Page 37 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 37
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VÂ!
Programul Televiziunii va li
extins şi dimineafa
Vineri, a avut loc şedinţa tării contribuţiei televiziunii
Consiliului National al Ra- la activitatea generală a
dioteleviziunii Române. Con partidului de introducere în
siliul a ascultat darea de sea viata socială o principiilor
mă prezentată de tovarăşul eticii si echităţii socialiste.
Mihail Sion Bujor, preşedin In încheiere, n luni euvîn-
tele Comitetului de Stat al lul tovarăşul Dumitru Popes-
Radiodifuziunii şi Televiziu cu. membru al Comiielului
nii, cu privire la activitatea Executiv, secretar al C.C. al
desfăşurată dc instituţie în P.C.R., presedinlele Consiliu
ultima perioadă. în vederea lui National al Rodiolcle vi
îndepliniri! sarcinilor rezulta ziunii Române.
te din programul ideologic al
partidului, din hotărtrîle ple
narei CC. al P.C.R. din 3-5
noiembrie a.c.
Consiliul n analizat Pro VREMEA
iectul noii scheme — progra
ma Televiziunii Române pri PENTRU 24 ORE
vind extinderea programu
Vremea se menţine rece, cu
ANUL XXIII. Nr. 5 265 SIMBATA 11 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI lui I In cursul dimineţii Şi cerul schimbător, temporar a-
sporirea orelor în cursul du- copcrlt. Local va ulngc slab.
pă-amiezîi şî generalizarea Vtntul va sufla slab ptnă la
programului II de televiziu potrivit predomlnind din sud-
est. Temperatura mlnimâ va
ne în toate zilele săotămînîi. fl cuprinsă tnire minus 9 şl
Proiectul schemei proqram minus 4 grade. Iar maxima In
tre minus 3 jl 1 grad. Dimi
SA FACEM T O T U L PENTRU A A S IG U R A P R O D U C ŢIE I urmăreşte concretizarea în e- neaţa, Izolat, ceaţă.
misiunt noi a sarcinilor spo
rite ce revin televiziunii în PENTRU URMĂTOARELE
activitatea consacrată lărgirii DOUA 2ILE
FINALIZARE EXEMPLARA ÎN 71 orizontului de cunoaştere el rar acoperit. Local va ninge
Vreme rece, cu cerut tempo
educaţiei
telespectatorilor,
socialiste a maselor, dezvol «tab. Temperatura sc menţine
seAzttfă. Ceaţă dimineaţa.
S T A R T O P T I M PE ’72 Reluarea lucrărilor in plenul
Marii Adunări Naţionale
R u u n t u m u i m m m o b lig a i
Biroul Marii Adunări Nalio- ril Adunări Naţionale să fie
nale a stabilii ca lucrările 'in reluate joi 16 decembrie 1971,
ia n a o procopsii i h ZI obişnuită la biblioteca Clubului minier Barza. şedinţe plenare ale sesiunii Ma- la ora 10 dimineaţa. ,
%
Solicitările intense, eforturi mă - C.M.N. Deva, I. M. Hu taj. Similară esle situaţia la
le consecvente şi acţiunile nedoara, I.P.E.G. Deva, U. V. Centrala cărbunelui Petroşani, Ca planul anual
ferme pe care le reclamă fi Călan, F. C. Orăstie. „Marmu C.M.N. Deva, F. C. Orăştie, Preocupări intense pentru Cu clteva zile în urmă,
nalul primului an al cincina ra" Simeria, Regionala de căi „Marmura" Simeria şi U.M M.R. pe conducta m agistrală Ba-
lului vizează direct şi dome ferate. U.MM.R. Simeria, Di Simeria, unde prevederile pe îndeplinit tiz — Deva pornea un de
niul investiţiilor. Beneficiarii recţia judeţeană de industrie decembrie întrec 20 Ia sută bit mult sporit de apă pota
celor peste 2 miliarde lei fon locală şi altele. La oceste u- din planul pe întregul an. dezvoltarea asistentei stoma bilă. Cu 23 de zile m al de
duri de investiţii dîn judeţ, nîtăti, conducerile, organizaţi Fată de această situaţie, o- însemnate sporuri vrem e declt prevedea ter
unităţile de construcţii care Ie ile de partid trebuie să ur bligatiile beneficiarilor sînt menul contractual a intrat
materializează au datoria să mărească zilnic modul cum se clare. Aceştia trebuie să asi la producţie to funcţie, cu un debit de
asigure punerea In funcţiune desfăşoară lucrările, să acţio gure toate condiţiile ca lucră 225 litri pe secundă, staţia
la termen a tuturor obiective neze In comun cu conducerile rile de construcţii şi montaj şi prestaţii tologice in judeţul nostru nouă de filtrare şl tratare
lor industriale si social-cultu- şantierelor pentru acceletarea atit In regie proprie ctt şi în chimică a apei potabile Ba-
DEVA. întreprinderea dc pro
rale planificate. Această ce execuţiei. antrepriză să decurgă inten ducţie secundară $1 prestaţii tiz. Debitul acesta se adau
rinţă se impune cu atit mai Probleme deosebite se Ridi siv, fără nici o stagnare. Sar Deva a Îndeplinit Înainte de In vara acestui an, a avut crearea si Întărirea reţelei de gă celui de circa 135 litri
mult cu cît noile obiective că în legătură cu lucrările de cinile cele mai mari revin în termen planul de producţie pe loc la Bucureşti o şedinţă a stomatologie infantilă. Astfel, pe secundă cu d t era ali
productive trebuie să contri constructii-montaj. Pe total ju să constructorilor. Colectivul acest an. La activitatea In colegiului Ministerului Sănătă au fost înfiinţate 3 unităti de mentat pînă acum m unicipi
buie direct Ia realizarea spo deţ s-a realizat în II luni nu de la I.C.S. Hunedoara, cu toa dustrială sarcina planificata a ţii care a analizat modul cum lucru pentru copii. Alături de ul.
fost întrecută pini In prezent
rurilor de producţie în 1972, mai 89.6 la sută din planul a te că înregistrează pe îl luni cu peste S la sută, Iar la pro s-a desfăşurat asistenta stoma acestea, a fost creată şi o re
iar lucrările social-cullurale. nual. rămînînd ca in această o depăşire de 2,2 la sută, are ducţia secundara industriali tologică In tară şi a adoptat ţea pentru pacienţii adulţi, care
îndeosebi locuinţele, este ne lună să se execute un volum în această lună importante o- cu 20 la sud. un plan de măsuri pentru con dispun, la rlndul lor, de 7 u-
S-au obţinut peste prevederi
cesar să fie date lo timp în de lucrări în valoare de peste bligatii fată de Combinatul si 41 000 mc agregate pentru con tinua îmbunătăţire a acestei nităti de lucru. In vederea în
strucţii şi 350 mc prefabricate
folosinţă. 130 milioane lei Cifra este derurgic Hunedoara. Uzina din beton armat şi simplu. Din importante activităţi medicale. lăturării aglomerărilor, a fost A intrat parţial
Procentul de 94,1 la sută din deosebit de mobilizatoare, dat „Victoria" Călan şi U.MM.R. datele furnizate rezultă că s-au De atunci au trecut aproape creat un serviciu special de
planul anual, cît s-a realizat fiind faptul că ea întrece cu Simeria. Aici sînt de executat lureglstrat depăşiri şi la pro 5 luni. Pentru a vedea stadiul urgentă şi triaj, care funcţio
pe 11 luni, oferă certitudinea 28 la sută media realizărilor un mare volum de lucrări, din ducţia dc construcţil-montaj, traducerii in lapt, pe raza ju
Ia întreaga activitate de de
că pe ansamblul judeţului la lunare de pînă acum. înde care o bună parte înregistrea servire a şantierelor de con deţului nostru, a indicaţiilor nează zilnic Intre orele 7-21. în funcţiune
tolaf investiţii rezultatele fi plinirea ei este insă absolut ză rămtneri în urmă fată de strucţii. ministerului, am adresai cîte- Acest serviciu are sarcina de
nale vor fi bune. Aceasta nu ' necesară şî impune măsuri grafice. Conducerea I C.S.H., ★ va Întrebări unui participant a rezolva toate urgentele ca
este însă suficient, investiţi 'foarte serioase Mai cu sca organizaţiile de partid de pe re se prezintă şi de a reparti staţia de tratare
Priceperea şl hărnicia. Iu mă, această cerinţă se impune HAŢEG. Cooperativa meşte- la acea analiză, tovarăşul dr. za pe unităti de lucru pacien
munci sînt principalele atri ile nu trebuie realizate doar la unităţile cu rămîneri în ur şantierele Hunedoarei trebuie şuglrcascâ „Retezatul" din lo Volcu Sebeşan, responsabil cu ţii ce au nevoie de tratament
bute ce 11 caracterizează pe ca valoare globală ci de că mă şi cu pondere mare In ac să mobilizeze Ja maximum ior- calitate a realizat sarcinile a probleme" de • stomatologie -im- ulterior.
nuale dc plan. După curo ne
muncitorul Ioan Alcxe dc la tre toti beneficiarii şi execu tivitatea de constructîi-mon- lele de care dispun, să orga- Informează corespondentul nas- \ Direcţia sanitară judeţeană. — Cum va fi evitată „plim chimică a apei
F. C. Orăştie. El realizează tanţii si la toate obiectivele. taj. Ase este cazul întreprin | tru Nicu Sbuchea, pini la fl- j — In ce direcţii a preconi barea" pacientului de la un
, lunar produse dc bună cali Or, sub acest aspect. în judeţ derilor apartinînd Centralei Ing. ŞTEFAN CORNEA j nete anului meşteşugarii de j zat colegiul ministerului dez medic la altul pentru primirea
aici vor realiza însemnate dc- ;
se manifestă încă multe nea
tate ta maşina dc rabotat ta junsuri. De aceea este nece industriale Hunedoara care activist al Comitetului judeţean păşiri la producţia marfă. 11- ; voltarea asistentei stomatolo tratamentului, aşa cum se tn- de la Batiz
care lucrează. sar să se impulsioneze la ma mai au de executat în această de partid j vrârl de mărfuri pentru fon- ; gice ? tîmplă în prezent ?
dul pieţei şl prestări de servi- ;
Foto : V. ONOIU elt către populaţie. — In principal, din comple —Ne-am glndit şi la această
ximum lucrările la unilătile lună 20-26 la sută din sarcini
care au mari rămînerî în ur le anuale de constructii-mon (Continuare în pag. a 2-a) xul de probleme dezbătute In problemă. Cu începere de la 15
cadrul analizei respective, s-a decembrie a.c. se va înlocui e In urmă cu 3 ani, o In
reţinui că este necesar ca toa videnţa prin registre a pacien vestiţie alocata m unicipiu
te unităţile medicale cu pro ţilor cu o evidentă tinută pe lui prin eforturi sporite ale
fil stomatologic să găsească bază de fişe stomatologice in statului, aducea o Îm bună
PROGRAMUL DE EDUCAŢIE SOCIALISTĂ ÎN ACŢIUNE noi metode de muncă vizînd: dividuale. Aceasta înseamnă că Iul. La 20 mal 1970 se sem
tăţire alim entării cu apă a
asistentei
creşterea calităţii
de la data menţionată, la pri
stomatologice, îmbunătăţirea ma prezentare a fiecărui paci na actul de începere a lu
accesibilităţii populaţiei la a ent pentru consultaţie i se va crărilor la statta de care
sistente urgente si de urgentă,
care
vorbim — Investiţie
întărirea acţiunilor de profila
Opinia publică Căminul cultural — xie — în primul rind în me întocmi o fisă individuală pe va rezolva, în etapa finală,
baza căreia va avea acces In
nevoile de apă ale popu
continuare la un singur me
In muncă, familie, activă instituţie educativă diul infantil — si intensifica dic. Este necesar să subliniem laţiei Devei, dtn m u . şt
rea muncii de educaţie sani
importanta, pentru
sănătatea
lată, ea Intră In funcţie cu
la recenta adunare a acti tară. pacientului, de a urma trata o parte dlo capacităţi la 8
societate vului Comitetului orăşenesc In vastul program educa lă în acţiunile organizate carea acestor măsuri pe teri l-a consultat prima dată şi t-a decembrie 1971. Un şir de e
— In ce stadiu se află apli
mentul la acelaşi medic care
de partid Orăstie,
inginerul
forturi conjugale ale organe
Ioan Socaciu, şeful secţiei ţional elaborat de partid şi Astfel, in luna decembrie, toriul judeţului nostru ? întocmit fisa. Printre alte îm lor Judeţene şl municipale
alături de simpozionul „Edu
aplicat în viată de către or
mase plastice, semnala nece — As vrea să menţionez de partid şl de stat, ale co
C O N Ş T I I N Ţ Ă sitatea si importanta opiniei ganizaţiile de partid şi co caţia politico-ideologică — mal Intîi că am primit un bunătăţiri ale activităţii stoma lectivelor de la şantierul 2
tologice aş mai aminti organiza
factor de maximă importan
publice active în eradicarea lectivele de muncă din În tă In etapa actuală a con sprijin substanţial în această rea unui serviciu de radiolo al T.C.H. şl I.G.C.L, Deva
treaga tară. căminului cultu
organelor
direcţie din partea
S O C IA L IS T Ă , C IN S T E , unor stări de lucruri nega ral Ii revin sarcini comple strucţie! socialiste" şi de ma locale de partid şl de stat. Re gie dentară cu program zilnic fac ca o problemă acută a
tive din colectivele de mun
să
locuitorilor m unicipiului
sa rotundă „România pe ma
între 8-20, crearea unei stafii
că, a mentalităţilor greşite xe. prin înfăptuirea cărora gistrala societăţii socialiste zultatele obţinute, deci, tre centrale de sterilizare, darea capete o temeinică rezolva
trebuie să devină o autenti
buie privite ca o participare
D E M N IT A T E , O N O A R E din conştiinţa unor oameni, a că instituţie educativă. De multilateral dezvoltate". In- a tuturor factorilor răspunză în folosinţă a cabinetului de te.
tinerilor. „In fabrica noastră
lîlnim o serie de expuneri
spic aceste sarcini şî modul
de
m uncitori
Echipele
acordăm multă atenţie acestei cum se oglindesc ele în ac urmate de discuţii pe teme tori. Municipiul Deva dispune cnirurgie maxilo-facialâ st al constructori şt Instalatori
probleme — spunea inginerul tivitatea cullural-educativă, c a : „Buna-cuviint3 — trăsă la ora actuală de un centru tele. Doresc, de asemenea, să conduse de m aiştrii Nlcolae
loan Socaciu. In discuţiile cu nm stal de vorbă cu prof. tură caracteristică a tineretu stomatologic cu o puternică arăt că măsurile relevate mat Moga şl Constantin Pascu
muncitorii, le explicăm cu Petru Simu, directorul cămi lui zilelor noastre", „Rotu 1 \ bază materială, la nivelul uni sus, la nivelul centrului dîn de la şantierul 2 al T.C.H.,
calm şi răbdare, asa de la om nului cultural din comuna femeii în societatea socialis tăţilor universitare. Aceasta Deva, au fost extinse si se vor inginerii Vaslle Prodea şl
In fluxul viguros de par fn această toamnă, şi-a asu la om, cum trebuie să lu Băcia, cu cadre didactice ca tă", „Aportul tinerelului la permite activitatea a 60 de ca aplica în continuare In toate u- M ihall Păunescu de la be
dre medicale — medici, tehni
nitătile stomatologice din ju
ticipare conştientă la înfăp mat, ca lozincă de muncă şi creze şi să se comporte, în re sprijină activitatea aces acţiunile de muncă patrioti cieni, surori. La nivelul cen delui nostru. neficiar, care s-au ocupat
tuirea programului educaţio viaţă, abnegaţia, dăruirea, cercăm să le imprimăm spi tui aşezămlnt cultural. că", „România contempora trului din Deva, ne-am pro direct de lucrare se pot m tn-
nal elaborat de partid, co cinstea, corectitudinea, dem ritul de iniţiativă, de comba — Activitatea căminului nă" (dedicată aniversării re pus în primul rînd să intensi Discuţie consemnată de drl cu acest succes.
lectivul Fabricii chimice O- nitatea muncitorească. Şi, tivitate, de acţiune energică cultural dîn comuna noastră publicii) etc. La susţinerea ficăm acţiunile preventive prin MARIN NEGOIfA
răştie îşi pune o viguroasă zi de zi, faptele ii converg împotriva a lot ce este dău se integrează în ansamblul acestor manifestări îsi dau
amprentă. E colectivul care, spre acest uman ţel. nător muncii şi vieţii. îi în muncii de educaţie socialis concursul cadre didactice de
demnăm să nu stea pasivi, să tă, desfăşurată pe baza pla la şcoala generală, medicul
!a atitudine fermă în fata ne nului elaborat de comitetul comunei, bibliotecara, mem
regulilor sl a acelora care le comunal de partid — afir bri ai consiliului de condu M a jo r a t u l
Dinamizatorii sînt comuniştii, generează. Şi am putea spu mă prof. Petru Simu. Am cere al căminului cultural. Nu
ne că lucrul acesta se vede. stabilit două mari acţiuni, lipsesc nici activităţi de n- Ieri după-amlază, în sala ră generaţia tînără, a evocat
înfăptuitorii — întregul colectiv cile ceva — cîte ceva bun — pc care le vom desfăşura în grement — seri pentru tine „Arta" din Deva, a avut loc figurile unor utecişti caro, liceul „Decebal", şi-au mărtu
risit bucuria de a trăi clipa
se petrece încontinuu în întreaga perioadă de iarnă, ret, spectacole, proiecţii ci o emoţionantă manifestare pentru binele $i libertatea majoratului In anotimpul II-
nematografice si altele. Bri
„Dinamizatorii vor fl co colectiv nu sînt dornici să le conştiinţa oamenilor. Faplul şi în cadrul cărora vom dez gada ştiinţifică a căminului tinerească dedicată tinerilor tării, au luptat pînă la sacri nâr al socialismului.
problemele
teoretice
bate
muniştii, înfăptuitorii — toţi preia ştafeta corectitudinii şi că noi am dat pînă acum 165 principiale ale etapei con cultural — conducător pro care au împlinit vîrsta de ficiul suprem, a făcut o am Un salul cald si curat a
salariaţii. Căile de mers — o abnegaţiei, a dăruirii In mun tone de oxizi si 139 tone de struirii societăţii socialiste fesorul Emil Silvestru — s-a 18 ani. Deschisă pe fundalul plă frescă a dezvoltării mu fost adus sărbătoriţilor din
multitudine, convergenta Iot că 1 Muncitorii din atelierele mase plastice peste plan este, întllnit cu sătenii din Totin vibrant al „Tricolorului" — nicipiului, chemînd tinerii să partea purtătorilor cravatelor
— onoarea si mîndria în mun modelărie-tlmplărie, de la cred eu, şi urmarea muncii multilateral dezvoltate si ale si urmează să se deplaseze cintec cu ariînci nuanţe pa participe cu entuziasmul vîr- roşii din Deva, după care
programului de educaţie so
că, înalta conştiinţă socialistă turnătorie, construcţii metali acesteia de educaţie pe care cialistă. Esle vorba de un la Petreni. pentru a da răs triotice — întreaga mani stel la împlinirea tabloului de primul secretar al comitetu
abnegaţia, cinstea". ce si forjă, ca şi cei de la o desfăşurăm în uzină, a fap ciclu de mese rotunde cu te punsuri competente proble- festare s-a desfăşurat sub raîine al aşezării multisecu lui municipal al U.T.C., Oc-
Cuvintele au. fost rostite a sculărie-raatrlterie au răspuns tului că oamenii sini mai a- ma „România pe magislrala meloî care-i frămlntă ne să faldurile drapelelor partidu lare. tavian Mireşlean, a înmînal
tunci, în adunarea muncito ca unul oricărui apel la mun propiati unii de alţii, dar şi societăţii socialiste multilate teni. lui si al patriei. Achlm Nichîf, preşedintele tinerilor felicitări cu un în
rească de îa începutul lunii că. mai exigenţi unii cu alţii, ne ral dezvoltate" şi un ciclu O alentie deosebită se a ' La sărbătoarea majoratului comitetului de părinţi de la flăcărat îndemn: „t$li ce
octombrie, clnd colectivul fa In dimineaţa zilei de 9 de iertători fată de lipsuri. La de simpozioane cu tema „E- cordă celor trei brigăzi ar lor, tinerii s-au înlilnit cu Liceul industrial de construc tăţean major de-acum ! O no
bricii s-a angajat să devină cembrie, maistrul principal noi, în pofida unor neajun ducatia politico-ideologică — tistice — a căminului cultu tovarăşul Aron Colcer. prim- ţii din Deva, a vorbit celor bilă Iubire de patrie şi po
o familie model de muncă şi Iosif Roraosan, locţiitorul şe suri pe care le mai avem, de factor de mare importantă ral de centru (Băcia) şi ale secretar al Comitetului mu prezenţi despre efortul pe ca por sa - ti fie anii..."
viată. fului secţiei mecanică, rapor care sîntem conştienţi si pen în etapa actuală a construc nicipal Deva al P.C.R., pri re părinţii îl fac pentru a-si lilevii de la liceul „De-
tru înlăturarea
cărora
ne
De atunci, comuniştii nu-şi ta comitetului de partid din concentrăm eforturile, opinia ţiei socialiste". Ele consti căminelor afiliate (Tolîa şi marul municipiului. In cu- creşte fiii în spiritul epocii cebal” au încheiat manifes
dezmint angajamentul de a fi fabrică : publică acţionează energic, u tuie axa principală a activi Tîmpa). In ziua vizitei noas vlntul său, tovarăşul Colcer în care trăiesc, iar elevii Doi tarea cu un reuşit specta
dinamizatorii în traducereajn — Colectivul secţiei me nitar, spre acelaşi scop : „co tăţii In perioada de iarnă, în tre, directorul căminului cul a reliefat grija cu care parti na Ardei, de la liceul peda col, închinat colegilor lor
viată a holârîril. In secţia canice Şi-a îndeplinit planul jurul căreia se grefează alte tural. Petru Simu, împreună dul si statul nostru înconjoa gogic si Cristian Irimîe de la majori.
anual. Pînă azî, secţia noas- lectiv model*. acţiuni, toate cu un pronun
mecanică, aproape Jumătate cu directorul şcolii genera
Rubrico realizată de Cuvintele inginerului Ioan ţat caracter educativ.
din colectiv sînt comunişti. LUCIA LICIU Socaciu au acoperire eviden Dezideratul exprimat de di le, Ioan Hert (locuitor al
Ei au fost şi sînt în primele tă în fapte. rectorul căminului cultural
rindurj ale muncii. Şi citi din (Continuare in pog. a 2-a) Îşi găseşte o ilustrare fide (Continuare în paq. a 2-a)
Academicianului Henry Coandâ i s-cr Planul cincinal
Eforturile sînt concentrate la repararea | ÎN PAGINA A ll-A Lucrări edilitare la Silvaş decernat diploma de membru de onoare marocan
I tractoarelor şi a maşinilor agricole al Academiei britanice RABAT 10 (Agcrpres). — Pri
SILVAŞ. Legea Impozite local Silvaşu dc Sus — LONDRA 10. — Coresponden construit primul avion cu reac mul ministru al Marocului, Ka
HAŢEG. Principala acţiune cu care mecanizatorii stnt ■ A D U N A R I lor permite ca Impozitul de Silvaşu de Jos — Prislop tul Agerprcs, Nlcolae Plopcanu, ţie, expus la Salonul aviatic dc rlm Lamrani, a prezentat in
transmite :
Academicianului
confruntaţi In această perioadă o constituie executarea re- j 0,45 la sută perceput pe clă Henry Coanrtă i s-a decernat la Paris, din 1910, de asemenea, Camera Reprezentanţilor progra
mul economic şl social pe cai r
paraţlllor la utilajele re se vor folosi pentru executarea tu- ■ se lace împlclruirea cu pia Diploma de membru dc onoare ei este universal cunoscut pen actualul cabinet Işi propune sâ-4
descoperirea
tru
„Erectului
crârllor agricole in anul viitor — tractoare şl maşini agrlco- ■ diri să iîe folosit pentru fi tră spartă de carieră, Iar la
le. Datorită organizării temeinice a muncit şl folosirii meto ALE nanţarea lucrărilor catiita- at Academiei aeronautice rega Coandâ*, care constituie baza realizeze. Karint Lamrani a sub
le britanice.
guvernului
liniat preocuparea
Diploma l-a rost
dei de reparaţii in flux, colectivul dc mecanizatori dc la ; Silvaşu de Jos se face îm Ştiinţei moderne a fluidelor.
S.M.A. Ha(cg a revrşit să execute intervenţiile necesare la : re. Din aceste fonduri, la Imntnaiă de către S. D. Davis, Vineri, ambasadorul României pentru sporirea suprafeţei r r
22 tractoare din cele 44 planificate. Dc asemenea, plnă a- ; Silvaş, de-a lungul piciului prejmuirea şcolii. La aceste preşedintele acestui Important la Londra, Vasile Pungau, a o- terenuri destinate agriculturii.
preocuparea
for ştiinţific. Cu acest prilej, a
Rclicfind
pentru
cum au fost rcparalc. in ateliere .şi la secţii, toate grapele j A C T IV E L O R Sllvut, s-a construit de cu- lucrări, participarea cetăţe fost subliniată Imensa contribu ferlt un cocteil cu prilejul con dezvoltarea industriei, premierul
feririi Diplomei academicianului
l*u discuri. 13 semănători din 47. 13 cultivatoare din 2S, 8 . ţie a savantului român la dez Henry Coandâ. Au participat n menţionat câ „prioritatea \
sape rotative, 3 maşini dc plantat cartofi etc. i rlnd un dig de protecţie îm nească e şi ea prezentă pen voltarea aviaţiei, prin realiza membri at guvernului, al Aca fl acordată intensificării acţiu
Un obiectiv de scamă care stă in atenţia mecanicilor şl ; rea unor proiecte originale dc nilor de explorare şl exploata
a mecanizatorilor este calliatca reparaţiilor, factor de care potriva inundaţiilor. iot tru a efectua operaţiunile avioane. Henry Coandâ, a arâ- demiei aeronautice, deputaţi, re a resurselor subsolului şl pu
precum sl Slr WIIKant Harphain,
depinde hotâritov buna funcţionare a tractoarelor şi a ma DE PA R TID ce nu comportă calificare. tae In expunerea sa comando directorul Centrului Marea Bri nerii In valoare a bogăţiilor
şinilor agricole. atei, pe drumul de Interes rul Rod Banks, a conceput şi tanic — Europa de răsărit. maritime marocane".