Page 4 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 4
ma— i p —
4
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 256 « MIERCURI 1 DECEMBRIE 1971
SECVENŢE IN T E R N A Ţ IO N A L E
Consfătuirea miniştrilor afacerilor externe ai „Situaţia socială mondială
statelor participante la Tratatul de la Varşovia Un raport al Consiliului Economic
şi Social al N aţiunilor Unite
NEW YORK 30. — Cores curs dc dezvoltare, subminea
VARŞOVIA 30.f — Cores La consfătuire participă mi Ungare — Janos Peler, Uniunii pondentul Agerpres, C. Ale- ză eforturile lor îndreptate spre
pondentul Agerprcs. I. Dumi- niştrii afacerilor externe ai Re Republicilor Sovietice Socialis xandroaie, transmite: Adună îmbunătăţirea situaţiei sociale.
trascu, transmite: Marti, 30 publicii Populare Bulgaria — te — Andrei Gromiko. Parti rii Generale a O N U. i-a fost Aceste condiţii de schimb s-au
noiembrie, s-a deschis la Var Ivan Basev, Republicii Socia cipă, de asemenea, adjuncţi ai prezentat, la punctul intitulat înrăutăţit In ultimul timp, ca
şovia consfătuirea miniştrilor miniştrilor afacerilor externe, „Situaţia socială mondială", ra urmare a perturbărilor din re
nlacerilor externe ai statelor liste Cehoslovace — Jan Mar- precum $i consilieri şî experţi. portul Consiliului Economic şi' laţiile economice internaţiona
participante la Tratatul de la ko; Republicii Democrate Ger ★ Social al Naţiunilor Unite le şi, în special, a instabilită
Varşovia. Scopul consfătuirii mane — Ollo Winzcr, Repu Seara, Piotr Jaroszewicz, pre (CCOSOC), care analizează li ţii sistemului monetar occiden
este de a discuta problemele blicii Populare Polone — Şte şedintele Consiliului de Miniş nele probleme ale progresului tal.
privind pregătirea convocării fan Jedrychowski, Republicii tri al R P. Polone, a oferit o economic şi social In ţările în Adunarea Generală a O.N U.
Conferinţei gcneral-europene Socialiste România — Corneliu recepţie în cinstea participant curs de dezvoltare. a odoptat, la acest punct, cu
pentru securitate şi colaborare, Mănescu, Republicii Populare ti lor la consfătuire. Raportul arată că „progresul 95 de voturi pentru şi trei ab
aceslor ţări depinde, In mare ţineri, o rezoluţie prezentată
măsură, de o rapidă*şi hotărilă do un grup de 24 de state ne
Vizita delegaţiei M.A.N. în Liban aplicare a unor largi reforme minarea rasială, apartheidul,
angajate. Colonialismul, discri
instituţionale,
structurale $î
CORCEA DE SUD. — Se ştie cA in ultima vreme au avut loc la Seul demonstraţii cum ar fi reforma agrară şi dominaţia străină si exploata
BEIRUT 30. — Trimisul spe legaţiei române a adresat in- turii ale civilizaţiei milenare împotriva guvernului şi a militarizării universităţii. măsurile vîzînd asigurarea unei rea de către monopolurile im
cial Agerpres, Ion Pătrascu, vitalia ca o delegaţie parla- născute pe pămîntul Libanului In fotografie : — Arestarea şi îmbarcarea studenţilor in camioane militare. Soldaţii poartă mai juste repartiţii n bogăţiilor perialiste constituie principale
transmite : In continuarea vizi menlară din Liban să facă o de azi, precum şi Muzeul naţio măşti de gaze spre a sc apAra Împotriva gazelor lacrimogene împrAştiaie dc el. şi a veniturilor naţionale". Ra le obstacole în calea progre
tei pc care o întreprinde In vizită in România. Invitaţia a nal din Beirut. portul se pronunţă, totodată, sului economic si social al ţă
Liban, delegaţia Marii Adunări fost acceptată cu satisfacţie. Membrii Biroului Camerei pentru sporirea substanţială a rilor în curs de dezvoltare, se
Naţionale e Republicii Socia Delegaţia Mani Adunări Na Deputaţilor 'au oferit, la Ho Succese ale forţelor transferului de tehnologie către arată in rezoluţie. Documentul
liste România, condusă de to ţionale, însoţită de Nassim telul Vendome. un dineu In Reuniunea Consilii ţările în curs de dezvoltare st subliniază că „acestor ţâri le
varăşul Ştclan Voilcc, a fost Majdalan. vicepreşedintele Ca cinstea oaspeţilor români. patriotice din aplicarea de către acestea a revine responsabilitatea princi
primită marţi, la Palatul Serai, merei Deputaţilor, şi de alţi Delegaţia română a depus o cuceririlor ştiinţei şi tehnicii, pală pentru a-şî asigura pro
de primul ministru al Repu parlamentari libanezi, a vizilat jerbă de flori Ia mormîntul ministerial al Piefei comune cu ajutorul statelor avansate, gresul economic şi social" şi
blicii Liban, Sacb Salam. Cu o scrie de locuri istorice, măr soldatului necunoscut. Vietnamul de sud In scopul progresului lor eco cheamă, in acelaşi timp, state
această ocazie, a fost exprima BRUXELLES 30 (Agerpres). al CEE, privind aplicarea re nomic si social. Condiţiile dez le industrializate să-şi înde
tă satisfacţia pentru bunele re — In prima parte a reuniunii gulamentelor comunitare in VIETNAMUL DE SUD 30 (A- plinească obligaţiile In cadrul
galii existente între România şi Consiliului ministerial al Pie domeniul pescuitului ţărilor gerpres). — Agenţia de presă avantajoase de schimb — a- : celui de-al doilea deceniu al
Liban, precum şi dorinţa de a ţei comune, desfăşurată luni, la candidate a fost întreruptă, „Eliberarea" relatează că for preciazâ documentul — inclu O.N.U. pentru dezvoltare.
dezvolta şi diversifica 'colabo Comunicat cu privire la vizita Bruxelles, miniştrii de externe fără a se fi ajuns la vreun ţele patriotice şi populaţia siv fluctuaţia preturilor la Rezoluţia reafirmă drepturile
rarea economică, tehnico-ştiin- ai „celor şase" au hotărît ca rezultat. Impasul a intervenit provinciei Quang Trî au scos materiile prime, care constitu sacre ale popoarelor asupra
lifică şi culturală în interesul regulamentele privind politica îndeosebi după ce reprezen din luptă, în primele zile ale ie cea mâi mare parte a expor bogăţiilor şi resurselor lor na
ambelor popoare. lui Walter Scheel in U.R.S.S. pescuitului şi limitele zonelor tantul Marii Britanii a refuzat lunii noiembrie, circa 100 mi turilor multor ţări aflate în turale.
In aceeaşi zi, preşedintele naţionale de pescuit, ce ur 1 propunerea „celor sase" ca litari inamici şi au avariat 12
Marii Adunări Naţionale, Şte mează să fie aplicate ţărilor tancuri şi maşini blindate. De
fan Voitec, şi membrii dele MOSCOVA 30 (Agerpres) — el să fie ratificat cit maî cu- candidate, să fie retrimise Co actualele reglementări comuni asemenea, patrioţii au doborît
gaţiei române s-au întilnit cu Agenţia TASS a transmis co rîrid posibil de Sovietul Su misiei CEE pentru anumite tare să intre în vigoare auto şase elicoptere inamice şi au Proiect de rezoluţie prezentat
Kamel El-Assnad, preşedintele municatul cu privire la vizita prem al U R S S. si de Bundes- modificări. Ele au fost însoţite mat Ia sfîrşîtul „perioadei de avariat numeroase altele. De la
Camerei Deputaţilor si mem oficială făcută in Uniunea So ingul R.FG. de o serie de indicaţii, prin acomodare". 3 la 15 noiembrie, în diverse
bri ai parlamentului libanez. vietică, înlre 25 şi 30 noiem Părţile apreciază că „o ma tre care extinderea la zece ani In acest context, reprezen districte ale provinciei Binh Adunării Generale a O .N.U.
S-a făcut un schimbde păreri brie, de Walter Scheel, minis re importantă pentru însănăto a perioadei dc acomodare a tanţii ţărilor C.E.E. au cerut Dlnh 76 militari duşmani au
privind activitatea celor două trul afacerilor externe al R.F. a şirea situaţiei in Europa ar a- „celor patru" la legislaţia co amînarea discuţiilor pentru 11 fost scoşi din luptă, iar în NEW YORK 30 (Agerpres). netar Internaţional, pot adopta
organe legislative şi rolul pe Germaniei. vea-o stabilirea de relaţii Intre munitară şi a limitei teritoriale decembrie, dar, la cererea ex provincia Nam Bo, patrioţii au — Un număr de 90 de ţări în măsuri decisive pentru viitorul
care vizitele reciproce îl au Cele doua părţi au apreciat Republica Democrată Germană de pescuit la 6 mile. Iniţial, presă a reprezentantului brita atacat. între 2 şi 23 noiem curs de dezvoltare au prezen sistemului. Documentul cere
pentru o mai bună cunoaştere că Tralalul dintre Uniunea So $i Republica Federală a Ger perioada de acomodare era de nic, Rippon, dezbaterile ur brie. unităţi ale regimului sai- tat Adunării Generale a O.N U. „eliminarea tuturor măsurilor
şî înţelegere In dezvoltarea re vietică şi R.F. a Germaniei din maniei pe baza deplinei egali cinci ani, cu prelungirea aces mează să fie continuate. Du gonez antrenate în raiduri de un proiect de rezoluţie plin restrictive — adoptate în con
laţiilor dintre ţările şi popoa 12 august 1970 creează o bază tăţi în drepturi, nediscrimină- teia numai în cazuri excepţio „pacificare" şi au anihilat 360 care se recomandă tuturor sta
rele respective, în interesul trainică pentru îmbunătăţirea rii, respectării reciproce a in nale. In baza noilor indicaţii, pă cum precizează agenţia de militari inamici. telor interesate să participe ia textul crizei monetare occiden
cauzei păcii si colaborării in relaţiilor celor două stale dependenţei şi a autonomiei de la limiln de şase mile ar UPI, dezacordul in problema După cum anunţă aceeaşi crearea unui nou sistem mone tale — care afectează ţările în
ternaţionale. Conducătorul de consideră că este de dorit ca fiecăruia dintre cele două sta putea face excepţie pescarii din pescuitului ar putea pune sub agenţie, în provincia Trung Bo tar occidental. Proiectul califi curs de dezvoltare", vîzînd în
le în treburile care sînt de regiunile Cornwall şi Devon, semnul întrebării semnarea, la 1 500 de soldaţi ai armatei saî- că drept inacceptabil actualul mod deosebit suprataxa de 10
compelenţa lor internă". Am precum şi din alte teritorii. 21 decembrie, a acordului de goneze au dezertat, în luna sistem monetar occidental, în la sută împusă la importuri,
bele părţi şi-au reafirmat in De asemenea, o mare parte a aderare a Marii Britanii la octombrie a.c., alăturindu-se care un mic grup de state, ac- In august a.c„ de către gu
tenţia de a contribui la primi pescarilor norvegieni vor putea C.EE. forţelor patriotice. tionind în afara Fondului Mo- vernul S.U.A. .
Cuvfntarea lui Fidel Castro rea R.D G. şî RFG în Orga să menţină limita lor teritoria
nizaţia Naţiunilor Unite.
Comunicatul menţionează că lă de pescui! la 12 mile. VIENA. — La Ambasada Uniunii Sovietice din Viena, actualului preşedinte al Re
Deşi noua situaţie reprezin
ia sediul C.E.P.A.L. părţile s-au pronunţat penlru tă o concesie a CEE, miniştrii a avut Ioc marţi cea de-a cincea şedinţă de lucru din cadrul publicii Italiene, Giuseppe
începerea, cit mai curind posi
bil, n pregătirii conferinţei In „celor şase" nu sînt convinşi aciuatei runde a convorbirilor sovieto-amerîcane asupra li Saragat, ia sfîrşit chiar în zi
mitării cursei înarmărilor strategice (SALT).
nici de dala aceasta că se va
problemele securităţii şi cola ua alegerilor, 9 decembrie.
SANTIAGO DE CHILE 30 minaţiei monopolurilor străine. borării in Europa, pe bază putea ajunge Ia un acord cu Următoarea şedinţă de lucru a convorbirilor SALT va t
(Agerpres). — După cum.anun Primul ministru al Cubei a multilaterală, prin punerea de ţările candidate In, problema avea loc vineri, 3 decembrie la sediul Ambasadei S.U.A. RYAD. — La Ryad au în
ţă agenţia Prensa Lafina, pri subliniat că o slrînsă colabora menţionată. De aceea, ei au şl din Viena. ceput convorbirile dintre pre ) C u tre m u r de păm înt S
mul ministru al Cubei, Fidel re între cei 000 de milioane acord a statelor participante. prevăzut o nouă întîlnîre, pen şedintele Somaliei. Mohamed la Lima \
Castro. a vizilat sediul Comi dc lalino-amcticani poate con Părţile şî-au exprimat năzu tru zilele de 13 şi 14 decem Siad Barre, care se află în-
siei Economico O,NU. pentru stitui premisa atingerii unui inţa spre lărgirea comerţului brie. NEW YORK. — Preşedin tr-o vizită oficială în Ara- Un violent cutremur de i
America Latină (CEPAL) de la nivel superior de trai al popu dintre U.R.S.S. si R.FG., de- In cuvînlul său, Jean Fran- tele celei de a 26-a sesiuni bia Saudită. şl regele saudlt, pămint a fost înregistrat ţ
Adam Malik. a a CADRAN
Santiago de Cnile, unde a fost laţiei acestor ţări. clarînd că sînt gata să înche coîs Deniau, membru al Comi a Adunării Generale a Felsal. Sint abordate proble luni la Lima, capitala Re- )
Inlimpinal de Carlos Quinlana, Cuba este gala să participe ie în viitorul apropiat un a siei CEE, a evocat posibilita O.N.U., me privind relaţiile bilaterale publicii Peru. Deşi nu au L
cord comercial, şi s-au pro
secretar executiv al CEPAL. şi la programe de cooperare eco nunţai. totodată, în favoarea tea semnării, la 21 decembrie, vut mar(i o întrevedere cu si situaţia generală din lumea fost înregistrate victime, !
Râul Prebisch. director gene nomică cu orice ţară a Ame- pregătirii unui acord cu privi a tratatului de aderare intre prof. dr. ing. V. Harnaj arabă. cutremurul a provocat pa- )
ral al Institutului latino-ame- ricii Latine, a spus el, citind re la schimburile culturale. fidel $a$e"‘ si numai trei din ţă (România), preşedintele A- nică în rindul populaţiei i
OUITO. — Carlos Julio A-
rican de planificare economi in acest sens relaţiile econo Rcferîndti-se la crearea Comi rile candidate: Marca Brîla- plmondîci si delegat al or v CAIRO. — Dr. Aziz Sldky, rosemena, lost preşedinte al de pe întreaga coastă pe u
r s
că şi socială (1LPCS). mice rodnice stabilite Intre siei mixlc de colaborare eco nie', Irlanda şî Danemarca. ganizaţiilor internaţionale no- prim-vtcepremler şi ministrul Ecuadorului între anii 1961 ruană a Pacificului şi im
guvernamentale ia
actuala
industriei, petrolului $1 re
Luînd cuvînlul în faţa unui Cuba şi Chile. Pe linia valori nomică, asupra căreia s-a con ir sesiune a Adunării Generale. surselor miniere al Egiptu . 1963, a declarat, In cadrul portante pagube materiale, /
auditoriu de peste 250 de per ficării raţionale a resurselor venit anlcrior, părţile $i*au for BRUXELLES 30 (Agerpres). Au fost abordate probleme lui, a primit pe Tltus Sinu. unui Interviu televizat, că ru Numeroase clădiri au sufe- }
rit degradări.
i
soane, printre care se allau şi interne, primul ministru al mulai intenţia de a înfiinţa o — După 20 de ore de dezba referitoare la contribuţia or ambasadorul României la Cai perea relaţiilor cu Cuba de
reprezentanţi ai UNESCO, Cubei a menţionat necesitatea asemenea comisie In cel mai teri, reuniunea de Ia Bruxel ganizaţiilor internaţionale ne către ţara sa a lost o gre In cercurile specialiştilor }
FAO, UNICEF si OIM, Fidel lichidării mentalităţii de „so scurt timp. les e Consiliului ministerial guvernamentale la promo ro Cu această ocazie, au şeală. Cu acelaşi prilej, rele se apreciază că acest seism
ar fi o consecinţă a recen
fost discutate uncie proble
Castro a subliniat că „CEPAL cietate de consum", care agra varea unui climat de cola me referitoare la dezvoltarea vă agenţia Prensa Latina, A- telor experienţe nucleare
a continuat să menţină relaţii vează larelc subdezvoltării în borare si prietenie între po relaţiilor româno-egiptene, rosemena a opinat că „actu efectuate de către S.U.A.
majoritatea ţărilor lalino-ameri- poare si necesitatea de a se ala conducere a Ecuadorului
cu Cuba şi în perioada in ca cane şi oferă breşe pentru ex întreprinde noi eforturi în trebuie să-şi reconsidere poli in zona Pacificului.
Agenţiile de presă amin
ULAN BATOR. — La Ulan
ve aceasla era supusă unor pu ploatarea. de către monopoluri Apropiatul turneu al lui W illiam favoarea progresului econo Bator au luat siirşlt lucrările tica fată de Cuba si să rei.a tesc, cu acest prilej, de
ternice presiuni economice clin le slrăine, a bogăţiilor naţio mic al statelor in curs de sesiunii Marelui Hural Popu relaţiile diplomatice". puternicul cutremur care \
partea Statelor Unite". In con nale ale aceslor ţări. De ase dezvoltare. lar al Republicii Populare s-a produs in Peru, în mai I
tinuare, el a adresat ţărilor la- menea, Fidel Castro a relevat Rogers în Europa occidentală Mongole. Sesiunea a adoptat ADDIS ABEBA. — Intr-un anul trecut, în urma căruia *
tino-americane un apel la in importanta deosebită a formă TEL AVIV. — Preşedinte planut cincinal de dezvoltare comunicat dat publicităţii de 60 000 de oameni şi-au pier- \
rii de cadre proprii de specia WASHINGTON 30 (Ager ţat că secretarul de stat Wil le statului Israel. Zalman Ministerul de Externe al Etio dut viaţa, iar alte cîteva i
tensificarea cooperării eco lişti, ca „premisă pentru elibe pres). — Purtătorul de cuvint liam Rogers va părăsi simbă- Shazar. l-a primit luni pc economică şî culturală pe pe piei se arată că guvernul de sute de mii au rămas fără *
nomice şi politice, pen rarea economică a ţârilor din a! Departamentului de stat al lă Washingtonul, ptecind spre Valeriu Georgescu, ambasa rioada 1971-1975. precum şi la Addis Abeba condamnă a adăpost. ţ
bugetul
planul economic şi
tru a face faţă cu succes do America Lalină". S.U.A., Charles Bray, a anun- Europa occidentală. înainte de dorul României la Tel Aviv. tării pe anul 1972. cordul Intervenit între A n g lia
a participa la lucrările Consi în legătură cu plecarea sa St regimul rasist de la Salls- Semnate radio |
liului ministerial al N.A.T.O, definitivă din această ţară. ROMA. — Agenţia ANSA bury. Acordul respectiv, rele recep ţio n ate ^
de la Bruxelles, Rogers va în In aceeaşi zi. ambasado (ntormează că membrii Ca vă comunicatul, face ca soar
incidentele de Ba graniţa indopakistaneză treprinde un turneu în cîteva rul român a fost primit de merei Deputaţilor şl ai Se ta poporului african din Zim- pe Pâm înt \
capitale vest-europene. El va e- primul ministru al Israelului, natului din Italia au fost con babwe sâ depindă de voinţa
DELHI 30 (Agerpres). — neze âu înregistrat 80 de morţi Agenţia UPI informează, pc xamîna la Reykjavîk, cu repre Golda Meir. vocaţi pentru data de 9 de regimului rasist al Iui Ian Semnale radio transmi- ^
cembrie a.c., în şedinţă co
„Lupte violente au loc in pre şi răniţi. El a anunţat, totoda dc altă parte, din Rawalpindi, zentanţi ai guvernului islandez, PARIS. — Directorul ge mună. în vederea alegerii Smith si este în contradicţie se de o navă spaţială gă- \
zent intre trupele pakistaneze tă, că patru tancuri pakistane citînd un purtător de cuvint probleme referitoare la bazele nera! al UNESCO. Rene noului preşedinte a) Republi cu Declaraţia O.N.U. privind sindu-se dincolo de Lună (
şi armata indiana, la aproxi ze au (ost distruse, in hmp guvernamental, că trupele in americane existente în aceas Maheu. a procedat la numi cii. acordarea independenţei ţări au fost recepţionate pe Pă- J
mativ 5 kilometri în interiorul ce un tanc indian a fost ava diene au ocupat satul Jibanna- tă tară, precum şî alte chesti rea membrilor juriului pen mînt, undele trec.ind, du- ţ
teritoriului Pakistanului de est", riat. gar, situat la 8 kilometri în uni de interes reciproc. La Pa tru acordarea „Premiului in Mandatul de şapte ani al lor şi popoarelor coloniale. pă cîte se pare, prin cor- t
a anunţat, luni seara. Ia Del ir interiorul teritoriului pakista ris, se va întîlni cu ministrul pul satelitului natural, au :
recent
doi cer- \
iii un purtător de cuvint al RAWALPINDI 30 (Agerpres). nez, în sectorul Jessore. Purtă de externe, Maurice Scnumann, ternaţional Kalinga". pe ca declarat de la Institutul \
cetători
Ministerului indian ol Apărării, — Uu purtător de cuvint al ar torul de cuvint a confirmat cu care va discuta, potrivit a- re această organizaţie îl a PANMUNJON. — La Panmunjon a avut loc o reu Smithsonian din SU.A.
citat de agenţia France Pressc matei pakistaneze, citat de a genliei France Presse, proble tribuie, anual, celor ce s-au niune a Comisiei militare de armistiţiu din Coreea. Cu Verificarea acestui feno- \
El a precizat că „trupele indie genţia Associated Press, a fi pierderea unor teritorii (ocupa me referitoare la pregătirea in- distins in opera dc răspîn- acest prilej, relatează ACTC, reprezentantul R.P.D" Core men a avut loc în ziua de \
te de armata indiană — n.n.)
ne au trecut frontiera Pakista nanţai că o brigadă indiană, tîlnîrii dintre preşedinţii Nixon dire a cunoştinţelor lehnico- ene a prezentat un protest im potriva părţii americane, care a .? august, cind semnalele i
nului penlru acţiuni delensi- sprijinită de blindate, a lansat în regiunile Chiltagong şi Syl- şi Pompîdou, Secretarul de Stiintifice. Din noul juriu comis noi acte de provocare în interiorul zonei demilitariza radio emise de modulul de î
ve“, spre a reducq la tăcere luni un atac asupra localităţii hct". Purtătorul de cuvînl a stat va face o vizită in Lu face parte $i acad. Miron te. „El a cerut reprezentanţilor celeilallc părţi să pună capăt comandă ,,Endeavor“ au \
bateriile de artilerie pakistane Kîbannagnr, de la nord de o- informat, de asemenea, că, în xemburg şi va prezida, după Nicolescu, preşedintele Aca acestor acte şi să adopte neîntîrziat măsurile necesare pon- continuat să fie înregistra- t
ze care bombardau localităţi şî rasul Jessore. Aceeaşi agenlie cursul incidentelor din ultime demiei Republicii Socialiste tru asigurarea şi respectarea securităţii şi ordinii in zona te la institut, folosindu-se )
obiective militare indiene. anunţă că surse militare pakis- le două zile, forţele indiene au aceea, la Paris, o conferinţă a România. demilitarizată", precizează ACT C. o antenă de 45,7 metri, 1
Pe de altă parte, agenţia Inneze au confirmat folosirea înregistrat aproximativ 400 de şefilor misiunilor diplomatice chiar şi momentul în care ^
Rcuter, citînd un purtător dc de către trupele indiene a tan morţi. americane din Europa. nat'-a se găsea în regiunea l
cuvint al guvernului de la curilor în cursul unui atac din considerată pînă acum uzo- .’
Delhi .informează că, în cursul apropierea localităţii Pnchn- nă moartă" pentru unde- \
luptelor din zona oraşului pa garh, respins „cu pierderi gre le radio. l
kistanez Hilli, forţele pakista le". Anterior însă, cei doi /
Criminalitatea — o realitate de fiecare zi cercetători declaraseră ale i
că )
superioare
straturile
faunii, avind o structură a- J
semănătoare cu cea a pie- S
trei ponce, ar putea acţio- î
na ca un mediu ..permea- i
Presa americană a publicat momentul de fată, fiecare al ferat" îl reprezintă furturile, ci nd cu vederea cauzele aces vîs. In acelaşi timp, pe lista bil" undelor radio. Auto- I
recent două comunicate ofi treizeci şi şaselea american în special devalizarea bănci tui fenomen, care se traduc primelor zece persoane Cău- rii ipotezei consideră că {e- \
ciale cu privire la situaţia este victima unuia din delic lor. Numărul furturilor ope prin profunda criză a socie late de F.B.I., care este afi- nome nul înregistrat la .7 i
infracţională în S.U.A. în tele amintite. Deci, în timp rate în bănci a sporit in 1970 tăţii americano, provocată de Sală în ţoale locurile publice, august reprezintă n ronfir- 1
cursul anului 1970. Unul a- ce unii afirmă că pericolul nu cu 29 la sulă fată de 1969. prelungirea războiului în In- sini trecute maî ales numele mare a presupunerilor lor \
partine Biioului Federal de este chiar asa de mare, cei Clement bizar : statisticile dochina, creşterea şomajului, membrilor unor mişcări pro ştiinţifice. ^
Investigaţii — F.B.I., iar celă lalţi — mai aproape de ade F.B.T. nu includ în categoria nesiguranţa zilei de mîine si testatare, ale participanţilor
lalt Ministerului Justiţiei. Por văr — încearcă să-l îngroaşe. infracţiunilor grave delictele recesiunea economică. la demonstraţii împotriva po
nind de Ia o realitate îngri Explicaţia o putem găsi în pe care le reprezintă folosi O altă cauză ar fi aceea n liticii cercurilor guvernante $i Specii de plante \
jorătoare — aceea că raia unu! din foiletoanele cunoscu rea, introducerea prin contra- corupţiei organelor menite, mai pulin frecvent cele ate ameninţate cu \
criminalităţii este în conli- tului comentator al vieţii a- prin statutul si .atribuţiile lor, autorilor unor delicte grave. dispariţia
nuă creştere în S.U.A. — ra merîcane, Art Buchwnld, care să stopeze creşterea crimina Cea mai mare razie între
poartele dau însă acestui a lămureşte cu ironie cele două lităţii. Majoritatea delictelor prinsă vreodată de politie si
devăr, ilustrat convingător de interDretări absolut contradic Din lumea grave intră în competenţa po de FBI., cu ajutorul ormateî, Lumea se află in faţa i
cifre, o interpretare diferită. torii : ministrul vrea să do liţiei, a procuraturii şi a tri a avut loc anul acesta in pericolului de a pierde a- ]
După opinia ministrului justi vedească, cu orice preţ, că capitalului bunalelor din diferitele state mai. Obiectul său nu se re proximativ 20 000 de spe- \
ţiei, John Mitchell, semnata Administraţia îa în serios ale S.U.A. Dar tocmai aceste ferea, însă. la nici unul din cii de plante (ceea ce re- t
rul raportului ministerial, cri promisiunile preelectorale ale organisme se dovedesc adese tre „delictele majore" men prezintă circa o zecime din
minalitatea esle în creştere, preşedintelui privind lupta ţionate în comunicatul citat numărul total al vegetale- \
dar indicele acestui proces împotriva criminolilătii, in bandă, prelucrarea sî desface ori a fi în strinsă legătură cu mai sus. Operaţiunea s-n sol lor cunoscute), din cauza (
înregistrează, în mod relativ, limp ce argumentele directo rea drogurilor. Şi tocmai de „crima organizată" pe care o dat cu arestarea a 13 000 per ţioluării tot mai intense a i
valori an de an mai scăzute. rului F-.B 1, tind să-i înspăimân lictele de acest fel au înre profesează marile bande — soane „vinovate" de „crima" diverselor regiuni ale glo- )
Reducerea ritmului de creşte te pe contribuabili, pentru gistrat in cursul anului tre sindicalele crimei" şi îndeo bului — nu făcut cunoscut i
re a criminalităţii cu un pro a obţine, in felul acesta, o cut si în prima jumătate a sebi Cosa Noslra. Pe de alta de a fi luat parte la valul de specialiştii Fondului Mon- <
.
.
.
me
cent în 1970 fată de 1969, a majorare a bugetului si, im anului curent o extindere atîi parte, F.B.I, se arată însă mai demonstraţii împotriva răboju dial pentru protecţia mc- V
.
dică de la 12 la 11 la sută. a de catastrofală, incîl în ra^ preocupat de înăbuşirea opo lui din Indochinn, care a stră diului înconjurător.
servit, după cum se vede, plicit a efectivelor F.B.I. portul său către Congres, în ziţiei fată de războiul din bătut în luna mai întreg te Dintre plantele amenin
ministrului american drept ba Care esle insă adevărul ? care cerea aprobarea unui bu Vietnam, a mişcării pentru ritoriul Sfatelor Unite. Jude ţate cu dispariţia, multe
ză penlru o afirmaţie care pa Dacă în- 1968, deci înainte de get special pentru lupta îm drepturile cetăţeneşti, a luptei carea si pronunţarea sentinţei sînt folosite cu deosebit
re cel puţin stranie. instaurarea actualei Adminis potriva drogurilor, în/;usi pre împotriva discriminării rasia nu a durat mai mult de ireî succes în medicină. O altă
Directorul FBI., J. Edga: traţii. pe teritoriul S.U.A. au şedintele Nixon a calificai le. Un exemplu edificator în minute penlru flecare dintre va uză a procesului de dis
fost comise
4 466 550 infrac
Hoover, insistă însă asupra ţiuni grave, în anul 1970 nu narcomnnia drept „inamicul acest sens este si faptul că acestea. pariţie a plantelor rezidă
„Şanselor" americanului mij mărul delictelor -majore s-a public nr. 1". sase sute dintre cei 10000 de In fiecare minut pc terito in lucrarea necorrspunză-
lociu de a deveni victima li ridicai la 5 568 200. Cea mai Comunicatul F.B.I. mai arc aqenli ai F.B.I. nu au făcut riul S.U.A. se romile o cri toare a terenurilor aarico- .
nei crime, răniri sau a unui altceva, timp dc cîteva luni. mă. Poliţia, procuratura si tri le şi în lipsa d e protecţie \
furt, ,.$ansc", care au crescu-l- marc concentraţie a activită însă o carenţă foarte gravă. riecît.să o urmărească, penlru bunalele au, insă, alte griji n speciilor rare faţă de ac- \
de două ori si jumătate în ţii infracţionale se situează1 El se ocupă numai de efecte a o aresta, pe cunoscuta mi ţiu nea distructivă, necon- '
decursul ultimilor zece anî. In în marile oraşe; deliciu! „pro le creşterii criminalităţii, tre litantă progresistă Angeta Da- RADU GRECEANU trolată a lumii animale.
_ / __________________________________ ţ
Redacţia şi administraţia ziarnlnj i Devâi 8ti. Dr. P. Groza or. 35. Telefoane or. 123 17 şl 115 88. — Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.