Page 36 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 36
i
D R U M U l S O C IA IIS M U IU I© Nr. 5 264 VINERI 10 DECEMBRIE 1971
(s e c v e n ţ e in t e r n a ţio n a le] 1 1 SECVENŢE INTERNAŢIONALE SECVENŢE INTERNAŢIONALE
Q
lucrările celui de-al Vl-lea Congres al PJ.II.I’. M O S C O V A
Simpozion
VARŞOVIA O — Trimişii despre problemele muncii dc inlreprinderii. Mentionînd că, greşul a fost salutat de Todor sovleto-român
speciali Agcrpres, transmit : educare a tinerelului şi cola in ultimul an. unele probleme Jivkcyv, prim-secrelar al CC. MOSCOVA .9. — Cores F o to g rafierea
Lucrările Congresului al VMea borarea cadrelor didactice din sociale au fosl rezolvate, el a al Ptartidului Comunist Bul pondentul Agcrpres, Lau- sateliţilor m arfieni î
al P.M.U.P ou continuat joi diferitele Ireplc ale invălă- arătat că alte probleme din gar. Krste Ţrvenkovski, mem renfi.u Dufă, transmite ; In
in şcrlîntă plenară, cu dezba mîntului. arest domeniu continuă să ră- bru al Biroului Executiv al
terea raportului programatic Mieczyslaw Kosinski, maşi mină in centrul preocupărilor. Prezidiului U.C I., Blas Roca. sala de conjerinţe n Casei La „Jet Propulsion La
privind sarcinile partidului în nist la depoul din Kulno, a Voibitorul şi-a exprimat sa membru al Secretariatului C.C. prieteniei popoarelor din borator i)" a fost recepţio
dezvoltarea socialistă continuă îiifălişat aspecte din aclivila- tisfacţia că in documentele al P.C. din Cuba. Se Cer, capitala Uniunii Sovietice nată la 30 noiembrie, spre
u Republicii Populare Polone, ica orqanizaliilor de partid prezentate congresului, s-a fi membru al Comitetului Poli a avut loc simpozionul so- surprinderea specialiştilor
prezentat de tovarăşul Edwaid pentru întărirea disciplinei nul seama de cele 120 de pro tic al CC. al Partidului Mun victo-român pe tema „li de la Pasadena, o fotogra
Gierek şi a raportului privind muncii şi sporirea siguranţei puneri făcute de colectivul a- cii di*n Coreea, Nguyen Van nele probleme ale creării fic a celui de-al doilea sa-
direcţiile principale ale dez traficului feroviar. CI a rele ceslei mari întreprinderi Hieu, membru a) Prezidiului bazei tehnico-materiale a letit marţian, ,,Phobos", l
voltării sociale şi economice vat, totodată, necesitatea in Jcrzy Olszewski, ministrul C.C. ai Frontului National de socialismului şi comunismu transmisă de „M a r in e r - 9 r
a Republicii Populare Polone vestiţiilor pentru lichidarea u industriei chimice şi Tadeusz Eliberare din Vietnamul de lui”, organizat dc Asociaţia Iniţial se credea că datori- ţ
în unii 1071 —1075. prezentat nor greutăţi din acest sector Wrzaszczyk, ministrul indus sud, Gaston Plissonnier, mem de prietenie sovieto-romă- lă unei erori în orientarea i
de tovarăşul Pioli Jarosze- al transporturilor, determinale triei constructoare de maşini, bru at Biroului PolRic, secre nă. camerei dc luat vederi. »
wir.v. de starea tehnică nesalisfăcă- au abordat principalele pro tar al C.C. al Partidului Comu Au porţiei pat reprezen „Phobos" n-a putut fi ^
Preşedintele şedinţei de di loarc a unei părţi a materia bleme ale dezvoltării în ritm nist Francez, Agostino Novel- tanţi ai conducerii cen prins in obiectiv. Purtăto- i
mineaţa a anunlat că în şe lului rulanl. accelerat a acestor ramuri de la, membru al Direcţiunii şi al trale A.P.S.R., ai unor uni rul de cuciut al centrului >
dinţele celor 19 comisii ale Antoni Karpiak, căpitan de bază ale industriei. Biroului Politic al Partidului tăţi membre colective ale spaţial de la Pasadena a \
tongtesului, cure au avut loc vas la întreprinderea de pes Perspectivele flotei mariti Comunist Italian, Dolores Ibar- A.PS.R., ai Ambasadei ro declarat că această foto- i%
miercuri, ou luat cuvînlul 670 cuit „Borka", relevind că pes me. folosirea mai completă a ruri, preşedintele Partidului mâne in Uniunea Sovieti grafie, deocamdată unică, '
participanţi, iar alţi 571 şi-au carii din Koszalin s-nu anga capacităţii navelor au fost v Comunist din Spania, Juliela că, oameni de ştiinţă sovi este foarte clară. „Phobos", )
remis textele intervenţiilor, jai in cinslea congresului sa nalizntc de Euqcniusz Darz- Campusano Chavez, membră etici. aflat in acel moment la o t
caro urmează a fi incluse in pescuiască GOOO tone peşte kowski, căpitan de cursă lun a Secretariatului C.C. al Parti distanţă de 16 093 kilo- '
«te
R. D. VIETNAM. — Pentru a-şi
îndeplini
angajamentul
documentele congresului. peste plan. a criticat faptul că gă din portul Szczeczin. dului Comunist din Chile, Oamenii de ştiinţă romă- depăşire a planului in producţia de ciment cu 10 000 dc tone, metri, apare ca un disc de )
In cuvînlul său, Bcrnarrt prelucrarea peştelui se face in Henry Winston, preşedintele ni şi sovietici au prezentat muncitorii Fabricii de ciment dinHalfong au mărit cantitatea dc mărimea unei monede, ju- i
Kruczek,
pre
Wladyslaw
Kolisko; otclnr la otelărja întreprinderi situate departe şedintele Consiliului Cenlr.il naţional al Partidului Comu comunicări pe temele : ciment dală peste plan de la ÎS la 30 la sută. mătate din suprafaţa sa }
„Florian" din Swielohlowice, de litoralul baltic, ceea ce al. Sindicatelor, a înfăţişai sar nist din S.U.A., Geshi Junkj- „Dezvoltarea forţelor dc In fotografie: Saci dc ciment gala pentru export. vizibilă pe imagine fiind i
s-a referii la rolul organiza provoacă deprecierea produ chî, membru ai Prezidiului producţie in U.RS.S. şi, luminată de Soare Se pot {
ţiilor de bază ale P.M.U.P., selor. cinile sindicalelor in înfăptui C.C. al Partidului Comunist respectiv, in România” ; distinge anumite forme de
subliniind necesitate* ridicării Wojciech Jbtuzelski. minis rea plănuiilor elaborate de din Japonia. „Perfecţionarea sistemului Dezbaterile din Adunarea relief, care par să repre
nivelului adunărilor de partid, trul apărării naţionale, a sub parlid. Lucrările congresului conti de conducere, planificare şi zinte marginile unor crate
prin punerea în discuţia lor a liniat activitatea organizaţiilor In cursul zilei de joi, con- nuă stimulare“ ; „Pregătirea de re.
principalelor probleme ale de partid clin armala poloneză cadre pentru economia na Generală a O . N. U. Celălalt satelit marţian,
producţiei şi ale condiţiilor de pcnltu ridicarea nivelului de ţională". „Dcimos", cu un diametru
muncă şi viată ale salariaţilor pregătire politică şi dc luplă NEW YORK 9. — Cores taro-induslrial pentru a repri de aproximativ 10 kilo
Zdzislaw Sochun, furnalîst a militarilor, contribuţia arma CONGRESUL P.C. DIN COLUMBIA pondentul Agerpres, C. A- ma mişcarea jjopourelor care metri, a fost, de asemenea,
)a întreprinderea „Swicr- tei la formarea de specialişti lexandroaie transmite : Aduna luptă pentru autodeterminare fotografiat săplămina tre
czewski" din voievodatul O- din rindul linerilor care-şi sa BOGOTA 9 (Agcrpres). — partide comuniste şi muncito BERLIN rea Generală a O.N.U. a adop şi a interveni în afacerile in cută.
pole. a abordat probleme ale tisfac stagiul militar. Lucrările celui de-al Xl-ica reşti. tat, cu o majoritate covirşi- terne ale statelor africane.
întăririi democraţiei socialiste, Educaţia tinerelului de la Congres al Partidului Comu Tovarăşul Mfhaj Cere, mem toare, Rezoluţia privind res Mânuşi îm potriva
subliniind necesitatea de a a sale în spiritul respectului fa nist din Columbia, care *c bru supleant al Comitetului pectarea dreptului popoarelor Rezoluţia Adunării Genera vibraţiilor
lege in sfaturile populare şi lă de muncă, ridicarea pregă deslâşoară la bogota, continua Executiv al C C. ol P.C.R, a Sesiune la autodeterminare şi acorda le cere Consiliului dc Secu
în alte organe reprezentative tirii sale profesionale potrivii cu dezbaterile la expunerea transmis delegaţiilor dc la rea rapidă u independenţei ritate, ca şi statelor membre
oameni care se bucură de un cerinţelor mecanizării agricul făcută (Ic secretarul general Congres, tuturor comuniştilor comemorativă ţărilor şi popoarelor colonia ale organizaţiei să in măsu După cum se ştie, vi
înalt prestigiu in rindul ma turii au constituit tema prin al CC al PC. din Columbia, şi oamenilor muncii cotumbi- le. pentru garantarea şi res rile ce se impun penlru asigu braţiile sint dăunătoare
selor muncitoreşti şi menţin cipală a cuvîntului lui Zd/.i- Gilberlo Vieîra. eni. mesajul dc salut al Parti „Nlcolae lorga" pectarea drepturilor omului. rarea aplicării tuturor rezolu organismului uman. Şi a
o strlnsX legătură cu ele. slaw Kurowski, preşedintele lotonată, congresul a tost dului Comunist Român şi al BERLIN 9. — Corespon Rezoluţia subliniază că do ţiilor O.N.U. privind eliminai ea ceasta sc simte îndeosebi
Janusz Brych, prim-secrelar Comîletului director al Uniu conducerii sale, al tuturor co dentul Agerpres, Ştefan Dc- minaţia străină, exploatarea colonialismului. rasismului, la munca cu ciocanul de
al Comitetului voievodal nii Tinerelului Sătesc. salutat dc reprezentanţii unor muniştilor români ju, transm ite: Sub auspi colonială constituie o violare eît şi respectarea de către abataj. In Polonia au fost
Szczeczin al P.M.U.P., a rele Kazimierz Rokoszexvski, prim- ciile Comitetului naţional a principiului autodetermină toate ţările a principiilor su inventate nişte mănuşi in
vat intensificarea activităţii secrelar nl Comitelului voie UNESCO al R.D. Germane rii şi Cartei O.N.U., iar colo veranităţii. egalităţii în drep interiorul cărora vibraţia
organizaţiilor dc partid în ul vodat Varşovia al P.M.U.P,, a şi ale Academiei de ştiin nialismul, în toate formele sa turi a statelor, neamestecului aproape că nu se simte.
timul an, ceea ce a contribuit tratat in cuvînlul său pro Vizita delegaţiei M. A. N. ţe din Berlin, la sediul A- le de manifestare, inclusiv în treburile interne, integri Ele sint confecţionate din
cauciuc iar in pereţii lor
esenţial la îndeplinirea sarci bleme ale dezvoltării indus cadcmiei a avut loc o se neocolonialismul. reprezintă o tăţii teritoriale.
nilor anuatc de plan înainte triale a voievodalului, para siune comemorativă „Nico- se află numeroase perne
de termen dc către numeroase lel cu punerea in valoare, .a la Congresul Naţional al Columbiei lac lorga". încălcare brutală a drepturilor de aer care comunică In-
întreprinderi. rezervelor existente in agri şi libertăţilor fundamentale NEW YORK 9 Agerpres. —
Problemele pe care le ridi cultură. CI a subliniat, tot BOGOTA 9. — Trimisul spe Bărbulescu. Inlîmpinati dc re Asistenţa a urmării cu nîe omului. Adunarea Geneîalăa O.N.U. u
prezentanţi ai conducerii celor
că sarcinile sporirii producţiei odată. necesitatea inlcnsifică- cial Agcrpres. Eugen Pop, mult interes comunicarea Documentul condamnă pu hotărît joi să admită Stalul Descoperiri
aqricole vegetale şi animale rii muncii ideologice, pe baza transmite.- Delegaţia Marii A- două camere, membrii delega acad. prof. W. Markov, din ternic puteri Ic coloniale, care emiratelor arabe unite ea arheologice
în contextul prevederilor de unui program de perspectivă, rlunări Naţionale u Republicii ţiei au fost conduşi în sala Lcipzig, despre contribuţia reprimă drepturile popoarelor membru al Organizaţiei Na
dezvoltare economică ■ a tării a cărui înfăptuire să fio ur Socialiste România, condusă de unde deputaţii şi senatorii co- lui Nicolae lorga, fostul său la autodeterminare şi împie ţiunilor Unite. Prin aceasta.
in nniî noului cincinal au con mărită sistematic. tovarăşul Miliaî Dalca, preşe lumbieni s-au reunit pentru profesor, la istoriografia dică lichidarea ultimelor ves O.N.U numără in prezent I32 In Munţii Apenini. la
stituit temă cuvînlului lui Jozef Paccr. şlefuitor la dintele Comisiei de politică primirea parlamentarilor ro română şi universală. tigii ale colonialismului şi ra de state membre 200 km sud dc Roma, au
Jozef Okunicwskî, ministrul şantierele navale ,.V. I. Lc- externă o M.A.N., a făcut o mâni. Vorbitorii au evidenţiat sismului Totodată, rezoluţia Adnan Pachnchi, ministru fost descoperite vestigiile
agriculluiîi. nin" din Gdnnsk, s-a referit vizita Iu Congresul National Conducătorul delegaţiei ro personalitatea prodigioasă a condamnă . politica anumitor de stat al uniunii, conduce unui templu samnit, de
Alina Kowalskn, învăţătoare în cuvînlul său la întărirea al Columbiei Delegaţia a fost mâne a rostit, cu acest prilej, lui Nicolae lorga, lupta sa \ state membre ole O.N.U,, care dclegaţiîf Statului emiratelor spre care se apreciază eă
la şcoala din Siedlcen — voie rolului conducător al organi insolita de ambasadorul Ro o cuvîntare. Relevînd că rela curajoasă împotriva fascis- j contribuie la crearea în sudul arabe unite în Adunarea Ge datează din jurul anului
vodatul Varşovia — a vorbit zaţiei de parlid in activitatea mâniei la Bogola, Octavian ţiile dintre România şi Colum mului, pentru progres şi Africii a unui complex mili- nerală. 100 ie.n. Importanţa aces
bia urmează un curs pozitiv, civilizaţie. tei descoperiri arheologice
ascendent, vorbitorul a subli constă in faptul că despre
niat că actuala vizită a dele populaţia italică samnilă,
gaţiei române in Columbia, ca dc origine indo-curopcană,
şi vizitele unor delegaţii parla Evoluţia conflictului militar indo-pakistanez se. cunosc destul de puţine
lucruri, principalele măr
mentare columbiene în Româ
nia constituie o contribuţie la turii provenind de la is
mai buna cunoaştere recipro DELHI 9 (Agerpres). — Un tar pakistanez, citat- dc agen damentelor lansate de aviaţia toricii romani.
In cursul campaniei de.
că, la dezvoltarea relaţiilor purtător de cuvinl indian, citat ţia Associated Press, a decla indiană. săpături, arheologii au de
dintre popoarele si parlamen de agenţia France Pressc, a rat că „lorlele armate pakista Postul dc radio pakistanez a gajat, intre âlible, nn po
tele* celor două |ări. Convorbi anunţai că trupele indiene au neze ou oprit înaintarea tru anunţat că aviaţia indiană a dium dc 20J10 metri, cle
rile cu colegii columbieni, a ocupat, joi oraşul Chuadanga, pelor indiene (lin Pakistanul oomoardat din nou. în cursul mente de coloane, frag
menţionat el, au evidenţiat din sud-vcslul r'akisianuim o oriental si controlează sttua- nopţii de miercuri spre jot, mente dinlr-o poartă mo
pregnant dorinla reciprocă de riental, precum şi portul flu |ia in această zonă, în pofida oraşul (Jaraci. provocînd vic numentală şi o friză cu
a folosi toate posibilităţile exis vial Chandpur, situat la au presiunii exercitate de lorţeic time în rindul populaţiei civile metopc rcprczentînd măşti
tente pentru dezvoltarea coo km vest de Comilla. indiene” Pe de altă parte, şi distrugînd sule dc clădiri. comice şi tragice Con
perării multilaterale dintre Referitor la luptele de la surse pakistaneze, citate de Un purtător de cuvint militar strucţia, in jurul căreia nu
România şi Columbia. graniţa cu Pakistanul occiden Agenţiile A P , LVP.L şi A.F P„ pakistanez, citat dc agenţia s-au descoperit urme dc
tal, un purtător de cuvint de
Tovarăşul Mihai Dalea a în au afirmat că aeroportul din Associated Press, a comunicat locuinţe, sc găseşte in ma
făţişai parlamentarilor colum la Deliii, citat de agenţia Fran ' că lorlele aeriene ale Pakista sivul muntos Sangro, unde.
bieni marile realizări dobindi- ce Presse, a declarat că în re capitala Pakistanului oriental, nului au bombardat bazele au mai fost găsite alte trei
te de poporul român în con giunea C-liamb forţele pakis oraşul Uacca, a devenit im aeriene indiene de la Uliariat. locuri de cult samnite.
strucţia socialistă. El a expus, taneze exercită o presiune pu practicabil din cauza bombar Palhankot, Amritsar şi bhuj
de asemenea, principiile si ac ternică, adăugind că acestea au
ţiunile de politică externă ale trecut, în moi multe puncte,
tării noastre, referindu-se, în riul Mannawar Tawi. Agenţia
context, pe larg, la dezvolta Press Trust of India relatează
rea relaţiilor cu ţările Amcri- că avialia indiană a Întreprins,
cii Latine în cursul nopţii dc miercuri
spre joi, raiduri în Pakistanul
Luînd cuvînlul, preşedintele dc vest, avind ca obiective ra
Camerei Reprezentanţilor a. finăria de la Atiock, situata
Columbiei, David Ajure. a sub la nord-vest de Kawalpindi,
cial-economicc preconizai dc n. P. POI.ONA. — In fo liniat că „Această vizită este precum şi aerodromurile ne
guvernul Indiei. tografic: Lin aspect de o contribuţie importantă ia o (a Murec st Walton, din apro
CADRAN DUBAI. — Ultima escadrila mimrfl «lin întreprinderea cunoaştere reciprocă mai bu pierea oraşului Lahore
metalurgici „Hula Warsza-
nă, la slrlngerea relaţiilor de
★
de avioane militare britanice, w,i“, cu topirea o(elu)ul şl colaborare si de cooperare KAWALPINDI 9 (Agerpres).
trecerea lui In matrlfe.
de lipul „Hunter”, a părăsii
HELSINKI — In oraşul fin miercuri baza aeriană din dintre Columbia şi România". — Un purtător de cuvînt mili
landez Oulu, important cen emiratul Sharjah, s-a anunlat
tru industrial, a fost creata oficial la Dubai, capitula sta
o nouă filială a Asociaţiei de tului emiratelor arabe unite.
prietenie Finlanda—komănia. Baza aeriană — relatează a-
In şedinţa constitutiva, pre gcntia France Presse — va li „ V I I T O R U L
şedintele Asociaţiei, Vilho folosită in continuare in par- A L B ”
Siivola, a prc/enlat o expu le de către „Trucial Ornau
nere despre activitatea şi ro Scouts“. care constituie nu O maladie acută a lovit conceput — care pe harta tă rlc muncă le fac în detri
lul acestui organism in dez cleul viitoarelor forte mili marea majoritate a ţărilor vieţii lor apare ca o imen mentul acestor tineri.
voltarea relaţiilor de priete tare ale noului slat arab. occidentale: şomajul. Anun- să pală albă — nu reprezîn- Ajuns o adevărată plagă
nie dintre cele două lări. tmd dceaslă veste, revista lă nici un moment pentru sociala, şomajul îşi pune. e-
franceză ,.Le Nou vel Obser- tineri un factor de mobiliza vîdcnt, amprenta şi pe psi
STUTTGART. — Negocieri viileur' nu Inco altceva dJcit
MOSCOVA. — La Moscova le in vederea reglementării re sociala, un imbold la ri hologia societăţii capitaliste.
Cei care azi au un post asi
să constate o slnie de lapt
au avut loc lucrările, sesiunii conflictului de muncă surve şi s<i (ragă un semnal de a- dicarea calificării şi la înte- gurat, departe de a se consi
meieiea unei familii. Astfel,
Sovietului Suprem al k.s.F.^.k., nit in industria metalurgică lannă — daca mai era ne in S.U.A. — recunoaşte în dera fericiţi, trăiesc perpetua
care « aprobat planul cinci a landului Baden-Wurllem- voie — pentru cei care, e- suşi Ministerul Muncii — frică a zilei de mîine. Revis
nal dc dezvoltare a economici berg, reluate miercuri seara vcniual. n-ar cunoaşte prea ,.în rîndurile tinerelului şo ta franceză „Cntreprise", ca
naţionale pe anii 1971 —1975. la Stuttgart, se află in conti bine problema Mai axată in majul a atins proporţii des re a efectuai o anchetă prin
bugetul pe anul 1972 şi Co nuare in impas. Patronal ui a realitate şi mai exactă, le- curajatoare" (peste 10.5 la tre salariaţii unei muri intre-
dul muncii respins din nou propunerile visla vest-germană „Dor sulă din tinerii negri şi pe- ptinderi, scria, in concluzie:
dc compromis ale mediatoru Spiegcl", publica un adevărat „Problema şomajului este re
ROMA. — Agenţia Taniug lui federal Gcorq Wannagal. clasament al şomajului în simţită de majoritatea ca
informează ca la Roma a losl şi acceptate dc către sindical principalele state capitaliste. C O M EN TA R IU drelor. In cursul anchetei,
semnai un acord potrivit Siluind pe piimul loc S.U.A., numai 20 la sulă din sala
căruia Italia va acorda Iugo HANOI. — Comisia pentru cu aproape 5 milioane dc şo- riaţii întrebaţi nu sint încă
slaviei un credit in valoare dc anchetarea «rimelor de răz meii — adică 6 la sulă din sie 7,5 la sulă din tinerii preocupaţi de această pro
75 milioane* dc dolari pentru boi comise de imperialiştii totalul forţei de muncă — albi fiind fără slujbe). i.ir blemă. Ceea cc. trebuie sa
necesităţile economiei iugo americani in Vietnam a dat revista cila în continuare : ziarul ..Wall Slreel Journal”, recunoaştem, este destul de
slave. publicităţii o declaraţie în Canada — 5 la sută, (talia merqînd mai departe cu des- pu(in.. Iar acel ..încă" nedi-
care se arată că, în prezent, — 4,5 la sulă, Marea Brita lăinuiiito, vede in 1971 un simulal relevă ca tablourile
marilor
sumbre ale străzii
DELHI. — Camera Superi în Vietnamul de sud. trupele nic — 4 la sulă, Suedia şi an negru pentru absolvenţii oiaşe capitaliste (şomeri cer
şcolilor superioare. Nici Ita
Belgia — 2,7 la sulă. apoi —
oară a parlamentului indian americane şi subunităţi ale lia, Franţa. Japonia, R. F. a şind. dormind prin tunelurile
armalci saigone/e continuă in ordine : Franţa. Olanda,
— Consiliul Statelor — a acţiunea dc „pacificare'' a Japonia, R E. a Germaniei. Germaniei nu slau mai bine melrourilor. tineri licenliaţî
adoptat, cu majoritate covir- Nici mai mufl, nici mai pu- in această privinţă. făcind muncă de salahori
populaţiei.
şitoare dc voturi —■ 181 con |in decil 8 milioane de şo Un adevărat „exod n) Iris- etc.) vor acţiona, curînd, şi
meri. Cilrcle citate au fosl leiţi” vine şi se adauqă ta asupra acestui destul de mic
tra 24 — amendamentul con CAIRO. — Conform pre insă mull depăşite în ultime bloului sumbru al şomajului procentaj de conştiinţe ne-
stituţional care conferă gu vederilor planului de dezvol le zile şi perspectivele nu se „pur naţional” din Europa afectatc dc psihoza şomaju
vernului dreptul de a naţio tare a Republicii Arabe Egipt, aralăa fi de loc roze. Marea occidenlala. Aprcciindu-se lui”.
guvernul a alocat suma cic recesiune economică din lu
naliza principalele ramuri 324 milioane lire eqiplenc mea occidentala determină numărul muncitorilor miqrn- Valul de greve, de mişcări
ale economiei naţionale. A- pentru necesităţile ocrotirii în fiecare zi închiderea a lori din această pnile a lu sociale (are zdruncină cli
matul social al lumii capita
mii la circa 7 milioane, tre
mondarocntul, aprobat ante sănălălii. Ca urmare, in anul numeroase întreprinderi sau buie remarcat, totodată. că liste csle un răspuns in
rior de Camera Populară a 1982 numărul paturilor în reducerea programului tor cea mai marc parte dintre ei primul rind al tinerei gene
parlamentului —v Lok Sabha instituţiile medicale şi spitale de lucru cu diminuarea co- sint tineri. Tineri din Grecia. raţii. „Viitorul alb”, necunos
iespunzăloare a salariului.
uneori
cut, pe cate li-l rezervă azi
Portugalia.
Spania,
_ va permite aplicarea pro va creşle de 2,5 ori. njungînd Ceea ce retine, (ulburălor, din Italia, care. amcli|i de lumea capitalului, alătură tot
gramului de transformări so- la 170 000 atcnlîj csle faptul că şoma mirajul colorai, din filme, al mai profund şi mai anqajant
jul loveşte crunt. în primul tarilor capitaliste dezvoltate, linăra generaţie de lupta si
tind, linăia generaţie: fie merq să-şi enule acolo no revendicările clasei munci
indirctl, prin părinţi, fie di rocul. In goana zilnică după toare. ale cărei deziderate :
PR/lGA — LA Praga a avut loc sesiunea constitutivă a rect. prin aruncarea în rin- senzaţii „tari", presa occi noi locuri dc muncă, îmbu
Adunării Federale a RS. Cehoslovace, în urma alegerilor durilc «jrmatei „oamenilor de dentală scrie destul de des nătăţirea condiţiilor de trai, JAPONIA. - Sâptfimlna aceasta au continuat tn Japonia demonstraţiile împotriva accentului
asiqurarea zilei dc mîine nu
nu numai despre condiţiile
care au avut toc In 2C—27 noiembrie 1971, anunţă agcnjia prisos" a mii şi mii de tineri. mizerabile în care trăiesc a pot să nu trezească în inima dat «le Djctâ pentru Tratalul japono-american «Ic retrocedare a Okinaivci. In iralat se stloulenrA
Penlru aceşti oameni, aflaţi
C.T K La sesiune au participat preşedintele Ludvik Svobodn. in praqul întemeierii unei ceşti ..dezrădăcinaţi"” — c i lor rezonante combative. O «:A administrarea Insulei va trece In competenţa autorităţilor nipone, dar bazele militare americane
Guslav Husnk secretar general al C.C al PC din Cehoslo (amilii, al începerii unui drum rc şi-au părăsit familiile, atestă şi lanţul lunq al miş vor fi menţinute pe insulă. In Olcinawa (râlcsc circa l 000 000 de locuitori, a căror viată poale fi
prezenţa a mt felul de arme şl numiţii d«ţpo?.ilalc aici
fiind r\
silul
pusA in pericol prin insAşi
vacia, şi uiţi conducători dc partid şi dc s'.nt in viola, şomajul sc dove- prietenii, tara pentru o bu cărilor sociale din occidcn1. aceste baze militare sini cele mai mari şi mai importante din Pacific Milioane «Ic locuitori al .Ja
Deputaţi.' au ales în Linei in de preşedinte nl Adunării rată de pîinc — ci dezvăluie, poniei au demonstrai împotriva acestui tratai, cerind ca cl a i fte reexaminai, retrocedarea f’v
cindu-sc complet, IArA nici un fel dc clauze care sA permită menţinerea dc baze militare străine
Federale pe Alois Indra. In funcţia de preşedinte al Came deşle, adesea, o lovitura cu lux de amănunte, si tris la care linăra generaţie ia pe teritoriul insulei.
rei Naţiunilor a fost ales Dulibor Hanes. iar în cea dc pre greu dc suportai. E şi firesc. tele tranzacţii pe care spe parte activă. In fotografia de sus: Aspect de la demonstraţia dc pe străzile «trasului Tokio
In fotografia dc Jos :
şedinte al Camerei Populare, Vaclav David Viiloiul nesigur, greu de culanţii internaţionali de for- ŞTEFAN 2AIDES «lin Tokio. Circa 270 000 de persoane au participat In un miting in parcul Yoyoei
Redacţia şl adm inistraţia z ta ru la li Deva. tir- Dr. P. Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17 şl 1 15 88. — Tîparnl i întreprinderea poligrafică Deva.