Page 45 - Drumul_socialismului_1971_12

P R O L E T A R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N I Ţ I - V Ă ! Primiri la preşedintele Consiliului

de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU

Prim ■ vicepreşedintele Consiliului

de Miniştri al Republicii Arabe Egipt,

dr. Aziz Sedki

Preşedintele Consiliului de poporului egiptean cele mai
Stat al Republicii Socialis­ bune urări de sănătate si fe­
te România, Nicolae Ceausescu, ricire, de progres si pace.
a primit luni la amiază pe Totodată, prim-vicepreşedin-
prim-vicepreşedinlele Consiliu­ tele guvernului egiptean a
lui de Miniştri al Republicii transmis preşedintelui Nicolae
Arabe Egipt, dr. Aziz Sedkî. Ceauşescu, din partea preşe­
La întrevedere au luat par­ dintelui Anwar Sadat. invita­
te Iile Verdet, prim-viccpreşe- ţia dc a face o vizită oficială
dinte al Consiliului de Mi­ în Republica Arabă Egipt. In­
vitaţia a fost
acceptata cu
ANUL XXIII. Nr. 5 267 niştri. Corneliu Mănescu, mi­
MARTI 14 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI nistrul afacerilor externe, Ti- plăcere.
tus Sinu, ambasadorul Repu­ In cursul convorbirii care a
blicii Socialiste România în avut loc a fost relevată evolu­
Republica Arabă Egipt. ţia ascendenta a relaţiilor ro-
mâno-egiptene In domeniul co­
Prim-vicepreşedinlele guver­ merţului, cooperării tehnico-
i nului egiptean a fost însoţit de Stiintifice, al schimburilor cul­
M anifestare dedicată m ajoratului Ahmed Fuad, preşedintele Băn­ turale şi s-a exprimat dorinţa
i cii — M I.S.R., si de Saad Morta- ca acestea să Înregistreze în
DEVA. Organizaţia U.T.C. din cadrul Liceului nr. 2 De­ t da, ministru plenipotenţiar, di­ continuare noi progrese, să se
va, cu sprijinul conducerii şcolii şi comitetului municipal al i rector de Departament In Mi­
i U.T.C., a organizat. In cadrul manifestărilor dedicate sărbă­ extindă pe multiple planuri,
toririi majoratului, o acţiune cu caracter educativ, avlnd nisterul Afacerilor Străine. în interesul ambelor popoare,
i ca temă „înfrăţirea Intre naţionalităţi*. Au participat elevi Cu prilejul întrevederii, dr. al cauzei generalle a înţelegerii
români, maghiari, germani şi dc alte naţionalităţi de la li­ Aziz Sedki a înmînat un me­
i ceele nr. 2 şl „Dccebal“, industrial de construcţii şi minier. şi păcii In lume.
Cu ace9l prilej, tovarăşul Andrei Soos, director adjunct saj prietenesc din partea pre­ Au fost abordate, de aseme­
la liceul nr. 2, a reliefat caracterul profund democratic al şedintelui Republicii Arabe E­ nea, şi unele aspecte ale si­
politicii partidului nostru In problema naţională, deplinul
ataşament al oamenilor muncii faţă de politica internă şi gipt, Anwar Sadat, în care sînt tuatul internaţionale.
externă promovată de partidul şl statul nostru. i exprimate calde urări de sănă­ Convorbirea s-a desfăşurat
Expunerea a fost urmată dc o reuniune tovărăşească, tate si fericire pentru preşe­ într-o atmosferă cordială.
In cadrul căreia grupuri vocale ale elevilor, îmbrăcaţi tn dintele Consiliului de Stat,
frumoase costume populare specifice, au interpretat clntcce ! ★
populare româneşti, maghiare şl germane, precum şi In I Nicolae Ceauşescu, de pro­ După întrevedere, preşedin­
limbile franceză şl englezâ. Clntecul şl dansul, atmosfera i gres şi prosperitate pentru po­ tele Consiliului de Stat,
Prin amploarea si complexi­ riale refractare, combustibil $i de entuziasm tineresc şl bună dispoziţie au contribuit la porul român. Tovarăşul Nicolae
tatea lor, prevederile care stau energie. întărirea şl consolidarea relaţiilor de prietenie intre elevii Ceauşescu a mulţumit călduros Nicolae Ceauşescu, a reţinut
de diferite naţionalităţi din şcolile de pe raza municipiu­
în fata siderurgiştilor hunedo- SIDERURGISTII ACCELEREAZĂ Perfecţionările de ordin ca­ lui Deva. pentru m«seju) şi urările pri­ 1* un dejun Intim pe prim-
reni In primul an al cincinalu­ litativ au avut loc pe funda­ Prof. MIRCEA BlTCA i mite si a transmis la rîndul vlcepreşedlntele Consiliului de
lui slnt deosebit de mobiliza­ lul realizării integrale a con­ său preşedintele Republicii A­ Miniştri al Republicii Arabe
toare, cu Implicaţii multiple tractelor economice. In acest
asupra realizărilor de ansam­ RODNIC FACTORII CALIIATIVI an combinatul n-a avut con­ rabe Egipt, Anwar Sadat, şl Egipt-
blu ale economiei Judeţului, a tracte restante, în multe ca­
întregii ţări. zuri am devansat livrările, iar
— Cum acţionează colectivul altor beneficiari le-am supli­ Reprezentanţii personali
combinatului hunedorean pen­ mentat livrările fată de balan­
tru a încheia anul cu rezulta­ Al PRODUCŢIEI DE METAL ţe. Acesta este un spr>>jin
te de valoare, care să deter­ substanţial pe care combina­ ai preşedintelui Sudanului
mine un real şl consistent a­ tul nostru l-a dat construcţiei
port la progresul mal rapid al de maşini pentru ca aceasjă far Mohammed el Numeîry.
Luni după-amiază, preşedin­
economiei naţionale ? Convorbire cu ing. COSTACHE TROTUŞ importantă ramură a economiei tele Consiliului de Stat al Re­ Mulţumind, p r e ş e d i n t e l e
— Zilele acestea sîntem în director general ol Centralei industriale naţionale să-şi îndeplinească publicii Socialiste România, Nicolae Ceausescu a transmis
măsură să spunem că am reu­ siderurgice Hunedoara sarcinile in conditiuni bune. Nicolae Ceauşescu, a primit urări de sănătate şî fericire
şit să realizăm ce ne-am pro­ Vreau să mai precizez că toa­ pe dr. Osman Omar AI Had- preşedintelui Sudanului, de
pus, să stăpînim în totalitate — Planul pe anul In curs se îmbunătăţirea calităţii me­ tă orientarea noastră este ca lîari, si pe Suleiman Babikir progres şî pace, poporului su­
planul pe '71. In baza rezul­ concretizează prfntr-o creştere talului şi diversificarea sorti­ în jur de 26-28 decembrie să Suleiman, reprezentanţii per­ danez.
tatelor pe 11 luni si a acti­ substanţială a sarcinilor cali­ plece din combinat ultimele sonali ai pieşedlntelui Repu­ In cadrul convorbirii, au fost
vităţi! ce o vom desfăşura în tative, de eficientă, care se o­ mentală au marcat un progres cantităţi de metal ce le mai blicii Democratice Sudaneze, discutate aspecte ale colaboră­
decembrie, estimăm să în­ glindeşte de altfel intr-o sea­ evident. In baza unui program avem de livrat pe acest an. Gaafar Mohammed el Numeî- rii româno-sudaneze. S-a ex­
judicios stabilit, s-au asimilat
cheiem anul cu importante de­ mă de indicatori m obilizatori. peste 20 noi mărci de oteluri Dacă acum în prag de sfîrşit ry- primat dorinţa oa Telaţîîle
păşiri; peste HO milioane lei Ce rezultate aţi obţinut sau şi tipodimensiuni de lamina­ de an ne prezentăm cu aseme­ La primire a participat Cor­ dintre Republica Socialistă
la producţia globală, 155 mi­ scontaţi să obţineţi ? nea rezultate, ţin să subliniez nel Burtică, ministrul comer­ România si Republica Demo­
lioane Jeî la marfă fabricată te, a crescut producţia de o­ că demarajul şi evoluţia con­ ţului exterior. cratică Sudanezâ să se dezvol­
si 102 milioane lei la marfă — Să începem cu producti­ teluri aliate, am făcut paşi im­ stant bună a activităţii o da­ Cu acest prilej, dr. Osman te In multiple planuri, In in­
vlndută si încasată, fn aceste vitatea muncii. Deşi planul pe portanţi in ridicarea parame­ torăm colectivelor noastre de Omar Al Hadharî a transmis teresul popoarelor român şl
valori se regăsesc sporurile ‘71 a crescut mult, am reuşit trilor calitativi ai metalului li­ muncă, în primul rînd organi­ preşedintelui Consiliului de sudanez, al bunei înţelegeri
însemnate obţinute la produc­ să depăşim constant prevede­ vrat beneficiarilor. zaţiilor de partid, comuniştilor. Stat, Nicolae Ceauşescu, un între state.
ţia fizică. Pină acum avem rile. astfel că vom încheia anul Fireşte, în acest context se Oamenii noştri au înţeles pe mesaj de salut si urări cor­ Au fost abordate, de aseme­
realizate suplimentar peste 2 500 cu un spor de productivitate încadrează şi efortul pentru deplin sarcinile şi obligaţiile diale de sănătate personală, nea. probleme internaţionale,
tone de cocs, 21 000 tone 'fon­ fată de sarcini de circa 7 000 ridicarea gradului de economi­ ce ne revin şi le-au îndepli­ de progres şi înflorire conti­ de interes comun.
tă. 36000 tone otel, 13 000 to­ lei pe salariat. Am înregistrat citate a producţiei. Principala nit cu seriozitate şi răspunde­ nuă a României, din partea .întrevederea s-a desfăşurat
ne laminate. De asemenea, am de asemenea o reducere gene­ direcţie în care am acţionat şi re. De altfel — şi prin aceas­ preşedintelui Sudanului, Gaa­ într-o atmosferă cordială. ,
îndeplinit cu o lună mai de­ rala a costurilor de producţie acţionăm în continuare este ta nu spun un lucru nou —
vreme planul anual de export ■Si o sporire permanentă a ren­ reducerea consumurilor speci­ abnegaţia şi dăruirea, expe-
$i cred că vom obţine în fi­ tabilităţii, datorita cărui fice de materii prime şi mate­
Frezorul Romulus Grccu. de la secţia de matrite a F.C. OrAş-
nal o depăsîr.e în iurnl a 20 fapt vom avea pînă la sfîrşitu) riale. La ora actuală toate con­ Convorbire realiiată de lie, e9te unul dirţjre creatorii pieselor rare se folosesc la noile
milioane leî-valută. Desigur, ci­ anului peste" 22 milioane lei sumurile se situează sub nor­ LAURENJIU VISKI maşini universale de frezat. Experienţa Îndelungată a muncito­
frele care le-am prezentat sînt economii la preţul de cost si mele planificate, cu economii rului li permite să rezolve cu competenţă multiplele operaţii ne­
minimale Şi este pe deplin 45 milioane lei beneficii supli­ cesare fabricării acestor piese.
posibil să le majorăm. mentare. masive la cocs, metal, mate­ (Continuare în pag. a 2-a)
D O U A z il e p l in e cali şi instrumentişti ai ca­
sei de cultură, brigăzile ar­
» LA C ASA DE C ULTUR A tistice apreciate deja fn
I ţ PETROŞANI La Casa de concursul brigăzilor, desfă­
Cu planul anual indeplinit PROGRAMUL DE EDUCAŢIE SOCIALISTĂ IN ACŢIUNE j cultură a avut loc sîmbâ­ doara, formaţii de dansuri
Hune­
şurat de curind la
festivă a
tă sărbătorirea
( „Zilei t ip o g r a filo r E v o c a ­ îndrăgite de spectatorii hu-
nedoreni. Alături de Livia
I I rea momentelor dramatice Cămăraş; cu melodiile mMăt
de la 13 decem brie 1918, a
Producţie Industrială suplimentară I luptelor susţinute de-a lun­ bădiţă din Ardeal", mS6ru-/
I Un moment profund Colectivul înalţă oamenii! gul timpului de făuritorii tă-mă măi Vasile", Petru
realizată la un înalt nivel de eficienţă 1 j paginii scrise a fost mar­ Popescu cu cîntecul „Pevkru
şl
mindra de la
moară“
C A LA N . Printre prestigioa­ producţia marfă şi 26 m ilioa­ ţ Ne aflăm în incinta com­ nexele lui, sînt impunătoare cată de un bilanţ semnifi­ mulţi alţii, au evoluat mi­
cativ al realizărilor obţinu­
sele colective de m unci ale ne iei la producţia marlâ educativ binatului hunedorean, acolo si greu de cuprins în cuvin­ i te de tipografii din Petro­ cuţa solistă din Cinciş, Nuţa
industriei hunedorene care au vindută şi încasată. Se vor unde se construieşte furnalul te. Cu judecata aceea cura­ \ şani In ultima perioadă. Vlad, de patru ani şi jum ă­
raportat îndeplinirea sarcini­ produce suplimentar peste ţ nr. 9. La această nouă matcă tă de muncitor, maistrul a I Membrii cineclubului casei tate şi solistul fluieraş An­
lor anuale se numără şl cel 7 400 tone fontă, 1 700 tone l In locul istoric unde cu 42 de ani în urmă au avut a otelului lucrează munci­ dezvăluit una din problemele s de cultură au pregătit pen­ ton Toma.
al Uzinei „V ictoria" din Că- produse cărbunoase, 1 150 to­ loc eroicele lupte ale minerilor din Lupeni împotriva tori, tehnicieni şi ingineri de de miez ale timpului nostru : tru acest eveniment un film
lan. Pînă la finele lunii de­ ne piese turnate, maşini, u ti­ * asupririi si exploatării capitaliste conduse de comu­ la o altă întreprindere a ce­ personalitatea muncitoreasca t I inspirat din activitatea de S IM P O Z IO N „PROBLEME '
cembrie se va realiza o pro­ laje şi piese de schimb * nişti, a avut loc, de curind, adunarea de unitate a tăţii de foc — întreprinde­ — Toţi muncitorii care se zi cu zi a tipografilor. A ur­ ALE IN D U S T R IE I J
ducţie suplimentară de 35,5 pentru industria m etalurgică, şcolii generale nr. 6, pentru primirea a 30 de elevi rea de construcţii siderurgice angajează aici au personali­ 1 mat o plăcută seară distrac­ E X TR A C TIV E "
m ilioane lei la producţia glo­ 780 tone utilaje de turnare, * de 7 ani in pionierie. Cei mici au dovedit celor pre­ Pentru aceşti mari anonimi tate muncitorească ? — îl \ tivă.
DEVA. Simbătă seara, la
bală, 34,7 m ilioane lei la alte produse. i zenţi în sală că s-au pregătit cu sîrguintâ, ridicîn- care ridică obiectivele focu­ întrebăm pe maistrul Gîlvitu. Duminică dimineaţa, sce­ clubul sindicatelor, fn pre­
du-se la nivelul cerinţelor, Gradul de pregătire, felul \ na casei de cultură a găz­
ţ lui venisem aici. — In cele mai multe ca­ zenţa unui mare număr de
Un spor de producţie de peste 1 milion lei ţ in care s-a desfăşurat adunarea au impresionat în Pentru forţa lor de a înălţa zuri da 1 Insă, slnt Şi excep­ \ duit intîlnirea tuturor for­ salariaţi de la Exploatarea
Aceste rezultate pozitive mod plăcut. A fost o adevărată lecţie de elîcă comu­ cuptoare uriaşe şi — fără să ţii... De pildă, sudorul auto- maţiilor corale din munici­ minieră Deva, a avut loc un
HAŢEG . Colectivul de ţ nistă, totul desfăşurindu-se într-o atmosferă de ade­ vi se pară metaforă — pen­ \ piu în concursul interşcolar
muncă al I.G.C.L. Haţeq a derivă dlntr-o judicioasă or­ vărat elan şi bărbăţie revoluţionară, bazat pe speci­ tru forţa lor de a înălţa oa­ gen Ion Pînzaru a venit la \ de clntece patriotice intitu­ interesant simpozion consa­
raportat de curind îndepli­ ganizare a Jocurilor de mun­ ţ ficul tradiţiilor de luptă ale partidului pe care le ur­ meni I Acesta . este adevă­ noi după terminarea stagiu­ lat „Cintare patriei şi parti­ crat unor problem e din do­
nirea integrală a sarcinilor că, cu specializarea muncito­ \ mează cu cinste tînăia generaţie — viitorul de aur rul I lui militar. Ca meseriaş era \ dului". meniul industriei extrac­
bun, dar avea şl unele „apu­
tive.
de plan aferente anului tn rilor pe grupe de meserii în­ al patriei noastre socialiste. cături- străine colectivului \
curs. Pfnă la sfîrşitul lunii rudite, din folosirea judi­ \ După ceremonialul de primire în rlndul pionieri­ — Formarea omului nou — nostru de muncă. Intîrzia di­ SPECTACOL-CO NCURS I Au fost prezentate comu­
decembrie se prevede obţi­ cioasă a timpului de lucru şl \ lor a celor 30 de elevi si eleve, a urmat un frumos ne spune cu căldură maistrul mineaţa de la serviciu clte \ HUNEDOARA. Pe scena nicările : „Istoricul minei
Nicolae Gîlvitu — capabili
nerea unei depăşiri la pro­ utilizarea Intensivă a mijloa­ ţ program artistic, oferit de pionierii şcolii nr. 6. Spec­ să-si pună umărul la ridica­ 10-15 minute, obişnuia să mai casei de cultură au evoluat, Deva" — geolog Atanasiu
ducţia globală de peste 1 m i­ celor din dotare. tacolul a fost un prilej de apreciere a succeselor ob­ stea Ia taifas cu unul şi cu i duminică, într-un spectacol- Popescu ; , Istoricul uzinei
societăţi, este o­
rea noii
lion de lei, precum şl reali­ M erită să fie scos In evi­ i ţinute de pionierii din localitate biectivul nostru de căpete­ altul... Cînd lucram la pre- concurs, formaţii artistice de preparare' — ing. loan
Şchiopu; „Perspectivele de
zarea unei economii la pre­ denţă aportul deosebit al sec­ i La sfîrşit. tînărul inginer, comunistul Mircea Suba. nie! Un muncitor trebuie să încălziloarele de aer, am gă­ 1 ale casei de cultură, ale coo­ dezvoltare a Exploatării mi­
torului de prestări în con­ perativelor meşteşugăreşti
ţul de cost cu 80 000 lei i a felicitat, în numele colectivului de muncă al minei aibă personalitate. Altfel, nu sit un lăcătuş tăind cu apa­ niere Deva“ — ing. Ion
strucţii şi cel al echipelor de „Prestarea“ şi „Drum nou"
mai mare decît sarcina pla­ confecţii metalice, zugravi, Lupeni, pe pionierii scolii nr. 6, urîndu-le succese si poate să construiască nimic ratul său de sudură materia­ \ şi ale căminului cultural Rusu ; mNoţiuni generale de­
nificată. sobari şi zidari. moi mari în activitatea de viitor, atît la învăţătură, din ce se vede aici... lul necesar, pentru că Pînza­ Cinciş-Cerna. S-au întrecut, spre noul sistem informa­
i cit şi In activitatea pionierească, asigurîndu-i de tot Maistrul ne arată cu bra­ ru lipsea. ( ţional fn industria minieră“
sprijinul necesar. HI amintea printre altele, nu cu ţul tabloul din jur.. Ca mă­ — Vorbiţi la trecut 1 l etalindu-şi măiestria şi ta­ — ing. Teofil Cremenaş, di­
Mărfuri transportate suplimentar puţină emoţie, că în urmă cu 20 de anî şi el, comu­ rime, diferitele părţi ale con­ — Da, fiindcă ne-am ocu­ lentul, taraful şi soliştii vo­ rectorul E.M. Deva.
nistul Mircea Suba, a trăit frumoasa viaţă şi activitate
IL IA . Colectivul de munci­ tate pină la data am intită fn pionierească, sub conducerea partidului comuniştilor, strucţiei stnt fireşti iar o­ pat îndeaproape de el si s-a
tori din cadrul coloanei de mod suplimentar peste 56 800 \ biectivul. în ansamblu, ni se îndreptat. Eu, colegii săi de l
transporturi auto IMa, aparţi­ tone m ărfuri. \ care ne călăuzeşte spre cele mai înalte culmi ale cul­ pare normal Dar sus, în un­ echipă i-am vorbit despre
Ce construim. ţ
nătoare autobazei din Deva, De m enţionat este faptul turii şî civilizaţiei umane — comunismul. ghiurile metalice ale platfor­ ceea ce facem noi, muncito­ * ^
a reuşit ca pînă la data de că harnicul colectiv a reuşit \ mei viitorului furnal, oame­ rii. zi do zi. ÎN P/VQINA A ll-A
să obţină economii la piese IOAN BUHGA nii abia se zăresc. Un mun­ I P EA6INA A IB-fi
8 decembrie să îndeplineas­ membru ol organizaţiei de bazo citor pare cit un grăunte! MARIN NEGOIJA
de schimb, materii şi m ate­ I
că planul de producţie al a- riale in valoare de aproape P.C.R. din sectorul VI Şi ne dăm seama că geome- I iiafi Ie pârtii
cestul an. Au fost transpor­ 118 000 lei. al E.M. Lupeni triile furnalului, cu toate a- (Continuare în pag. a 2-a) Sport
A
« U E H I si FIE RESPECfATE IU i l i H N H INTERNAŢIONALI
FIECARE UNITATE DE ALIMENTAŢI! M C I
Semnarea protocolului privind
Transmiteam zilele trecute me­ maşinile mecanice de bătut spu­ ponsabilul localului motivează In­ Convorbirile Nixon-Pompidou
dicului C. Ardeleanu, de la In­ mă şl de frămiutat, am constatat tolerabila situaţie cu o acuzaţie
spectoratul sanitar de siat Petro­ că făina era de proastă calitate directă ta adresa consumatorilor,
şani, constatările dintr-un raid şl, implicit, unele preparate, care care, chipurile, nu merită altceva schimbul de mărfuri între
Inopinat prin clteva localuri de trebuiau să fie, tn aceeaşi zi, atfta timp cit Işl permit să-i fure
aUmentaţle publică şl unităţi ale scoase pe piaţă. Să ne mirăm 7 taclmurUe cele bune. Pentru că ANGRA 13 (Agerpres). — tenciosul C.E.E. — S.U.A, au
O. C. L. Alimentara din Valea Responsabilul acestei unităţi, Au- — şl aceasta e culmea ! — „oas­
Jiului. gustin Demeter, Îşi neglijează atri­ peţilor de 50i“ 11 se pun dinainte, România şi Grecia — Luni dimineaţa, la palatul făcut obiectul discuţiilor pur­
Impărtăşindu-nc constatările ?i buţiile, Îşi bate Joc dc meseria pe la masă, taclmurl noi, excelent Junta Geral din Angra de tate separat de miniştrii rlc
completlndu-nl-le cu uncie pro­ care, altfel spus, o cunoaşte bine, Întreţinute, din... depozitul loca­ externe William Rogers şi
prii, foarte recente, Interlocutorul de priceperea 3a, venind la lucru, lului. E regretabil că o aseme­ Heroisme, capitala insulei Maurice Schumann, $1 de cei
nostru a ţinut să nc spună clte- de cele mai multe ori, In 9tare nea „mostră* de servire prefe­ ATENA 13. — Corespondentul Agerpres, Alexandru
va lucruri care ar trebui să-i pu­ de ebrietate...'*. renţială Îşi are sălaşul lntr-un lo­ Terceira, din arhipelagul A- ai finanţelor, John Connally
nă pe ginduil pe clţlva factori Actele reprobabile ale respon­ cal bine aprovizionat şl căutat de CImpeanu, transmite : In urma negocierilor purtate la Atena, zore, au început convorbirile şi Valery Giscard d’Estaing.
răspunzători direct de activitatea sabilului laboratorului de patise­ consumatori. la 13 decembrie a avut loc semnarea protocolului privind
allmcntaflel publice In Valea Jiu­ rie din Petroşani, atitudinea sa La restaurantul „Cina* din Lu­ schimbul de mărfuri între România şi Grecia pe anul 1972, dintre preşedintele S.U.A., Luni după-amiază, cei doi
lui. de Indiferenţă faţă de bunul mers peni — o deficienţă cam de ace­ care prevede cieşterea volumului schimburilor comerciale Richard Nixon, şi preşedintele preşedinţi
din
laşi ordin. Cele mal multe
„Dacă faci o vizită In labora- al treburilor in unitate sînt de tăvile cu care se serveşte meniul au avut o altă
lorul de pali9crie al T.A-P.L. Pe­ condamnat. Nu arc nimeni drep­ la masă slnt ruginite. Întrebat, dintre cele două lâri. In baza acestui protocol, România va Franţei, Georges Pornpidou. Po­ rundă de convorbiri, In ca­
troşani — a intrat Interlocutorul tul (şi n-ar trebui să aibă nici responsabilul găseşte de cuviinţă exporta In Grecia produse chimice, siderurgice, produse din
In detalii — nu poţi să nu-ţl iua- posibilitatea) de a atenta la să­ că rugina tăvii nu... Impietează lemn. precum şi maşini şi uliloje si va iraporla din aceaslă trivit agenţiei France Presse, drul căreia au examinat efec­
nîfeştl totala Insatisfacţie In faţa nătatea oamenilor, nu-1 e permis cu nimic igiena mesei (!!). Oare 7 tarâ bumbac, piei, minereuri, citrice, precum şi unele pro­ cei doi preşedinţi s-au limi­ tele crizei monetare occiden­
celor ce ai sâ găseşti. La Insufi­ nimănui să ofere spre consum
cienţa spaţială, asupra căreia s-a oamenilor produse alterate, de it duse finite. ta t în prima şedinţa la o tre­ tale asupra relaţiilor franco-
atras In nenumărate ocazii aten­ calitate îndoielnică ! Am notat şi redat aici ciieva
ţia, dar nimeni n-a mişcat un Dlntr-o constatare comună re­ din exemplele de abateri de la La semnare au fost de fată A Palantios, secretar gene­ cere în revistă a principale­ americane.
deget, se adaugă acum şi o cra­ marcăm că la restaurantul „Tran­ normele igienei, valabile pentru ral în Ministerul Economiei Naţionale al Greciei, şi amba­ lor probleme Internaţionale. O nouă întrevedere este
să lipsă de preocupare pentru silvania** din Petrila, pc feţele de multe dintre unităţile dc alimen­ Oraşul Lupeni Işl înalţă vi­
menţinerea in stare bună de mese curate din local slnt aşe­ taţie publică. Nu tragem conclu­ guros privirile spre soare, prin sadorul României la Atena, Francisc Păcuraru. Relaţiile bilaterale şi con­ programată pentru marii.
funcţionare, a aparaturii necesa­ zate in faţa celor ce doresc să zii. Le lăsăm pe seama celor da­ ferestrele larg de9chi9e ale
blocurilor noi, moderne, după
servească un meniu oarecare la-
re. Am găsit, in această unitate, cImuri mlncate de rugină. care tori s-o facă. cum se vede şl In Imagine.
Io atare defectă de citva timp, ar provoca dezgustul oricui. Res­ ADRIAN CONDOR