gărea, secretar al Comitetului conducă ai mină sigură eco­ rea disciplinei de producţie. E mitetului orăşenesc al U.T.C.
Păstrăv, secretarul comitetului prinderea de industrie locală nomia oraşului, să organizeze adev3rat că nici organizaţiile — In multe organizaţii de
orăşenesc de partid, a cuprins de a da, pină la sfîrşitul anu­ judeţean Hunedoara al P.C.R. viaţa politică, economică şi sindicale nu şi-au adus din a­ partid — atrăgea dînsul aten­
o serie de aspecle referitoare lui, o producţie suplimentară După ce a apreciat pozitiv socială a acestuia la un nivel cest punct de vedere Întreaga ţia — îndrumarea şi controlul
la răspunderile şi sarcinile m«v in valoare de 10 milioane lei. activitatea comuniştilor, a tot mai aproape de cerinţele lor contribuţie. Acest semml asupra activităţii organizaţiei
jore cu care s-au confruntat De menţionat că M L. Orăştie tuturor oamenilor muncii din actuale. La trecuta conferinţă de atenlie, tras în condiţiile de tineret sînt lăsate în sea­
în acest an comuniştii din lo­ şi-a realizat planul pc anul în Orăştie, referindu-se concret de dare de seamă şi alegeri clnd partidul şi întreaga socie­ ma secretarului U.T.C., care
calitate, la îngemănarea efor­ curs In data de G noiembrie. la unele succese mai semni­ se preconiza ca economia ora­ tate manifestă maximum de e şi membru în birou sau în
turilor colective pentru onora­ Vorbitorul a recomandat comi­ ficative, vorbitorul a insistat şului să realizeze tn 1071 o preocupări pentru desăvîrşirea corniţei.
rea planului si a angajamente­ tetului orăşenesc de partid să asupra unor lipsuri, a făcut producţie valorică mai mare educaţiei socialiste a tuturor Cu alte cuvinte, organizaţia
lor în termen, de calitate. In ajute mai mult organizaţiile o serie de recomandări Inte­ cu 1,5 milioane lei declt cea cetăţenilor tării, necesita ma­ dc tineret se autolndrumă şi
atenţie le-au stal în perma­ resante şi utile vizînd îmbu­ planificată. Acum, după 11 ximă receptivitate de la co­ autocontroleazâ. Consecinţele
nentă hotărîrile Congresului de bază din întreprinderi, să nătăţirea activităţii de par­ luni din an şi cînd mai avem munişti» din Halog. negative n-au lipsit. In ca­
at X-lca al P.C.R., documentele drul oraşului au existat orga­
din acesl an ale partidului, ca­ nizaţii de tineret a căror ac­
re dlrectionează hotărît şi com­ ADUNARI A H ACTIVELOR I i R A R II tivitate a fost lipsilă de con­
petent mersul nostru înainte. tinui, de eficacitate practică Strungarul Iacob lancău, «Un cadrul F.C. Orăştie, Jucrlnd la o
Din multele succese repurtate reală. maşină dc frezai orizontală, execută lucrări dc buni calitate. Dc
nsrmcitca, trebuie evidenţiat fnplul câ el Işl depăşeşte lunar sar­
în acest prim an al cincinalu­ Concluzionînd asupra acti­ cinile dc plan. Foto: V. ONOIU
lui 1071—1075 de oamenii mun­ manifeste . mai multă exigenţă tid sub toate aspectele. S-au doar cileva zile de activitate Două dintre unităţile econo­ vităţii organizaţiei orăşeneşti
şi fermitate in aplicarea unor
cii din Orăştie, am notat cileva măsuri, în depistarea unor ne­ enunţat în darea de seamă, din el, se prevede că produc­ mice hateganc — fabrica de de partid, a comitetului şi bi­
m«ii semnificative, fără a le au revenit şi în unele discu­ ţia suplimentară va însemna conserve şi abatorul — au u­ roului orăşenesc. tovarăşul
considera pe celelalte minore. ajunsuri. să ia atitudine hotă- ţii, aspecte negative din mun­ în primul an al cincinalului nele rămlneri in urmă la plan, Gheorghe Călinescu. membru
Astfel, valoarea producţiei rltă împotriva lipsurilor de ca unor colective de salariaţi, 5,2 milioane lei. cauzate de insuficienţa mate­ ol biroului Comitetului jude­
orice natură. De
altminteri,
globale s-a realizat în propor­ tratarea cu îngăduinţă a unor a unor organizaţii de bază, li Consecvenţa luării de pozi­ riei prime dar şî de carenţe ţean dc partid, caracteriza ast­
ţie de 105,G la sută, cea a aspecle negative de muncă, s-nu stabilit cauzele şi cu asta ţie împotriva lipsurilor e o organizatorice. Aşa cum reie­ fel activitatea de un an a or­ [forturi susţinute
producţiei marfă vîndulă şi s-a pus punct respectivelor trăsătură definitorie a comu­ se din cuvîntul unor partici­ ganizaţiei oiâşcneşti Haţeg:
încasată — în proporţie de automultumirca în faţa unor stări de fapt — a spus tova­ niştilor şi dezbaterile ce au panţi la dezbateri, la secţia — Un cîşliq însemnat pen­
rezultate, neurmărirea cu per­
11)4,0 la sută, productivitatea răşul Aurel Bulgărea. Nu c urmat prezentării dării de din Haţeg a întreprinderii de tru organizaţiile dc partid din
muncii a înregistrat o depăşire severentă a îndeplinirii unor suficient J Aceste nereguli seamă s-au desfăşurat în n- industrializare a cărnii expli­ Haţeg este că au promovat un
sarcini, insuficienta îndrumare
de 2,4 la sută, sarcina de pro­ le-au generat oamenii. De ce ceastă nolă. Rezultatele obţi­ caţia rămînerii în urmă stă şî slîl de muncă mai dinamic,
duse la export s-a situat la din partea organizaţiilor de nu-i întrebăm pe ci cum au nute stnt mulţumitoare, dar se în faptul că organizaţia de mai operativ, comitetul orăşe­ pentru ampli
100 la sută. Au fost livrate partid — iată cileva cauze ca­ muncit de au fost martorii şi mai manifestă totuşi unele lip­ partid, conducerea secţiei nu nesc si biroul său au reuşit
economiei naţionale, peste re au înlesnii producerea şi per­ autorii acestor neajunsuri care suri. N-am ajuns încă să fa­ au dovedit de fiecare dată ini­ să stimuleze creşterea rolului
plan, importante cantităli de petuarea unor carenţe în mun­ contravin unor dispoziţiuni, cem din toţi conducătorii de ţiativă şi perseverentă în so­ fiecărei organizaţii a partidu­
produse industriale şi bunuri ca politică, în activitatea pro­ unor legi ? Cine le-a permis producţie adevăraţi conducă­ luţionarea operativă a proble­ lui. Acolo unde forţa politică
de consum, producţiile agricole ductivă a întreprinderilor. Par­ sâ facă rabat dispozitiunilor tori politici — spunea tovară­ melor ce le ridică buna orga­ este mare şî rezultatele mun­
ticipanţii In discuţii — Gheor-
nizare şi desfăşurare a proce­
şul Cornel Arlenle, vicepre­
aii fost realizaie şi depăşite, n ghe Jibotcanu, Ioan Blendea, şi legilor ? Nu cumva noi ca­ cii sînt bune. Să nu lăsăm în realizărilor
jcrcscut gradul de conştiinţă al Alexandru Roşu, Ilic Popa, re nu-i controlăm şi îndru­ şedinte al comitetului executiv sului de producţie. afara îndrumării şi controlului
dvimenilor, standardul lor de Justin Popa, au luat atitudine măm suficient ? Să avem me­ al consiliului popular orăşe­ In sfera dc influentă a mun­ de partid nici un domeniu de
nesc.
vnUă, nivelul de gospodărire împotriva unor aspecte de In­ reu în atenţie perfecţionarea cii politice, aşa cum a reieşit activitate, pe nici un membru
şi Înfrumuseţare a oraşului. disciplină, au propus măsuri stilului şi metodelor de mun­ Ceea ce observa tovarăşul din cuvîntul tovarăşilor Arîs- de partid, să nu îngăduim in­ In practică a sarcinilor reieşi­
Irtsă dar£a de seamă. cit de îmbunătăţire a muncii. că. Sâ ne sporim spiritul de Artcnie e un imperativ al tică Spătaru, Constantin Pc- activitatea şi lipsa de răspun­ (Urmare din pag. 1) te din plenara C.O. al P.C.R.,
mai ales discuţiile purtate au Despre calităţile ce tre­ responsabilitate şi intransi­ muncii. Conducătorii produc­ trescu. Lucia Popa şi alţii, tre­ dere. Tn aplicarea hotărlrilor şi cchilătii socialiste şi comu­ din 3—5 noiembrie, în aşa îel
făcut o profundă analiză, in buie să-l caracterizeze pe genţă faţă de lipsuri, să mi­ ţiei trebuie să-şi însuşească buie cuprinşi neapărat toţi organelor superioare să se niste. Incit hecare să constituie un
membrii colectivităţii,
faptul
spirit critic şi autocritic, a lip­ lităm neabătut pentru creşte­ în acelaşi timp atributele u­ constituind garanţia realizării manifeste perseverenţă, iniţia­ exemplu personal attt In pro­
Un rol deosebii în dinamiza­
surilor care au mai persistat omul de azi, despre sporirea rea maturităţii politice a tu­ nui bun conducător politic. programului de educaţie socia­ tivă pentru dînamîzareo în­ rea înlăptuiril acestor proble­ ducţie cit şi în afara el.
Dacă comuniştii dîn Haţeg au
răspunderii privind educaţia
în unele sectoare de activitate, prin muncă şi pentru muncă turor membrilor de partid, reuşit să depisteze acest ne­ listă. Dcspro cuprinderea fe­ tregii activităţi, preocupare ca­ Aceasta constituie elemen­
In munca unor organl'/.allî de pentru întărirea ordinii şi ajuns, căruia î-au denunţat şi meilor în această sferă de in­ re trebuie să caracterizeze matici îl arc comitetul de tul dinamizator al activităţii
toate organele si organizaţiile
bază, a comitetului orăşenesc a tinerei generaţii, au vorbit disciplinei. Cu îngăduinţa şi cauzele ca venind din insufi­ fluentă Emilia Voicu, membră partid al întreprinderii care prezente, plattorma viitoarelor
de partid, a unor comunişti. şi tovarăşii Fmil Neamţu, se­ rutina, cu pasivitatea şi auto- cienta atenţie acordată de u­ tn comitetul de partid al între­ noastre dc partid. pornind de la propunerile co­ noastre ocliuni.
muniştilor făcute în adunările
cretarul comitetului de partid
S-a spus deschis, principiul, mulţumirca nu vom putea nele organe $î organizaţii de prinderii dc industrie locală Sini cîtcva adevăruri dc ca­
ceea ce a fost bun şi rău, ceea al Liceului „Avram Jancu", merge în pas cu viaţa, cu ac­ partid antrenării active a tu­ spunea: re fiecare organizaţie de par­ generale şi şedinţele comite­ S-a întocmit de curînd un
telor do partid, a sistematizat
ce inebuie făcut pentru îmbu­ Domiţian Brişcaş, secretarul turor cadrelor de conducere, — In munca de ridicare a tid trebuie sâ lină seama. For­ plan de perspectivă cu proble­
nătăţirea flcllvitdtir-de .viitor, comitetului orăşenesc al tualele ci exigenţe. In conti­ a comuniştilor la o susţinută conştiinţei socialiste, comite­ mulate pe baza unor realităţi şi urmărit Inlâptulrcn llecărct mele ce urmează a fi rezolva
pentru transpunerea exemplară U,T.C., Ghcorghe Pamfi- nuare, tovarăşul Aurel Bul­ muncă politică şi organizato­ tele şi comisiile dc femei nu ale muncii politice din oraş, propuneri, bste dovadă grăi­ le In anul 1072. El vizează atU
în viată a politicii partidului lie, directorul şcolii generale gărea a accentuat asupra în­ rică, controlului permanent a­ şi-au adus întreaga contribu­ ele capătă — ca şi lot ceea toare a faptului că democra­ activitatea productivă cit mal
nostru, a documentelor sale de de 10 anî. Petru Pavcl. locţii­ tăririi rolului de conducător supra înfăptuirii hotărlrilor şi ţie. Socotesc necesar ca oe ce s-a spus la plenara activu­ tismului in conducerea şi Or­ ales ridicarea calităţilor etice
excepţională însemnătate ela­ torul secretarului comitetului al organizaţiilor de partid, a­ măsurilor, e o garanţie că vor viitor organele şi organizaţii­ lui — valori dc puncte de re­ ganizarea activităţii noastre i şi morale ale salariaţilor noş­
per pentru activitatea de vii­
borate în acest an. orăşenesc de partid. Iacob supra creşterii rîndurilor par­ reuşi această transformare. le de partid să acorde mai tor a celor pesle 1 700 de co­ se acordă cadrul organizat şi tri, la noi cote de exigentă.
atenţia cuvenită, 1 se atribuie
ca
Pornim de la concepţia
De$i colectivul de muncă de Tancâu, secretarul comitetului tidului şi a calităţii membrilor — Socotesc că n-am făcut multă atenlie muncii femeilor munali din Haţeg.
la Fabrica chimică Orăştie a de partid de la I.R.T.A.. £i săi — probleme deficitare la destul pentru educarea oame­ în fiecare unitate economică. rolul pe care legile tării îl sub­ noua atitudine în muncă $i via­
ţă trebuie să guverneze activi­
liniază elocvent.
nivelul Comitetului orăşenesc
înregistrat mulle succese în au arătat necesitatea formării dc partid Orăştie. Să se ma­ nilor — aprecia Victor Surdu, Afirmaţia e concludenta ION U U C L tl Mai mult ca oricind, aspec­ tatea productivă, că aceasta
acest an — a spus tovarăşa Iu tineri a unei conştiinţe îna­ din urmă poate căpăta iman-
Ana Hcrlea, secretara comite­ intate. au recunoscut câ nu au nifeste mai multă preocupare tele arzătoare ale producţiei tale ia nivelul prevederilor
dar şi exigenţă pentru primi­
tului de partid pe fabrică —. acordat întotdeauna atenţia rea în partid, să fie pregătiţi sînt examinate critic prin pris­ actualului cincinal numai prin
ma snreinilor ce ne revin in
deşi am lansat şi susţinui cu maximă acestui Imperativ al pentru a deveni comunişti cei anul viitor. Multe din birouri­ atingerea de către tiecarc
* bune rezultate iniţiativa de a prezentului şi viitorului pa­ mai înaintaţi oameni ai mun­ Hotărîrile partidului se transpun în viaţă le organizaţiilor de bază au muncilor a conştiinţei socia­
deveni un colectiv model, cu triei, nu solicitat maî mult cii. Comitetul orăşenesc dc trecut la reinlocmirea unor liste şi comuniste.
desprinse
Sînt de fapt idei
o înaltă ti nu ia morală şi profe­ sprijin în această direcţie din partid, organizaţiile de bază BRAD. Dlnd o înal­ ştiinţifice, in cadrul nerală nr. 1 din lo­ zat ptimcle acţiuni. planuri de măsuri pentru îm­ din expunerea tovarăşului
bunătăţirea
metodelor
de
sională, mai avem şi unele lip­ partea comitetului orăşenesc din întreprinderi şi instituţii tă apreciere progra­ cărora vor funcţiona calitate şi-au începui Amenajarea unui a­ munco, liind înlăturate mani­ Nicoiae Cemişescu la recenta
să-şi sporească exigenţa faţă
suri pe care nu le putem trece de partid. de propria activitate, faţă de mului educaţional al şi centrele de docu­ activitatea cile un semenea cabinet este festările de lormolism care au plenară a partidului, trăsături
partidului nostru, e­
in stadiu final la Ca­
cu vederea. Sîntent deficitari Apreciind importanţa şi uti­ toţi membrii de partid iar laborat In plenara mentare pentru acti- cabinet pentru ştiin­ sa de cultură din existat în unele organizaţii dc enrc trebuie să deflncascăf
răs-
vitalea
polilîco-odu-
ţele sociale şi
în folosirea la maximum a ca­ litatea creşterii rîndurilor hotărîrile adoptate să nu ră- C. C. al PC.R, din cativă. Despre activi­ pîndîrea cunoştinţe­ Brad. Dc asemenea, bază cum sini cele de la An- permanent munca noasira.
tezdrobiior IV, orizontul —210,
Muncind în acest mod,
pă­
pacităţilor şi spaţiilor de pro­ partidului, a îmbunătăţirii 3—5 noiembrie a.c... tatea In această di­ lor ştiinţifice. Ele au s-au înfiinţai puncte trunşi dc răspunderea majo­
mînâ în sertare, ci să fie Comiletul orăşenesc fost dotate cu mate­ CITA ti şi «Ude.
ducţie, în respectarea inlegrală compoziţiei sale. unii parti­ recţie am primit a­ dc informare si do­ ră laţă de sarcinile încredin­
transpuse neabătut în viaţă, de partid Brad îşi mănunte de la tova­ rial bibliografic — cumentare la E. M. Am lansat în această lună o
a timpului de lucru şl în cali­ cipanţi la discuţie, între care concentrează preocu­ răşul Ştefan Şerban, ziare, reviste, bro­ Barza. O.C.L. şi I.I.L., ţate, sînlem convinşi că vom
punct cu punct, să se urmă­ lozincă care a cuprins liccaro
tatea unor reparaţii la utilaje Ioan Zaharîa, preşedintele pările pentru organi­ secretar al comitetu­ urmînd ca în zilele avea în permanentă create
rească consecvent îndeplinirea şuri, documente, legi Ioc de muncă, liccarc comu­
şi agregate, nu ne am preocu­ cooperativei meşteşugăreşti zarea şi desehîdciea lui orăşenesc de par­ —, au fost consti­ următoare să se a­ nist : Acţiunile noastre să lie condiţiile de a ne silua in
pat în suficientă măsură de „Viuţa nouă", Bencdcct Roşu, lor, aşa cum nc-a indicat con­ cabinetelor pentru tid. Am fost infor­ tuite colective de menajeze şi în alte rîndul colcclivelor fruntaşe ale
ducerea partidului nostru. şlîînte sociale şi răs- maţi că ta liceul teo­ întreprinderi si înstî- clare, precise şi bine gîndite,
munca polllico-educolivă a sa­ secretar al comitetului de par­ pindirea cunoştinţelor retic şi la şcoala ge­ lectori, s-au organi­ tu|ii din oraş. orientate spre transpunerea economici judeţului nostru.
lariaţilor noştri, a tinerelului tid de la „Vidra**, şi-au în­ DUMITRU GHEONEA
ACTIVI LA PROPRIA EDUCARE
Cu pianul anual
îndeplinit Recentele măsuri de îmbunătă­ mal larg II ocupă şi practica In dncA o organizaţie marc trebuie
să cunoască flecare activitate, oa­
ţire a activităţii dc educare co­ producţie, cunoaşterea directă »
munistă a întregului popor ridi­ locului unde va putea lucra după menii, mentalităţile, munca fiecă­
rui uteclst, să fie permanent ţn
că sarcini noi, do marc însemnă­ terminarea şcolii, l’rln antrenarea mijlocul lor. Responsabilitatea sa
tinerilor ia muncă pc şantiere,
tate, In faţa organizaţiilor dc ti­ la rcnltzarca obiectivelor planului c direct proporţională cu condui­
organizaţiilor
Constructorii neret. In agenda Imperativelor cincinal, cl sc vor simţi mal utili, ta pc care o orc ; oriunde secre­
U.T.C. din şcoli, care au dezbătut
tarul trebuie sA fie un exemplu.
îşi vor cunoaşte rolul direct In
ptonar, in lumina
La fel dc
ŞTEFAN COSTEA:
In activitatea dc producţie a s-a urmărit aplicarea unei teh­ tim. Insămlntarea s-a electuat de 1 200 kg e fost destinată complexelor ţeluri educaţionale, construcţia societăţii socialiste. importantă In munca de condu­
Ncerittcarea in spiritul muncii du­
problemele esenţiale «Ic vieţii dc
cooperativei agricole din Foit nologii care să conducă la ob­ cu semănătoarea SPC-G, care a londului de stal. organizaţie* sînt înscrise activităţi ce In schimb la acea treptată de­ cere a organizaţiilor de tineret
cultura porumbului ocupă un ţinerea unor randamente cit fost reglaiă pentru a se asigu­ Dacă in acesl an s-a oblinut lucrează multiple, complexe ca şl idei noi gradare morală, caracterizai* prin este finalizarea tuturor acţiunilor
pnigrnmate. Noi n-am ştiut mult
ploconire In faţa a lot ce c străin,
in curs tic finalizare. Pentru a
loc de primă importantă. Ca mai mari la hectar Ca plante ra 51 000 boabe la hectar. cea mai bună recoltă la cultu­ surprinde cileva din aceste punc­ prin refuzul inuncll, prin Ignora­ timp sA urmărim activităţile co­
urmare a atenţiei deosebite ca­ premergătoare au losl stabili­ După răsărirea plantelor, ra porumbului de ia Iniiinta- te noi ale activităţilor tinereşti rea ştiinţelor concrete, lăsintl loc misiilor pe profite. Naportain fă­
ră sâ arătăm cum am acţionat.
re s-a acordat acestei culturi, te trlfoliencle pe 27 la sută s-au executat două lucrări cu rea cooperativei pină în pre­ din şcoli nc-am adresat elevilor Căinarea cauzelor ncrealizârilnr
Sintimbrcanu,
vicepre­
Mihacla
producţiile medii la hectar au din suprafoia cultivată, pe U sapa rotativă, în zilele căldu­ zent, este firesc să se pună in contul şedintă a Consiliului municipal duţre la măsuri concrete, la ac­
sporit an de an, ajungind în la sută porumbul, pe 32 la su­ roase, cînd solul era uscat întrebarea dacă s-au toioslt Deva al elevilor, din clasa a XI-« C onvorbire ţiuni dc remediere a lor, e moda­
litatea obligatorie de muncă. Fle­
anul 1971 să se obţină in me­ tă orz, iar pe 27 la sulă a Repartizarea culturii pe fami­ toate rezervele existente care a Liceului „Decebal", Alexandru care uteclst trebuie să albă sar­
Mihuţ, anul II la Liceul Indus­
die cîte 4 G15 kg boabe la hec­ lost ogor negru. Pe toată su­ lii s-a făcut imediat după în- să conducă la sporirea produc­ anului viitor trial minier Deva şl Ştefan Cos- cini concrete, dar acestea sâ-i
tar. Cum s-a ajuns Ja acest re­ prafaţa s-au făcut arături la a- sămintnre, pentru executarea ta ţiei Din cele prezentate ' mai tca, din clasa a Xl-a a Liceului cu elevii fie încredinţate după consultarea
experienţă
lui. Schimburile de
zultat care este de natură să dtncimea de 28—30 cm. La timp a lucrărilor de întreţine­ sus rezultă că pentru cultura „Deccbal- Deva. intre liceele dc cultură generala
MIHAELA SINTIMBRCANU: Cu
dea satisfacţii, răsplătind din porumbului nu s-au folosit in Oamenii schelelor, cei care toţii; atlt cel ce activăm In co­ şi cele do specialitate ar avea e-
reîntregesc peisajul industrial
plin eforturile depuse, care au acest an nici un fel dc îngră­ • şl urbanistic al «atletului nos­ ordonarea organizaţiilor dc tine­ doar Iluzoriilor elucubraţii muzi­ fccte pozitive In diversificarea
modalităţilor dc educare
prin
losl verigile ce au contribuit m EXPERIENŢA şăminte, avînriu-se în vedere tru cu noi obiective industria­ rei ca, de altfel, flecare uteclst, cali lipsite de mesaj şi adevăr. muncă şl pentru muncă, de în­
Di i masurile dc educare elabo-
la obţinerea producţiei amin­ remanenta îngrăşămintelor or­ le şl soclnl-culturalc, se pre­ sintcin participanţi activi la pro­ i nc dc tovarăşul Nlcolae viorare a vieţii de organizaţie.
pria educare. Recentele documen­
ALEXANDRU MIHUŢ:
Şl In
tite ? ganice şi cu fosfor administrate zintă la finalul acestui prim j te elaborate de plenara Comite­ Oamescu, nouă, organizaţiilor activitatea sportivă sc mal pot
cincinal cu l
an al aclualttlul
l i »
ne revin sarcini dc inscin-
Din analiza dinamicii nivelu­ in anij anteriori. îngrăşăminte i reali/,Ari importante. Multe eo- tului Central al partidului din iii > >• majoră, privind participii- face multe. La noi nu o încurajat
cu
3—5 noiembrie, evidenţiază
lui recoltelor reiese că în pe­ desprimăvărare, imediat ce s-a re Prăşitul mecanic s-a electuat chimice nu au fost administrate - lcctivc tic. constructori ou reu­ pregnanţă îndatoririle fundamen­ i, , i.. propria educare. Am ajuns sportul dc masă, nu c creată
şit. priutr-o organlzore judi­
acea atmosferă care sâ antreneze
rioada 19G5—1971 producţiile putut intra pe teren, s-a de două ori, prima oară cînd deoarece unitatea nu a fost apro­ : cloasâ a activităţii pc şantic- tale ale fiecărui cetăţean al pa­ li «-icluzla câ In fiecare orga- la competiţii soldate cu trofee,
muţi» dc tineret o bine sâ alcă-
medii anuale obliniile depă­ «ixeculiu grăparea ogoarelor cu plantele aveau talia de 10-15 vizionată la nivelul solicitat. S-a ■ rc şi prin folosirea raţional* triei de a depune toate străda­ tuirn „grupe de şoc“ caro să eu- pentru ca atlt Jucătorii elt şl su­
niile pentru a deveni un
oin
porterii să ştie pentru ce luptă,
şesc cu mult 2 000 kg la hec­ agregatul dc grape pentru cm, in perioada 20-21 moi, iar desprins din cele de mai sus şi • a utilajelor şl timpului dc demn, comunist de omenie. Este -,.l activitatea fiecărui uteclst. clştlgâtoril să păstreze amintirea
lucru, să tlcpAşcasrA cu mult
tar, exccptlnd anii 19G7 (an menţinerea rezervei de apă tn a doua praşilă mecanică s-a fă­ laptul că nu s-a executat rtc- • graficul dc execuţie, sA cre­ ţelul suprem spre care trebuie . , ...ipârilc iul, să ia legătura cu unor cupe clştlgate cu muncă, şt
n vr* 'li, organlzind diseuţd
să tindă fiecare dintre acţiunile
excesiv de secetos) şi 1970 (an sol şi o uşoară nivelare. In pe­ cut în perioada 20-21 iunie. rit o singură praşilă manuala, eze importante avansuri in noastre. ! ,r. ,iârlnţil şl cophl sâ fie puşi mat muItA participare, viaţă, la
fazele pc şcoalA, oraş, la susţi­
timp. Această pasiune, dc loc
ctnd‘ terenul a fost serios a­ rioada de la 10 la 17 aprilie, Prăşitul manual s-a realizat din care cauză buruienile apă­ . lipsită dc Importanţă, sc nu- Noi nc pllngcam adesea eă la Inţ.t n faţă eu problemele majo­ nerea echipelor, clnsci sau liceu­
fectat dc inundaţii), iar în anii datorită îmburuicnării ogoare­ însă o singură dală, datorita rute au concurat plantele dc ■ terializeazâ in punerea mal colegii noştri nu au suficientă r, .u# adevăratei educaţii. Mal lui.
..in» năriuţl care vor sft-Şi vadă
„priză*
eulturnl-edu-
activităţile
MIHAELA SÎNTIMBRFANU: A-
devreme in rum.ţiuite a unor
19G2—I9G5 recoltele nu au de­ lor, s-a electuat o arătură dc suprapunerii în perioada cînd cultură. Este do la sine înţeles : obiective Şi instalaţii rare a- i cativc coordonate cu serile dc rupUul mlnulnd neapărat o sln- vrm nevoie dc mal multă inven­
păşit 1 250 — 1 G20 kg boabe însămînlarc la adineimea de trebuia să se execute a doua că în cazul aplicării îngrăşă­ : sigură sporirea eficienţei noi­ dans. Unele roncursuri-mozaic, : .i r.« unealtă — stiloul — urmă­ tivitate In alegerea temelor pen­
ri.,! o viaţă cit mal uşoară. A-
la heclor. Explicaţia acestor 23—25 cm, In agregat cu gra­ prăşită manuală, a altor lucrări mintelor si executării a cei lor Investiţii, rare să cuprindă mai mulle do­ Uturl dc organizaţia de parlld, tru serile cultural-dlstractlve. E
menii ştiinţifice: Istorie, geogra­
oscilaţii mari constă în faptul pa stelata. După executarea a- de întreţinere la legume si puţin două praşile, producţia ; Tn acest context se înscriu fie ctc. şi sâ sc împletească cu tir e .miletul sindicatului, undo ştiut şl verificat câ o activitate
model bine pregătită dă şl roade.
lucrătorii şantierului Energo-
că nu s-a reuşit decît treptat răturti, s-a pregătit palul ger­ cartoli. In limpid executăm ar fi putut să fie mai mare cu _ montaj Mini la, care au execu- Ilustrări artistice ale întrebărilor ir a i i iele poate fi „educat-, c nc- Un concurs dc muzică populară,
*»nr In asemenea situaţii, să ne
să se realizeze în practică cele minativ prin discuire cu grapa prăşilutui manual cea mai ma­ minimum 5U0—GU0 kg Ia hec­ : tat In 11 luni lucrări supli­ respective: un diapozitiv, o evo­ «punem şl noi cuvîntul. Tot Ic- o dezbatere pe tema ţinutei şl
care literară, un fragment mu­
mai importante condiţii pentru cu discuri în agregat cu trei re atenlie s-a acordat respec­ tar. : montare In valoare dc pesle zical ar fl, desigur, mult mai a- de munco In rîndul elevilor a rolului tineretului ca factor dc
progres fn evoluţia socială, ac­
obţinerea producţiilor ridica­ cîmpuri de grape fixe. Discu- tării densiîătii recomandate pe Pentru recolta anului 1972, ! : 3 milioane Ici. îndeplinind precialc. 11,,11 rebnio precizat un aspect: ţiuni la caro 5â fie antrenaţi ac­
astfel cu nuilt inalntc dc ter­
,i| »i fugii de greu, al orientA­
Toţi
ŞTEFAN COSTEA:
trei
te: densitatea, hibridul culti­ irca s-a făcut In cruce, Iar |>c tarlale, aceasta liind de 45 000 pregătirile au început cu mult men sarcinile nnu.ilc dc plan. am fost In vară beneficiarii unui , i |.rc ştiinţele umaniste şl nc- tiv cit mal mulţi utcclştl, atrag.
Nc-am glndit sâ popularizăm In
vai, lucrările de întreţinere. unele porţiuni, de cîte ori a — 48 000 plante rccoltabilc la timp in urmă Amplasarea cul- ■ Muncitorii, inginerii şi tehnl- larg schimb dc experienţă pri­ ,ii i n ştiinţelor exacte. Avlnd asemenea ocazii unele colecţii de
: cicnll aparţinlnd şantierului 3
bine
Ineepind din anul 19f>5 întrea­ losl nevoie hectar. lurii este cunoscută din vară, ■ Izolaţii Mintia au depăşit pi­ lejuit dc tabăra de Instruire cen­ in «edere baza ştiinţifică cadrelor artă populară ale elevilor, sâ pre­
.itatâ, necesitatea
,,,
miem la un concurs folcloric şl
Printre
ga supralată cultivată a losl La insăminlare s-a lolosit Producţia medie obţinută — l>c toată suprafaţa au fost exe­ nă acum planul valoric cu trală de la Homorod. centrală trhuit-e pregătite temeinic e ca­ costumul, nu numai Interpreta­
multe altele — ideca
peste S 600 000 lei. î.a rîndul
însămintată numai cu hibrizi hibridul dublu 22U. Dat lunci 4 615 kg porumb boabe la hec­ cutate arături adinei, s-a tă­ • său, colectivul şantierului E- conturată in cadrul discuţiilor, zi»; ni sl In cadrul vieţii tic or- rea, să stimulăm activitatea cine-
lanU-iţle să dăm mult mal multă
dubli din grupa 100 şi 200. Un laptul că acest mbrid arc o tar — a dat posibilitatea uni­ cut fertilizarea cu gunoi de ucrgoconstrucţla Poroşoni a c- rea a educaţiei tineretului prin , i< activităţii tehnice, aplica­ clubului, reuşind sâ avem, pină
xccutat pină acum lucrări in
accent deosebit s-a pus pe res­ perioadă de vegctnlie mai lun­ tăţii noastre să-şi achite în Tn- grajd pc 14 la sută din su­ j contul anului viilor în valoare şi pentru muncă, au fost şi con­ , i.,. Ar fl foarte bine dacă, la la sfîrşitul anului, fllmo realiza­
te dc noi, despre noi.
tinuă sâ râminâ mia din preocu­
pectarea densităţii recomanda­ gă decît hibrizii din grupa iregimc obligaţiile faţă do st.it, prafaţa planificată, porumbul dc peste 760 000 Ici. Lucrează, pările noastre majore. Munca re­ in,.! dc municipiu vom putea or­ ŞTEFAN COSTEA: Aşadar, for­
. ,i , ,i acea dorită „Casă a tch-
te _ de 40 000 — 45 000 plan­ 100 si hibridul 208, însăminţa- să-şi retină cantităţile necesare pentru schimbul dc sămîntă a de. asemenea, In rontul celui prezintă principalul factor dc c- ii unde micii tehnicieni for­ marea responsabilităţii pentru
propria pregătire, intâriren ordi­
ducoţlc a tineretului, patronul- e-
m pionicrie să-şi poată eon­
te la hectar — fapt care a rea s-a făcut la începutul pe­ pentru consumurile gospodă­ fost dus la baza de recepţie, dc-al doilea an al actualului ; «litcaţicl. Viaţa îl obligă pc liuăr ,, ii , >> la cote noi activitatea, să nii spirituale, a disciplinei, Îm­
contribuit in cea mai mare mă­ rioadei optime — între 20 şi 23 reşti şi să asigure o bună re­ în atenlie. în perioada care ur­ • cincinal salariaţii .Şantierului să muncească, să producă bunuri »»H fl»; obligau ea şi tlupă tcrnii- bunătăţirea educaţiei prin muncă
sură la creşterea substanţială aprilie — pentru a se executa tribuire a muncii membrilor mează fiind continuarea acţiu­ hidrotehnic din Valea Jiului, | utile societăţii. Nc-am pus Între­ i Kfn şcolii generale sau a h­ şi pentru muncă, a orientării
şcolare sînt doar citeva elemente
barea: „Ce face organizaţia U.T.C.
a producţiei, în corelaţie şi cu recoltarea în prima decadă a nii de fertilizare cu îngrăşă­ \ care au înscris In bilanţul pc j din şcoală pentru educarea In , . i . «iâ meargă lot la „Casa esenţiale rare trebuie sâ se In-
asigurarea unui agrolond co­ lunii octombrie, in vederea e­ cooperatori. Din producţia ob­ minte organice şi chimice. 11 luni o depăşire valorică a spiritul muncii ?*, Dară pină a- P " i r ruhli-. O altă lilucascâ in activitatea noasirâ de
\ r ’ NA NIT RIT MltlUT:
rum munca patriotică a fost mo­
planului aceleiaşi perioade dc
respunzător.. liberării terenului pentru însă- ţinută de pe liecare hectar ■ 8 300 000 lei. dalitatea apropierii tlnârulul dc i ii i i-nrc trebuie reţinută este zi cu :’.i.
co n vo rb ire re a liz a tă de
Centru recolta acestui an nuulareu griului în timpul op­ cultivat cu porumb, cantitatea Ing, CONSTANTIN CORICIUC muncă, dc acum un spaţiu tot r i t privind relaţia sccrctar-ute- I. LA5CU
. i ,t |<r>iilrn ra »ii»rrr*l.*»rn 1 vă < fia