Page 35 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 35
D R U M U L SO CIALISM ULUI • Nr. 5 264 • VINERI 10 DECEMBRIE 1971 3
D IN EXPERIENŢA C O N SILIILO R POPULARE
PUBLICITATE « „ PUBLICITATE
La I.M. Hunedoara se acordă
TRAINICĂ DIN CARE ClSTIGĂ COMUNA
Poate niciunde contrastul ultimul an dacă vă intere lor. Am stat de vorbă şi cu atenţia cuvenită problemei
între vechi şi nou nu este mni sează să vedeţi ce-au făcut oamenii. Cu mulţi. Toţi, dar
evident ca in localitatea re localnicii... Da.. Iată... O absolut toţi, ne-au informat
şedinţă de comună, Sarmize- şcoală generală cu 8 clase că dacă s-au făcut multe în
getusa. Vechiul; urmele zi şi săli de laborator. Ne-a comună se datoreşte prima
durilor coloniei Ulpia Traiana costat mai bine de un milion rului. „El — ne spunea un de protecţia muncii
— capitala Daciei romane, de lei, dar merită. Am mai bătrin — nu prea stă la bi
noul ; prezent peste tot, creat ridicat un cămin cultural la rou. 11 găseşti pe uliţele sa
in aşa fel incit, sâ nu um Păucineşli de 11GOOO lei. E telor, la sediul cooperativei a
brească cu nimic trecutul plin frumos... In toate satele s-a gricole sau al brigăzilor. Stă
de glorie al strămoşilor noş instalat lumina electrică. Da, de vorbă cu fiecare om în
tri. Locuitorii de azi au adu în toate satele, 2ice meditativ, parte, le ascultă păsurile. îşi Ce trebuie ştiut de către
nat cu grijă fiecare obiect, ea pentru el, primarul. Am scoale carneţelul şi notează
fiecare urmă ramase de la mai ridicat un magazin uni ba o propunere, un sfat, o vagonetarii de front din abataje
daci şi romani. In acelaşi versal cu autoservire. S-au idee, un necaz".
timp au ridicai noi clădiri, m mai construit 1G poduri, s-au ...La Snrmizegetusa, comună
construcţia cărora se vede modernizat 1UU0 mp de drum, care aspiră vertiginos spic Nu intraţi în front înainte dc a fi controlat m cop-
gustul rafinat pentru frumos, s-a reparat baia comunală, urbanizare, primarul afirmă lurit de minerul şef de brigadă sau schimb; nu miiuii
păstrînd stilul local. s-au ridicat nişte ziduri de că realizările comunei a si manipula utilaje pentru cure nu ai lost instruit ;
Despre noul din localitatea sprijin din beton. Prin muncă parţin oamenilor, iar oamenii manevrarea vagonetului de la frontul de lucru 1<\ punc
Sarmizegetusa de azi am luat patriotică, cetăţenii noştri au Je atribuie primatului. E tele de deversare si invers sc va execuln mimai prin
informaţii de la primarul co mni făcut şi alte lucrări. E vident realizările aparţin împingere cu mîinile de mînere ; In front şi punctele
munei, Vasilc Zgîrcen. meritul locuitorilor. Le place tuturor. Şi dacă oamenii îşi ss de garare se vor bloca vagonetclc pc linie numai cu
Primarul, fire meditativă, frumosul. Dacă organizăm iubesc primarul şi ii recu AM 18 ANI saboţi sau pene de lucru ; la ridicarea vagonc^lor sau
nc vorbeşte calm despre fie vreo acţiune şi vrem să mobi nosc calităţile de bun orga A doua ediţie a ştafetei 9 9 maşinilor cit; încărcat deraiate se vor utiliza cricuri, pir-
care lucrare ce s-a făcut în lizăm 200 dc oameni, ne tre nizator. înseamnă că la Sar- folclorice „CAutâtorlI de ghji de lemn sau fier; rid icarea prin introducerea niîini-
comună. „Am construit multe. zim cu 300. Da, emeritul on- mizegetusa tronează atmosfe comori". EvolueazA pe sce lor sub tampoane sau şasiu este interzisă cu desăvirşire.
Ce şi-nu dorii oamenii. N-am menilor'* — conchide primarul ra sănătoasă, tonifiantă a na sAiii „Arta" din Deva împlinirea virstei de l>8 ani Consiliului popular municipal La operaţiile dc umplerea golurilor sau de rambleiere,
ridicat nimic fără să-i con Zgîrcca şi îşi închide cu calm muncii. înseamnă că între oa taraful din Vata de Jos şl constituie un moment de coti Deva. Cu acest prilej s-a vor se va asigura mai întîi dacă nu există vreun pericol si
sultăm. De fapt, cu sprijinul carneţelul cu coperţile uzate. meni şi primar există acea le solista vocalA Elena Laz Ar. tură in drumul spre afimnarea bit tinerilor despre impor numai după aceea se va trece la executarea operaţiei.
lor s-a schimbat faţa sate Primarul de la Sarmizege- gătură de respect reciproc din Formaţia, ca de altfel în personalităţii. E virsta tinereţii tanţa evenimentului, despre
lor ce compun comuna". Şi pri tusa n-a spus nici o vorbă 'de care desigur că nu au de trecu) program, s-a bucu active, expresie a elanului cre atenţia şi grija pe care par
marul îşi scoate cu calm din spre el. Tot ceea ce s-a făcut cîştigat dccîl oamenii, comu rat dc calde aprecieri din ator şi a gindurilor înaripate tidul şi statul nostru le acor Maiştri mineri, reţineţi că
buzunar un carneţel din care în cele 5 sate care formează na in general. partea pubtlculul devean. către viitor. Acum tinăanil de dă acestui moment deosebit
ne citeşte citeva cifre. „In comuna le-a atribuit oameni N. F A N A I I t S L U Foto: N. SIMA vine major, cu drepturi de in form area omului nou, de
pline dc a munci, dc a învăţa spre drepturile şi obligaţiile Dumneavoastră slnteli răs monografiei de armare res
şi a se perfecţiona, de a-şi în ce revin beneficiarilor virstei punzători de aplicarea preve pective şi eventualele adop
temeia. o familie, de a vota, dc aur. A fost pusă in anti securităţii la fiecare loc de tări ale monografiei dc arma
tehnica
derilor normelor dc
teză munca şi viaţa tinerilor
de a participa activ la trebu
re la slUialia din front; situ
Cunoaşteţi deficienţele ce favorizează rile ţării. Fiecare tinăr resim din trecut cu cea de azi, le-au muncă In acest scop aveţi aţia măsurilor şi mijloacelor
fost prezentate realizările şi
dc prevenire, combaterea $i
te adine, in întreaga sa per
să
obligaţia să verificaţi si
sonalitate, saltul calitativ, prin perspectiva municipiului, îu- luaţi măsuri cu privire la : licniriarea focarelor si incen
demnindu-i să participe cu
faptul că este pus în raporturi entuziasmul şi puterea de lucru prescrise de conduce diilor; activitatea artificieri
respectarea tehnologiilor
dc
lor In exercitarea artibufiilor
noi, superioare cu societatea,
ştirbirea avutului obştesc? Ce măsuri obligindu-l neîndoielnic la o muncă a virstei la împlinirea rea sectorului ; acrajul locu lor, raportlnd şefului ierarhic
chipului de mîine al oraşului.
abateri
sau
orice pericole,
lui de muncă, prezenţa prafu
angajare, la un efort pentru a
prin
tinerilor
Educarea
da vieţii sale un rost, un sens muncă şi pentru muncă a o lui şi a gazelor periculoase, constatare; situaţia it/umina-
tului si starea lămpil/or ; in
înalt, in funcţie de perioada cupat un loc deosebit şi la în- precum şi situaţia mijloace struirea muncitorilor din sub
ati luat pentru prevenirea acestora ? pe care o trăim. Majoratul es lilm rea pc care elevii de la lor de prevenire si combatere nei în cadrul proeasului de
ordine ; menţinerea discipli
te momentul cind cei tineri
liceul industrial de construc
a exploziilor şi pneumocone-
să participe şi
sînt chemaţi
ţii au avut-o cu
să răspundă, alături de virst- Gheorghc tioşoroyan, tovarăşul ozclor ; susţinerea locului dc producţie de către toţi mun
vice
Fiecare muncilor, tehnician, verificări. Acestea duc la con existau în totul ; la C.A.P lingă O.C.L. Alimentara din nici, la îndatoririle sociale. preşedinte al Comitetului e muncă, modul de aplicare a citorii.
cooperator, contabil, vînzător cluzia că pagubele pricinuite Băieşti s-a găsit un plus de Hunedoara, care au fost schim In lumina amplului program xecutiv al Consiliului popu
ctc,. Ja locul său de muncă, ovulului obştesc se menţin la 3 225 kg grîu iar la C.A.P. baţi din Inncţie în urma comi educaţional elaborat de partid, lar ai municipiului Deva, cu
lace parlc dintr-un colectiv. un nivel relativ ridicat. Numai Koşcani un plus de 1 754 kg orz terii unor astfel de lapte. majoratul capătă valori. şi prilejul sărbătoririi m ajora
Aici, oamenii slăpînesc împre în sectorul comerţului de stal, ele. In sectorul construcţiilor, Lipsa unui control eficient la sensuri noi. deosebite. Tinerii tului. Ca viitori constructori,
ună uneltele, mijloacele de de pildă, anul trecui au lost pagubele se produc ca urmare poarta fiecărei întreprinderi, sint chemaţi la o activitate tinerii au fost îndemnaţi
producţie, bunurile pe care le provocate pagube însemnate a întocmirii unor acte de pla mai ales la cele cu profil ali creatoare superioară, de un să-şi lase amprentă vie pe
creează... Ţoale aceste averi ca urmare a încadrării pe lunc tă pentru lucrări neefectuate. mentar, uşurează suslragerea înalt nivel calitativ. noua hartă a localităţilor in
lac parle din avuţia naţională, ii.i de gestionari a unor per La şantierul din Deva al T.C.H. unor bunuri de către indivizii care işi vor pune in valoare
din bunurile înlrecjului popor. soane Iară pregătire şi ca ur .— la o simplă operaţiune : a- necinstiţi. Anul trecut, la În Societatea noastră socialistă cunoştinţele profesionale do-
Csle de la sine inteles, deci, mare a încredinţării gestiuni iegerea pietrei din balast — treprinderea de industrializare creează cele mai prielnice bindite in şcoală.
ca liecare colecliv de muncă lor unor clemente necinstite. s-nu întocmit documente de a laptelui din Sîmeria s a condiţii pentru făurirea per Problem ele eticii, proble
trebuie să lie preocupat îndea Care să lie cauzele ? plată a salariilor pentru un constatat că o maşină de în sonalităţii umane, pentru ca mele profilului moral al ce
proape de buna gospodărire a Una dintre ele, şi cea mai volum de lucrări de 2 694 mc, treţinere a ieşit pe poartă cu tineretul să-şi poată pune. pe tăţeanului de miine, expuse
avutului său, liecare om tre importantă, constă in foplul ca în realitate fiind doar 1 124 0 cantitate de 70 litri dc lapte, deplin in valoare talentul şi in lumina amplului program
buie sa tină la averea comună nu se acţionează cu destulă mc. Rezultatul: 15 UUU lei pa fără nici un document. La ace capacitatea, să-şi poată reali educaţional elaborat de par
ca la lumina ochilor săi Sini forţă pentru înlăturarea defi gubă ! eaşi unitate, in octombrie a c., za aspiraţiile cele mai cuteză tid, au fost dezbătute cu ti
pline de învăţătură în acest cientelor care generează in Cele mal periculoase pagube s-a constatat că în autoduba toare. nerii majori de la liceele pe
sens cuvintele adresate de se- fracţiuni. Ţinem să precizam aduse avutului obştesc râmin condusă de Nicolae Pîrvănică, Pe agenda de lucru a Co dagogic şi nr. 2, la care a
crelarul general al partidului, dc In început că lipsurile la acelea în care acţionează în insolit de distribuitorul Nico- mitetului municipal Deva al participat şi tovarăşa Maria
tovarăşul Nicolae Ccauşescu, care nc referim nu sini doar săşi conducerea unităţilor — lae Danciu, se aflau in plus fa U.T.C., pentru educarea şi for Pele, judecătoare.
muncitorilor de lo uzina bra- citeva, ci sc întind pe oareca adică tocmai cei care au dato ţă de documente 125 litri de marea tineretului capabil să In cadrul acestor intilniri,
şoveană, cu ocazia recentului re roză, fie la simplele greşeli ria să lupte pentru apărarea lapte şi ambalaje în valoare participe la făurirea societăţii tinerii .m ajori au fost felici
jubileu: ,,ln mod concret dum In gospodărirea avutului ob avuţiei colective. Aşa au fost de 1 500 lei. Dacă ar fi scăpat socialiste multilateral dezvol taţi din partea comitetului
neavoastră sîntoli proprietarii ştesc pino la ruperea si însu directorul şi contabilul şef de controlului, se înţelege Că a tate, stă înscris şi acest m o municipal al U.T.C. şi au fost
uzinei ; ca porte a clasei mun şirea unor porţi din el. Vom la C.L.F. Brad, contabilul şef ceste bunuri ar fi fost valori ment al sărbătoririi majora prezentate programe artistice
citoare, oveţi în slăpînirc o dn citeva exemple. Organele şi şeful serviciului comercial ficate, iar avutul obştesc ar fi tului. Interesante şi pline dr. adecvate evenimentului.
parte a avuţiei nalionalc si Băncii agricole nu constatat că de ia O.C.L. Alimentara din rămas păgubit. încărcătură emoţională au fost Sărbătorirea majoratului
este în interesul alîl n! dum in unele unităţi cooperatiste Hunedoara şi alţii La fel sînt Se Ştie că toate activităţile intilnirile tinerilor ajunşi la continuă. In fiecare şcoală
neavoastră. al familiilor dum nu sînl Înregistrate în eviden şi situaţiile în care cei chemaţi din statul noslru se desfăşoară virsta majoratului din şcolile sau pe grupe de şcoli se or Deşi înainte de a intra in mină, minerilor 11 se spune
neavoastră. al clasei muncitoa ţe ţoale cantităţile de produ să vegheze la integrilatea a Jntr-un cadru legal, pe baza u municipiului cu activişti dc ganizează reuniuni distractive cu ocazia Instructajului de tehnica securităţii muncit să
re şi întregului popor, ca a- se, pe măsura recoltării lor, vutului obştesc — revizorii de nor legi emise locmai cu sco partid şi de sfnfc, cit cadre din pe tema: „Am 18 ani". Săr respecte monografiile de armare, lotuşi întilnim cazuri
coastă avuţie să lie gospodar i- ceea ce creează premisa însu gestiuni — acoperă pagubele pul de a fi înlăturate greşelile. justiţie, in care s-au purtat di bătoarea împlinirii virstei dc cînd acest lucru este neglijat. Cu ocazia controalelor
lo cit mai bine". şirii unei părţi din ele La constatate, dau dovadă de ne Sînt respectale întru totul ac aloguri despre drepturile şi Inopinate organizate s-a constatat că minerit dc la fron
Pe raza judeţului nostru au C.A.P, Sâlciva nu a fost înre cinste. Este edificator in aceas tele normative în vigoare < 18 ani se va încheia cu o tul doi, orizontul 9 al minei Ghelar pun prea puţin preţ
lost lâcute, anul trecut şi in gistrată recolta de cnrtoli de tă privinţă cazul corpului de Iată rezultatele unul conlrol îndatoririle ce le revin ca ce amplă manifestare la nivel pe respectarea monografiei de armare. Să nu se ştie că
anul acesta, citeva studii şi pe 12 ha din cele 16 ha cît revizori de gestiune de pe efectuat în octombrie ac. In tăţeni majori. La liceul „De- de municipiu cu participarea golurile în tavane şi pereţi duc la un consuni mare de
tr-un număr de 7 întreprinderi cebal", tinerii majori s-au în- tuturor tinerilor majori, lemne şi creează în acelaşi limp un mare pericol de ac
din judeţ: 10 gestionari cu an tilnit cu tovarăşul Alexandru cidentare ?!
tecedente penale (8 conducă LEON TOMUJA împotriva celor care încalcă astfel de norme s-au lu
tori auto pentru transportul Voiculescu, prim-vicepreşedin secretar al Comitetului ai, desigur, măsuri pe loc. Deci, nu procedaţi ca el 1
de mărfuri fără însoţitori la ie al Comitetului executiv al municipal Deva al U.T.C.
l.T.A. Deva şi 2 gestionari la
1 L.F, Deva), 19 gestionari an
gajaţi fără împlinirea vîrslei Artificieri!
de 18 ani (18 la I.L.F. Deva şi
uniri la l.T.A. Deva). 24 gestio In timpul transportului şi rocă ; In cazul cind după
(Urmare din pag. 1) sută. Ca structură, produc cesităţi sporite de piese de nari angajaţi fără să li se cu întreprinderea de manipulării materialelor ex puşcare observaţi că nu au
ţia de utilaje va fi speci schimb de complexitute ri noască antecedentele penale plozive se interzice a se fu explodat toate găurile, con
s u s ţ i n e r e a l u c r ă r i l o r m i n i e fică minelor din bazinul dicată, destinate fie utilaje ctc. Nu găsim — ca să dăm ma sau folosi lămpi cu flacă semnaţi în registrul de găuri
re, p r o b l e m e d i n d o m e n i u l Văii Jiului, pentru care se lor de serie marc, sau utila numai un exemplu — nici o ră deschisă ; la frontul de lu state, care îl veţi preda sub
t e h n i c i i s e c u r i t ă ţ i i m i n i e r e vor fabrica in 1975 cu 46 la jelor unicate şi de serie mi explicaţie firească menţinerii gospodărie comunală şi cru duceţi cu dv. numai can semnătură artificierului din
şi al p r e p a r ă r i i si/bston^clor sută mai mulţi stîlpi hidrau că produse in ţară, fie pen ca gestionar, Ja magazinul ali titatea de exploziv necesară schimbul următor, mareîn-
m i n e r a l e utile. lici, cu 15 la sută mai mul tru utilajele şi instalaţiile mentar nr. 1 din hunedoara, a puşcării, cînd ajungeţi la du-sc frontul cu semne de
In p r e z e n t U .U.M.P rea te transportoare de tip uşor, aduse din import. De ase lui Ion Motoc care aproape la locativă Deva fronturile de lucru cereţi şe
lizează instalaţii de săpat . cu 25 la sută mai multe menea, vor fi fabricate pie fiecare inventariere se prezintă filor de schimb să evacueze interdicţie şi tăbliţe averti
pc verticală, i n s t a l a ţ i i d c grinzi metalice. Vor intra in se de schimb pentru unită cu pagube în gestiune. Pagu personalul şi să fixeze oa zoare care să indice prezenta
î m p i n s , in s t a l a ţ i i c o m p l e x e fabricaţie de seric instalaţii ţile miniere dinafara secto bele înregistrate la ultimul con meni de pază, făcind cunos găurilor sute în frontul de
de. c u l b u l a r c , v a s e d e e x complexe dc semnalizare la rului carbonifer cum sint : SECŢIA A P Ă -G A Z cut şi drumul pe unde o sa muncă ; controlaţi frontul du
t r a c ţ i e , e c h i p a m e n t d c Ju - puţuri, pompe centrale şi piese strunjite cu diametre trol au un volum de circa vă retrageţi după cc ati ter pă puşcare pentru a vă con
n i c u la r , u t i l a j e d i v e r s e p e n instalaţii de distribuţie pen piuă la 3 000 mm, roţi cu 100 000 tei ! sus minat lucrările de pregătit vinge că instalaţia de aeraj
Laptele relevate mai
tru p r e p a r a r e , o m a r e g a tru slilpi hidraulici, elemen dantură conică piuă la un sint cunoscute, identitatea defi Face cunoscut locatarilor din blocurile aferen pentru puşeat ; înainte dc funcţionează, că starea sus
m ă d c cărucioare şi vago- te hidraulice pentru com diametru de 800 mm, roţi cienţelor care le-au generat, te centralei termice „TURN“, precum şi imobi încărcarea găurilor verificaţi ţinerii este corespunzătoare
neţi, d i s p o z i t i v e d c le ga t c a plexele dc susţinere a aba cu dantură cilindrică dreap de asemenea. Dar, mai există susţinerea locului de muncă, si că frontul nu prezintă pe
blu In c o liv ii, c l e m e n t e p e n tajelor, instalaţii de săpat tă şi înclinată şi multe al lelor din strada M, Eminescu nr. 46, 48, 48 A şi ricol pentru personalul echi
tru i n st al aţ ii d c s e m n a l i z a pe verticală precum şi alte tele. Paralel cu aceste ac şi alte lipsuri în activităţile 31 că începind de sîmbătă 11 decembrie 1971 urmăriţi dacă găurile sint cu pei din schimbul respectiv
re a n t i g r i z u t o a s e , stî lp i h i utilaje noi, modernizate, cu ţiuni se va întări sectorul economice, mai sînt şi alte răţite de praf sau bucăli de sau următor.
d r a u l i c i , gr in zi m e t a l i c e şi un ridicat grad dc tehnici dc concepţie al uzinei pen porţile prin care se pol scurge orele 22,00 şi pină duminică 12 decembrie 1971
bunuri importante din avutul
transportoare blindate de tate. tru a spori asimilarea in orele 6,00 SE VA SISTA FURNIZAREA GAZELOR
lip u ş or , a c e s t e a d i n u r m ă Din programul de asimi producţie proprie a pieselor obştesc. Nu asa!
•
c o n s t i t u i n d p i u ă nu d c m u l t lări al viitoarei perioade, de schimb importate, precum Este datoria fiecărui mem LA OBIECTIVELE ANUNJATE.
u t i l a j e p r o v e n i t e d i n i m p o r t stuf de menţionat vagoneţii şi pentru a putea urmări bru al colectivelor fie muncă Se ştie că materialele explozive prezintă un marc pe
p e n t r u c a r e s e c o n s u m a u n cu cutie fixă de capacitate comportarea in exploatare de a sesiza neajunsurile, de a Rugăm a se lua măsuri de închidere a robine ricol de accidentare. Acest lucru esie cunoscut dc toii
i m p o r t a n t J o n d d e v a lu t ă. sporită, instalaţiile anexe a pieselor fabricate, pentru lupta împotriva celor care ştir cei ce lucrează în subteran, mai ales de artificieri.
Pentru cincinalul in care pentru aceste vagonetc, sfă- stabilirea concretă a imbu- besc avuţia naţională, toate telor la ora stabilită (22,00), pentru a evita gre Deşi se cunoaşte acest lucru, sc înlîlncsc însă dese
am păşit, programul dc rimătoare de blocuri pen nălăţirilor ce trebuie aduse organele responsabile trebuie utăţile ce se pot ivi la repunerea sub presiune a cazuri cînd artificierii folosesc cu prea multă uşurinţă
dezvoltare şi de producţie tru cărbune, instalaţii dc in acest sens. să-şi unească eforturile pentru expLozivul. lată cîiev-n cazuri : artificierii Francisc
al uzinei prevede niveluri ramblciere, instalaţii şi dis Gama mare de utilaje, stoparea infracţiunilor. instalaţiei, precum şi eventualele accidente. Erdely, Ion Scarpie şi Grigore Picoş au înmlnat material
mobilizatoare. Parcurgerea pozitive pentru mecanizarea confecţii metalice, piese de VASILE M A K C U exploziv la alte persoane din subteran care nu aveau
sumară a prevederilor de şi automatizarea procesului schimb şi a celorlalte sorti D irec ţia te rito ria la de control (351) autorizaţie în acesţ sens Allii nu verifică cu atenţia
monstrează în mod elocvent de producţie. Uzina noastră mente din producţia curen şi revizie nr. 9 u e v a cuvenită găurite după puşcare, astfel că după artificierul
justeţea orientării colectivu va asigura şi în continuare tă a uzinei, va trebui să fie Mihai Rlaga de la orizontul VII, al minei Ghelar, s-au
lui uzinei spre o producţie toate confecţiile metalice corelată cu dezvoltarea ar găsit găuri state. Astfel de nereguli s-au semnalat şi
bazata pe un program dc a necesare bazinului carboni monioasă, sistematizată n u in schimbul şefului de brigadă rin la secţia e |V-a, Va-
similări concret. Astfel. pro fer al Văii Jiului, atit pen zinei. Acest lucru este asi sile Vasilnche, tot de la mina Ghelar. Desigur că împotri
ducţia dc utilaje miniere tru realizarea lucrărilor dc gurat prin studiul tehnico- va lor s-au luai măsurile de rigoare. Atenţie deci cum
rti creşte la sfirşitul cinci investiţii, cit şi pentru pro economic, a cărui punere în C IN E M A * R A D IO * T E L E V IZ IU N E • folosim $i manevrăm materialul exploziv!
nalului cu 75 la sulă faţă ducţie aplicare va permite realiza
de planul acestui an, iar Uzina dc utilaj minier din rea unor noi spaţii de lu 8 . . 1 0 I a microfon, melodia pre CîntA Ion nulăncseu; 20,55 Şti
vulpe
DEVA : DupA
(„Pa-
producţia dc piese de. Petroşani va trebui să facă cru, va asigura dotarea cu tri.V1) ; nruAlic pculrii N*reiva fe ra u ; 9.00 Unleilr» ric ştiri ; inţa la zi; 2 1 ,ut) Revista şlagăre
schimb cu aproape 42 la in continuare faţă unor ne- maşini unelte noi pentru e — seriile l-II |„Arla*| ; SIMIi- 9.0J La microfon, melodia pre lor; 21,90 Mic recital Gaspar
liminarea strangulărilor şi n niA : SAptAmina nebunilor ferată (continuare) ; 9,30 Memo Cassado; 21.43 Melodii concer
(„Mureşul");
HUNEnOAIt V :
completarea gamei prelucră Js Carmen (,,Si<lerurg|stul“) ; Sune ria pAmîntulnl românesc (re tante cu Nclu Urziceanu şl Soni
11,OS
luare) ;
Orchestra
de
2 2 , 0 0 Radiojurnal ;
Nic.uleşcu;
rilor de performanţă, crcin- ss tul mti/.icu — senile II I muzică populară a Rariinlelc- 22,10 Concert de searA; 22.35
du-sc şî unele secţii noi ce („Constructorul1*); C/VLAN : Itn- viziunil ungare; 11,13 Pc teme Moment poetic; 23,00 Concert O. C. L. produse
PROPAGANDA CU CARTEA rute dc dezvoltarea şi meca mco 5 1 Julictia — seriile l-II minos nl ţârii; 11.30 Cotele ape de scară; 24,00 Buletin de ştiri ;
juridice;
11,25 Pe drumul lu
(„II Iunie**); TFI.IUC : In fie
o,u3-6,on Estrada nocturnă.
nizarea minelor.
1 2 ,Ou niscu) zilei t
lor Dunării ;
care searA la orele ll („Mine
lată aşadar că viitorul u- rul"); PETROŞANI: Simun n u- liouiâţi cu Filon John; 12,15 Re >y industriale Deva
n u l de opcrA Mirella Frein ;
(Urmare din pag. 1) lă O veritabilă educaţie so zinci de utilaj minier, ca livnr („7 Noiembrie41) ; Cenuşa 12,30 Inulnirc cu melodia popu
— seriile
(„Republica*);
l-II
cialistă presupune, însă, lărgi parte componentă a indus LtIPFNi : Du loc pL'iuru IndrA- lară şi interpretul preferat ; 1 8 ,0 b Tenis. Turneul campioni
rea continuă a ariei informa triei constructoare de ma Kostiţi („Cultural14) ; LONEA : n.dO Radiojurnal; 1.1,15 Avan- lor. înregistrare de la Pa A N U N [ A :
ris;
ccsl gen de lectură, atît de ţionale a fiecărui cetăţean. şini are o frumoasă perspec Greşeala falalA („Minerul44) ; preniiciâ cnlullanâ; 13,27 Cintc- 19.10 Tragerea I oto ;
1 1 , 0 0 Corn
cul c pretutindeni;
Balul t)e simbAiA scara („7 No
necesară în formarea şi edu Cartea este unul din mijloa tivă. Sintcm convinşi că în iembrie"); A N| X O AS A : Secre pn/itnml sâpiAmlnu — Piutr 19,20 1001 de seri. Creionul fer
mecat: „Lupul de marc41; 11
carea socialistă. „Depinde de cele esenţiale de realizare a tregul colectiv de muncitori, tul Plancioi Maimuţelor („Alun Iliei (ealkovslcl; 14,21 Selei- 11.10 Telejurnalul de searA; Potrivit H.C.M , 479/1970 şi conform in s tru c ţiu
ţiuni din opereta „Noaptea dc
cc metode foloseşte ea, în acestui deziderat, iar activistul tehnicieni şi ingineri ai uzi cilnrese") : PETIIILA : Scrnm mmiA în paradis" rtc Frcdericl» 2 0 ,1)1) Cronica politică InternA dc n ilo r M.F. 1549 din 5 mai 1969 şi decretului 111/
(..Muncitoresc44); VULCAN: Ase
cearcă să motiveze această si cultural e cel caie are daloria nei sc va mobiliza cu mai diul („Muncitoresc"; URICANI: Sctuodev; I4,4(i „Vilele folclo F.ugcn Mândrie; s
tuaţie secretarul Comilelului de a lupta pentru ridicarea multă hotărire, entuziasm, Preludiu n („7 Noiembrie11) ; rului bihorean4' la a IV-a edi 20.15 Film arttsiie: „Van Gogii14. 1951, In ziua de 22 decembrie 1971 ora 8 în soia
In ralurile principale: ICIrk
ţie. Emisiune dc Alexandru Fa-
dc partid din Romos. Zevcdei permanentă n nivelului spiri competenţă şi maturitate ItAnBATENl : Dimineţi do biau; 15.00 Buletin de ştiri ; Duuglas şl Anihony Qulnn; restaurantului „Perla cetăţii" din Deva se vor
larn.A („R August"); OnAŞTIF :
Slănilă. Am să o ajut să des- tual al tuturor oamenilor din tehnică în rezolvarea opti B. D. iu nlerlA („FlacAi a“) ; 15.05 ItrviMa economica; 15,110 2 2 , 0 0 Emisiune dc ştiinţă. O nouă vinde prin licitaţie publică un număr de 11 auto
lăşoare o munco mal susţi raza sa de activitate, de a le mă n sarcinilor trasate, lic- HAŢEG : lnloarcc-tr ! („Popu Pag ini vocale şi orchestrale din mctoriA operatorie pentru turisme : 5 IMS 59.A, 1 IMS 461, 1 Vorşova tip
extragerea cnipllor străini
muzica de cslradâ; 16,0b Radio
nuta in acest domeniu". Aju dezvălui universul infinit al pelatelc dovezi de capaci l a r 4); BRAD: Aşiepiarra jurnal. Hulctin meteo-rutier ; din ocln, realizată de un
roşie41); GlinADAn
(„SieauA
torul or Ii necesar poate şi la cunoaşterii cuptîns in cărţi. tate creatoare ale acestui co ZA : Fraţii Saroian („Minerul*4) : Ui, 15 Alu/icâ pentru fanfarâ de colecliv de medici ofial- 201. V olksw agen 1600, 1 Ford Taunus tip 17 m, 1
realizarea unor mutaţii mai vi Pentru realizarea acestei ce lectiv, tradiţia in ccl mai II.IA : Printre culmele verzi Ion Tnian şi Dumitru CrAciu- rnnlogj sub conducerea dr. Fiat 500 şi 1 Citroen.
nescu; 10,10 Melodii de ştefan
Petic SfAncscti;
zibile ale graficului cititorilor rinţe este necesară multă ini pozitiv sens al cuvîntului, („Lumina”). Kardoş; IC, 50 Publicitate radio; 22.15 Refrene fArA vlrstA. f:inie-
din sal. deoarece aceştia, du ţiativă şi profundă responsa- vor beneficia de noi şt ex 15.00 Pcniru patrie; 17,30 Con rul apclnr. Emisiune muzi C o n d iţiile de participare, caracteristicile şi
pă cit vorbesc cifrele, rarnin bilîlalc comunistă, care se cer celente prilejuri de afirma iert de nnivic-A populară cu cal-coregrafică ; preţul ia începerea licitaţiei, precum şi adresele
Georgpia Angliei, Vcrcs Arpail
de la un an la allul cam in cultiva le fie comitetul comu re, de valorificare a poten p n o n n AMUL T : «.oo-fl.nn şi ( nnsiantin Rnrdcinnu; 18 “ 22,4b Telejurnalul de noapte; la care pot fi văzute autoturism ele, sînt afişate la
aceeaşi formulă In casele nal fie partid. Acest lucru e in ţialului, pentru obţinerea Mu/icA şl acmalitAţi ; 8.00 Orele scrii; 20,uf) Tableta dc 22,50 Tenis. Turneul campioni
unde s-a citit, se cîleşle in interesul îmbunătăţirii propa unor realizări care să co Sumarul presei; 8,08 Matineu seară de Vasilc llehrcanii; 20,05 lor. Transmisiune directă m agazinul a uto moto din Deva, b ulevardul Dr.
preferate;
Zece melodii
muzical; 8,2: Moment pocilc ;
dc la Paris.
2 0 , 1 0
continuare poale şi mai mult, gandei cu cartea, obiectiv de respundă pc deplin posibi Petru Groza, bloc A.
acolo unde cartea nu şî-a fă scamă al programului educa lităţilor proprii şi cerinţelor (345)
cut loc. a rămas tot neagrea- ţional al partidului. modernizării mineritului.