Page 46 - Drumul_socialismului_1971_12

DQ
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 267 O MARJI 14 DECEMBRIE 1971

Roadele gîndirll
I A T A p a r t i d 0 POARTA A SUFLETULUI /
tehnice A FI C O M U N IS T

PETROŞANI. De cn- DE O M E N IE
ÎMBUNĂTĂŢIRE A MUNCII POLITICE, BRAD. Comitetul ori- cadrul cercetătorii din MEREU DESCHISA OAMENILOR
rtnd
de
Institutului
şenesc de partid Brad proiectări şl cercetări D im ensiun ile fap telo r nu
miniere pentru huilă Pe­
SARCINĂ DE MARE RĂSPUNDERE desfăşoară o Intensă ac­ troşani au definitivat noi sini date întotdeauna intre civică m ajoră. De la depu­ de om enie o face losif
de
tivitate de
transpunere
studii privind îmbunătă­
ceea ce se in tim p lă
hotărlrllor
In viaţă a
partidului cuprinse tn ţirea exploatării cărbu­ cele două I im ite de tim p, ta t trebuie să pornească — M icşa.
— întotdeauna a fost le­
In acest an activitatea u- vastul program pentru nelui In straiul 3 la mi­ clnd ele au loc. C h iar si aşa ca d in tr-u n izvor apa —
rxltaiilOr economice, ca si în­ îmbunătăţirea activităţii nele Văl! Jiului. De a­ faptele care se repetă au de in iţia tiv a . gat de oam eni. Aş putea să
treaga viată socială din ora­ ADUNARI ALE ACTIVEL0R DE PARTID Ideologice, ridicarea ni­ semenea un colectiv con­ m ulte ori valo ri d ife re n ţia ­ P rim aru l oraşului Haţeg spun că toţi locu itorii ora­
şul Călan au cunoscut îmbu­ velului general al cu­ dus de Ing. Ioan Lop- te. Sărbătorirea ieşirii la vede m ai departe astfel şului i se adresează fa m i­
nătăţiri de necontestat. Dova­ noaşterii şl educaţia so­ şanski a elaborat ud stu­ pensie a unui tovarăş de com pletată schiţa portretu­ liar. E lectrificarea oraşului
dă stau rezultatele meritorii să remediem In bună măsură partid care vor trebui Să-şl cialistă a maselor, pen­ diu, care rezolvă In bu­ muncă, de pildă, e un fapt lu i m oral şi cetăţenesc al p rin racordarea, cu ani in
obţinute de siderurgicii, coo­ această deficienţă. Au fost sporească exigenţa, să mo­ tru aşezarea relaţiilor nă parte problema lălerli care se repetă în mat m u l­ deputatu lui com unist T ib e ­ urm ă, la 1 nalta tensiune,
peratori, meşteşugari, de lu­ reînfiinţate colectivele d« a­ bilizeze colectivele de mun­ din societatea noastră pe şl încărcării mecanica a te variante. U n astfel de riu Orăşanu. sistem atizarea c en tru lu i o­
raşului, alim en tarea lu i cu
crătorii din gospodăria comu­ gitatori, gazelele de pere­ că la realizarea exemplară a baza principiilor ellcll cărbunelui In stratele fa p t a avut loc nu de m ult apă şi canalizarea, constitui­
nală şi unilătfle comerciale. le, gazetele satirice, se des­ sarcinilor aferente acestui an şl echităţii socialiste şi groase. la C onsiliul popular a l ora­ rea C. A. P. sinb citeva
S-ar putea cita un întreg sir făşoară o susţinută muncă şi la pregătirea temeinică a comuniste. Zilele trecu- Preparatorii de Ia Lu- şului Haţeg. Dim ensiunea din acţiun ile de m are im ­
de cifre de bilanţ, cifre la politică de la om la om, ana­ producţiei anului 1972. pen| vor Intra în posesia aparte a lui era aceea că portanţă pentru oraş, la ca­
care darea de seamă a comi­ lizele pe care le întreprind Lulnd cuvîntul In cadrul studiului privind filtra­ închidea cartea de m uncă şi re deputatu l Orăşanu a pus
tetului orăşenesc de partid birourile organizaţiilor de ba­ adunării activului de partid rea şlamulul rezultat tn prim ea felic ită rile foştilor serios u m ăru l de-a lungul
s-a referit pe larg în aduna­ ză au cîştigat în exigenţă. din oraşul Călan, tovarăşul Factorii răs­ urma preparării cărbu­ colegi un com unist de m u l­ anilor.
rea activului -de partid. Fără Toate acestea au dus la for­ Lazfir David, secretar al Co­ nelui, creîndu-se posibi­ tă om enie. Toate acestea adunate Ia
îndoială, acestte cifre sînt marea unei puternice opinii mitetului Judeţean de partid, litatea utilizării pentru P o rtretu l s p iritu al şi m o­ un loc şi încă altele, fac
expresia conducerii compe- de masă împotriva lipsurilor, a relevat competenţa 6porită punzători de termoflcare a unor frac­ ral al cuiva poţi să-l schi­ suma de calităţi care-l d e fi­
tcknte a înlreqii activităţi de a deficientelor, a acelora ca­ cu care organizaţiile de par­ ţiuni care piuă acum se ţezi in m ulte fe lu ri. Cea m ai nesc pe un om de om enie,
către organizaţiile de partid re se abat de la disciplina tid coordonează Întreaga via­ pierdeau. reuşită schiţă pentru por­ pe un com unist de om enie.
la fiecare loo de muncă, a de producţie'*. ţă economică sl socială din munca de tretu l com unistului T ib eriu — Era tn H aţeg un copil
muiocii desfăşurate pentru Dezbaterile au abordat pe oraş. „Aceasta este o dovadă O răşanu, deputat in Consi­ o rfan — îşi continua losif
transpunerea tn viată a ho- larg problemele legate de Îm­ elocventă a maturităţii poli­ propagandă Micii păpuşari liu l popular al oraşului H a­ Micşa m ărtu ris irile . Venea
tărîrilor adopţi ale, a măsurilor bunătăţirea activităţii în uni­ tice, expresia răspunderii cu ţeg, ne pare a fi cea alcă­ şi m ai vine şi acum la el
luate de conducerea de par­ tăţile agricole, ca si In cele care-şi desfăşoară activitatea, tu ită din fapte şi aprecieri ca la p ă rin ţii lui. l i dădea
tid si de stai. Aprecierea a- de servire a populaţiei de a îmbunătăţirii continue a şi agitaţie CALAN. De curînd. la ale oam enilor. bani, ti cum păra haine. 'Ast­
parţina participanţilor la dis­ către unităţile cooperativei slilului şi metodelor de mun­ faţa colectivului de cadre P rim a mtrăsătură de pe­ fe l de om e T ib e riu O ră­
cuţii cure au subliniat în cu- meşteşugăreşti „Streiul" ca şi că ale organelor şl organiza­ didactice şl elevi de la nel" tn schiţă o facem cu a­ — O am en ii vin la el cu şanu.
vîntul Jor că programul edu­ de cele comerciale. Partici­ ţiilor de partid. Sarcinile mari au trecut la Liceul din Călan a ju to ru l secretarului com ite­ problem ele lor, cu ideile lor, Dirvtr-o sumă de fapte de
caţional! iniţirtit de secretarul panţii la discuţii, printre ca­ care 6tau In faţa colective­ avut loc premiera piesei tu lu i orăşenesc de partid, cu desăvîrşită încredere, d ăru ire omenească, d in tr-o
general al partidului nostru a re Romulus Mureşan, Ioan lor de muncă Implică însă în­ cu păpuşi „Răzvrătita", tovarăşul Nicolae Zam ora. ştiind că la el găsesc o ri- sumă de re n u n ţă ri in favo a­
dat un nou impuls întregii Sălaja, Traian Bisorca, Er- tărirea In continuare a rolu­ activitatea de M. Georgescu. rea altora, in tr-o viaţă de
face
— T ib e riu Orăşanu
activităţi a comuniştilor pen­ nest Oscar, Ioan Cotuţiu, E- lui conducător al organiza­ Midi păpuşari, elevi parte din acea categorie de cind poarta şi uşa casei om s-a alcătu it p o rtretu l u­
deschisă pentru ei.
tru îndeplinirea sarcinilor. ilza Maladin, Viorel Păcu- ţiilor de partid, creşterea In­ concretă tn clasa a V-a, dau In nu i com unist de om enie.
om
A tră it o viaţă de
„Faptul că cfcu.pâ 11 Juni co­ roru, Ioan Dudaş, Ionel fluenţei exercitate de co­ piesa lor glas dreptă|il, oam eni care m obilizează şi pentru m uncă. N oi ştim că D im ensiunea /a ptelor nu
dinam izează sem eni
de-ai
lectiv11! Uzine* „Victoria" Că- Slolcoi, au arătat In cuvîntul munişti Ia locul de muncă şl scot în evidenţă lapte lor p rin aceea că se apropie nu va putea răm ine In a- e dată doar de lim ite le de
lan ste prezintă cu un bilanţ lor că organizaţiile de partid In societate. Organizaţiile de pozitive şl critică pe cel cu un cuvint, cu o faptă, de / ara ei. A tnchis cartea de tim p in tre care se petrec.
bogat,, consider că se dato- vor trebui să desfăşoare o partid, comuniştii, trebuie să te a avut loc o utilă şe­ care trăiesc pc spinarea aceştia. O am eni ca el au m uncă salariatu l statului, S-a sărbăto rit in tr-o in stitu ­
reste irGspundeeii cu care or­ susţinută muncă politică, de cultive în Întreaga lor acti­ dinţă de lucru cu care altora. Reprezentata s-a darul de a înţelege gindu- dar nu şi deputatul, a cti­ ţie ieşirea la pensie a tm uf
ganizaţiile de partid, din fie­ educare socialistă a oameni­ vitate spiritul critic, combativ prilej au iost Instruiţi, bucurat de aprecierea u- rile celor de care vor să se vistul obştesc. De experien­ om. A ctu l strin g en t de m t-
care secţie au condlus activi­ lor muncii. Planul do măsuri, care să se manifeste in În­ tn lumina ultimelor do­ nanlmă a spectatorilor. facă înţeleşi. C om uniştii au ţa lu i şi de puterea lu i de nă la despărţire, pe care
tatea veoonomică, analizelor propunerile făcute de comu­ dreptarea lipsurilor. Rolul cumente de partid, secre­ Dorim ca şi tu mini- in general această capacita­ m obilizare, ne vom folosi şi l-au săvirşit cei de faţă,
profunde- care au acvut loc în nişti, cuprind obiective meni­ muncii politice de masă este tarii comitetelor şl or­ turneul pe care-l vor în­ te, dar parcă la T ib eriu O - de acum înainte cu aceeaşi organe de partid, de stat,
adunările, generale, analize te să ducă la transpunerea incontestabil In realizarea a- ganizaţiilor de partid din treprinde să albă acelaşi răşanu e m ai pronunţată. consecvenţă. colegi de m uncă şt cetă­
din care .s-au năsCxit măsuri în viaţă a programului edu­ cestul obiectiv. Ea este deo­ întreprinderile şl Institu­ succes, ca şl In oraşul Faptul de a fi deputat C um s-a folosit colectivi­ ţeni, întregea p o rtre tu l lu ­
deosebit {de impotrtante atît caţional al partidului. „Mun­ sebit de complexă şl va tre­ ţiile oraşului, membrii lor natal. Vacanţa care in tr-u n sfat al obştei e pen­ tatea ptnă acum de puterea minos al unul com unist de
pentru Îrpbun8tâtfr*ea proce­ ca de propagandă, activita­ bui să fie mal strtns legată comisiei de propagandă a se apropie e prilejul po­ tru to ţi cei cărora li s-a fn- de m obilizare a deputatu­ om enie, a căruţ poartă a
sului de ptroducţle, cit sl pen­ tea politică şi cultural-educa- de îndeplinirea sarcinilor de comitetului orăşenesc de trivit pentru asemenea m ln at acest m andat un semn lui T ib eriu O răşanu ? A sufletu lu i a stat şi stă m e­
schimburi de experienţă
tru întărirea vieţii interne de tivă va fi axată pe ridicarea plan, să militeze continuu partid şl al comisiilor de al in cred erii desăvîrşite, dar doua „trăsătură de penel“ reu deschisă oam enilor.
partid — spunea secretarul nivelului combativităţii revo­ pentru Îmbunătăţirea produ­ propagandă ale comite­ pioniereşti. x el incum bă şi o răspundere in portretul unui com unist IO N CIOCLH
comitetului de partid de la luţionare a organizaţiilor de selor realizate de Uzina „Vio telor de partid din uni­ Prof. LUCIA OLTEAN
U.V. Cătan, Ionel Hodorog. partid, de masă sl obşteşti, toria", pentru reducerea con­ tăţile economice din lo­
pentru ridicarea nivelului jde sumului de cocs Şl îmbunătă­
Trebuie spus însă că în u­ calitate, lectorii comite­
pregătire politico-ideologică ţirea disciplinei** — a spus tului orăşenesc de par­ (Urmare (fin pag. 1)
nele organizaţii de partid nu a tuturor oamenilor muncii", secretarul Comitetului Jude­ tid. Totodată, au iost D IN E X P E R IE N ŢA C O N S IL IIL O R P O P U LA R E
s-a promovat în suficientă so spune în planul de mă­ ţean de partid. Un obiectiv stabilite sarcinile ce re­ pentru ce construim şl cum
măsură spiritul critic, că nu suri. Materializat în sarcini Important al activităţii orga­ vin organelor şl orga­ trebuie să ne comportăm ca
concrete ce revin colective­ să putem duce lucrul la bun
s-a desfâşuctal o susţinută nizaţiei orăşeneşll de partid nizaţiilor de partid pe li­
lor gazetelor de perete, agi­ va trebui să fie îmbunătăţirea nia Instruirii colective­ sffrşit. S-a scurs vreme de
muncă politicifă pentru educa­ tatorilor şl propagandiştilor, continuă a vieţii sociale, a lor de agitatori, dinami­ la acele discuţii. Iar luna tre­
rea exigenţei' sl răspnndieril, traducerea în viaţă a acestui actlvltătll cullural-edncatlve zării activităţii gazetelor Dinamismul vieţii comunei cută — ceea ce ne bucură pe
fapt care s-a repercutat asu­ obiectiv va duce la îmbună­ de perete, refacerii agi­ toţi — Ion Pînxaru a fost
tăţirea activităţii de propa­ care va trebui să contribuie primit în rîndul comuniştilor.
pra activităţi*. Transpunerea taţiei vizuale conform
gandă, de educare socialistă la ridicarea nivelului de con­ sarcinilor majore ale cin­ Acest dialog ar© loc In
în viaţă a măsurilor preconi­ a oamenilor muncii, a tine­ ştiinţă al tuturor oamenilor cinalului 1971-1975. începe de Ea primar, dar este sectorul brigăzii Iul Gheor-
zate în programul educaţio­ retului Evident, rolul mobili­ muncii. ghe Anatolie. Muncitorii, cu
nal al partidului ne-a ajutat zator revine organizaţiilor de S. POP căştile de protecţie pe cap,
lucrează la asamblarea unei
susţinut şi de cetăţeni tev| de mare diametru. Un
Siderurffiştii accelerează rodnic L-am căutat zilele trecute pe struim podul ăla sau clădi­ ridicarea magazinului univer­ Colectivul
piîmarul comunei Dobra, A­ rea aia La început se lă­ sal cu etaj ce s-a dai de cu-
drian Costa. Localnicii pe ca­ sau mai greu puşi la treabă, rlnd în folosinţă, Ia şcoala din
re i-am întrebat dacă l-au dar cînd au văzut cum arată Mihăieşti, în care copiii din înaltă oamenii!.
factorii calitativi ai producţiei văzut pe omul căruia obştea strada, satul, după fiecare ac­ această localitate învaţă a­
ţiune pe care am organizat-o
cum...
i-a dat mandatul să conducă
Am trecut cu primarul
pe
si la care şi-au adus şi ei a­
treburile comunei, ne-au spus
simplu: „Acum a trecut pe-aici. portul, şi-au schimbat păre­ cîteva din străzile satului re­ om poate merge prin Interio­
Cred că e fa noul local care rile. şedinţă de comună. Peste tot rul el fără să se aplece.
r v(Urmore din pag. 1) şi eforturile pentru pregătirea nului în furnale, creşterea la se ridică pentru postul de — In acest an, dacă ar fi domneşte ordinea, curăţenia. — Cunosc şi eu un caz a­
agregatelor. Am executat mari 4 000 mc pe oră a debitului miliţie. Dacă nu, e la coope­ vorba să /aceti un bilanţ al Localnicii lucrează pe la porţi, semănător I — ne apune Gh.
volu.ntar-patriotice
acţiunilor
rienU şi competenta, conştiin­ reparaţii capitale la furnalele de oxigen utilizat la elabora­ rativa agricolă de producţie. realizate cu cetăţenii, despre pe îa gardurile din fata casei. Anatolie. Lăcătuşul Ion E-
pomii
Şanţurile sînt curate,
noaica a lucrat mal întîi la
ciozitatea şi responsabilitatea nr. 7 ş» 4, la unele caupere, s-a rea otelului, îmbunătăţirea per­ Dacă nu..." găsim. ce lucrări ati vorbi ? ornamentali sînt protejaţi pen­ sectorul produse industriale
N-a fost uşor să-t
formanţelor flzico-mecanlce ale
munci cori lor, specialiştilor şi refăcut total şi modernizat un metalului, reducerea consumu­ Comuna e destul de mare si tru anotimpul friguros. Oa­
cadrelor de coliducere, In cuptor Martin de more capa­ în fiecare sat component se — Rezultatele obţinute in menii îl salută respectuos pe din I.C.S.H. Avînd absenţe
frunte cu comuniştii, au fost citate. Importante reparaţii rilor specifice. lucrează cîte ceva. Şî, lui, pri­ anul pe care o să-1 încheiem primar. II opresc să-l întrebe nemotivate era propus pen­
tru desfacerea contractului de
şi vor fi încă imiltă vreme s-au efectuat la toate laminoa-, In tot ce am întreprins si mai ului, Si place să lie mereu peste cîteva zile sînt deosebit cum să-şi rezolve o problemă
de-aâţim înainte principalul rele, precum şi la alte agrega­ întreprindem pentru buna des­ în mijlocul cetăţenilor, să se de frumoase. Am avut plan să personală. Primarul le răspun­ muncă, dar, s-a mal făcut o
realizăm prin contribuţia cetă­
factor dc progres tehnic şi e- te, instalaţii şi utilaje vitale făşurare a producţiei in 1972, consulte şi să se sfătuiască de calm, pe înţeles: .Să vii încercare cu el. A fost mu­
conomyc al combinatului. pentru producţie. In slrînsă le­ am simţit puternic şi contăm cu ei. ţenilor lucrări editilar-gospo- pe la mine, să-(i dau adresa tat la noi. Şl aici a conti­
— Neîndoielnic, ceea ce s-a gătură cu aceasta, am acţionai foarte mult pe efortul, talen­ L-am găsit în satul Lăpuş- dâreşli în valoare de 500 000 care-ti trebuie", „Da, să-î spui nuat cu abaterile. De pildă,
lei. fn urma consultărilor şi a
realizat plliă acum constituie cu mai bune rezultate pentru tul şi dăruirea siderurgiştilor, nic. Ajuta sătenii care lucrau propunerilor făcute de cetă­ secretarului că am spus eu cînd lucram la reparaţia capi­
o favorabilă baza, de lansare sporirea si diversificarea pro­ al organizaţiei noastre de par­ la turnarea fundaţiei noului ţeni, s-a hotârtt ca cifra să fie să-ti aprobe"... tală a cuptorului electric era
a producţiei anului! viitor. Sar­ ducţiei proprii de piese de tid. Bazat pe aceste elemente magazin universal. S-a lăsat substanţial îmbunătăţită, adică Da, da, da — sînt aprobări în scnîmbul de noapte. A ve­
cinile pe. 1972 sîiăt Insă mult schimb şi subansamble. Pentru reafirm că vom încheia anul greu smuls din mijlocul oa­ cu încă un milion de lei. Să pe care omul învestit de obşte nit la serviciu, a stat puţin
mai mari — canlidativ şi cali­ a soluţiona în continuare pro­ 1971 cu rezultate de prestigiu. menilor. vedem de fapt ce reprezintă să conducă treburile comunei, şi a... dispărut I Dimineaţa a
Insă,
încercat să mă mintă,
tativ -— împlinind in consecin­ blemele pieselor de schimb, a Consider că al doilea an a( — Cum vă înţelegeţi cu cei 1500 000 lei? S-a construit o le spune răspicat şi în caie
ţă pregătiri temeinice. Care fost creat centrul de proiec­ cincinalului trebuie să fie mal care v-au ales? — l-am între­ piaţă nouă care poate rivaliza se simte multă competentă si pînă la urmă, a recunoscut.
esle stadiu* aceslora ? tări, au crescut indicii de uti­ rodnic, mai bogat în realizări bat pe Adrian Costa, în drum cu oricare alta dintr-un oraş; înţelegere. Primarul de Ia Do­ Nu i-am propus desfacerea
— Considerînd rezolvate pro­ lizare la masinile-unelte, s-a de valoare pentru economia spre reşedinţa de comună. s-au construit 2 600 mp de tro­ bra spune din tot sufletul da. contractului de muncă fiindcă
blemele Pui '71, sîntem încă format un mare număr de ca­ naţională, pentru colectivul — Cu oamenii aceştia mă tuare, 90 de podeţe, 50 ml de pentru că şi cetăţenii spun da am observat că se poate
Destoinicia şt conştiinciozi­
din aceste zile angajaţi prac­ dre calificate nostru, lată ce ne dă forţă si tatea tn muncă stnt atribute­ împac foarte bine. Sini recep­ poduri mijlocii, 15 ml de po­ la toate chemările pe care pri­ scoate ceva bun dîn el.
tic pentru oel de-al doilea an Desigur, enuntînd aceste încredere in munca ce o des­ le permanente ale şefului de tivi la frumos, la nou. E de duri mari, 6 punţi de lemn, 8 marul le face pentru înfrumu­ — Cum v-aţi dat seama de
al cincinalului. De lapt noi cîleva preocupări, nu trebuie făşurăm pentru îndeplinirea echipă Aurel Vasilc, din sec­ ajuns să le spunem că vrem lîntîni din beton, 300 ml gar­ seţarea şi gospodărirea comu­ acest lucru ?
ţia <lc reparat instnlnţli rota­
acţionăm de mullă vreme pen­ să se înţeleagă că am epuizat exemplară a sarcinilor mari si tive de ta Termocentrala Min­ să facem ceva pentru înfru­ duri din prefabricate, 4 250 ml nei si pe care localnicii o vor — Lucram la laminorul 800
tru aceasta Principalele cifre ansamblul problemelor pe ca­ de răspundere care revin Hu­ tia. museţarea comunei, că apoi de dig, din care 250 m] din cît mai repede urbanizată. mm. Se prelungeau halele ..
de plan au fosl cunoscute din re le implică 1972. Rămln încă nedoarei In acest cincinal. Foto: N. GHENA ne Întreabă mereu: „Clnd în­ beton. Un aporl substanţial Eu am plecat cu toată echipa
vară, le-ant defalcat pe tri­ In centrul atenţiei noastre cepem tovarăşe primar să con­ l-au depus cetăţenii noştri la N. PANAITESCU la Caransebeş. Acolo am
mestre şi luni,, le-am repartizat sarcini mari şi complexe. Ne muncit, am dormi! împreună
pe unităţi, secţii, sectoare. Mai preocupă loarle serios realiza­ intr-un dormitor comun si am
mult, am prclgălit condiţii şi rea investiţiilor, domeniu în discutat mult despre omenie,
posibilităţi pentru o mobiliza­ care va trebui să acţionăm despre multe de-ale omului.
pentru iii DEZBATERE PUBLICĂ: Proiectul legii pentru organizarea producerii şi folosirii
re suplimentară, în cazul clnd deosebit de energic, împreună Atunct l-am cunoscut mal
economia naţională o va cere. cu M.l M. si I-C.S H. bine. Acum, Enoaicâ face par­
Fiind vorba, de, condiţii, să execuţia şi punerea la timp te din muncitorii noştri foar­
zăbovim mai întli la apro­ în funcţiune a furnalului nr 9 te buni...
vizionarea lehnîco-imaterială de 1 000 mc, a benzii nr. 3 de raţionale a resurselor de nutreţuri Vorbele au căldură în
Stocurile de materii prime şi aglomerare, a maşinii de tur­ ____I________________________________ « ciuda vîntului aspru care ne
materiale — minereuri, cocs, nat lontă pe bandă şi a 2 noi vîjîie pe Ungă urechi. In la­
calcar, căîbunl ele. — sînt a- electrofillre. Sîntem apoi con­ ta noastră, cele patru prein-
bundenle, pot spune cele mai fruntaţi cu un program încăr­ Punerea fn dezbaterea publi­ re hotărăsc în mare măsură comandată. Intre practicile ca­ se prevede obligativitatea pen­ tru lărgirea loturilor semince- călzitoare de aer ale viitoru­
bune din cîte am avut vreoda­ cat de reparaţii capitale şi mo­ că a proiectului de lege pentru nivelul recoltelor re trebuie înlăturate cu desă- tru deţinătorii de păşuni şl re de ierburi graminee şi le­ lui furnal îşi înalţă siluetele
tă. Excepţie fac electrozii pen­ dernizări la bateria nr. 2 de organizarea producerii şi folo­ in ceea ce priveşte trifoiul, vjrşire se numără st întîrzieri- finele să ia o serie de măsuri guminoase. rotunde. Trec cu mult deasu­
tru oţelărLa electrică, dar spe­ cocsificare, la un cuptor Mar­ sirii raţionale a resurselor de se constată că In ultima vre­ lo la recoltarea coasei Intii care să asigure creşterea con­ O acţiune <fare nu esle pri­ pra unor hale din apropiere.
răm că Ministerul Industriei tin de 400 tone, la 3 laminoa­ nutreţuri constituie o nouă ex­ me se acordă o insuficientă a- penlru furaj, la recoltarea cul­ tinuă a producţiei de furaje. vită cu răspunderea cuvenită Şi totul a început de jos de
presie a atenţiei pe care o a­
Metalurgice şi Centrala alu­ re şi altele. cordă conducerea partidului şi tentie acestei plante. Nerespec- turii de sămîntă şi la trans­ Din rezultatele experimentale In cooperativele agricole de la sol, de la cota zero ţ De
miniului Slatina vor Îmbună­ Sarcinile de creştere a pro­ stalului dezvoltării zootehniei tarea regulilor agrotehnice la portul producţiei de pe cîmp. şi de producţie obţinute pe producţie din judeţul nostru la ce vîrstă oare poate începe
tăţii situaţia. Ne-am pregătit ductivităţii muncii, a calită­ însămîntare, rămînerea timp In asigurarea furajelor de diferite tipuri de pajişti re­ este irigarea culturilor furaje­ formarea muncitorului ?
bine şi pentru timpul friguros. ţii metalului, a eficienţei pro­ şi sporirii producţiei animalie­ îndelungai sub paiele plantei volum, se cere să fie acorda­ zultă că pe majoritatea păşu- re. Din numeroase date com­ — Eu cred — ne răspunde
măsurilor pre­
re. Aplicarea
Intre altele, am pus în func­ ducţiei, ne obligă să intensifi­ văzute creează un cadru nou, parative rezultă că irigaţia are Gheorghe Anatolie — că nu
ţiune un nou tunel de dez­ căm eforturile In aceste di­ deosebit de favorabil, pentru cea mai mare eficientă econo­ există nici o Umilă în pri­
gheţ si noul depozit de căr­ recţii Am prevăzut să con­ mică la culturile furajere şi vinţa aceasta. Constantin lor-
valorificarea pe o treaptă su­
buni cocsificablli si chiar dacă tinuăm acţiunea de asimilare perioară a condiţiilor natura­ LA legumicole. Extinderea Irigaţi­ dache a venit la noi în 1962,
Iarna va fi ceva mai aspră ca de noi mărci de oteluri şi tipo- ilor pe suprafeţele destinate din părţile Bâiieştiulul. Avea
de obicei nădăjduim Intr-o des­ dimensiuni de laminate, să per­ le, sociale Şi economice exis­ producerii furajelor este deci 33 de ani dar nu ştia nici o
tente pentru ridicarea eficien­
făşurare normală, intensivă a fecţionăm şl să generalizăm ţei activităţii în sectorul de una din problemele care tre­ meserie. II dădeam în fieca­
producţiei. tehnologii si procedee moder­ buie să preocupe In mai mare re zl de lucru şl-l arătam ce
In aceeaşi direcţie p converg ne cum ar li insuflarea oxige­ creştere a animalelor. LA RESPECTAREA măsură consiliile de conduce­ chei© trebuie pentru şurubul
In agricultura judeţului nos­
cutare şl alte
operaţii pe
tru, creşterea animalelor ocu­ re şi cadrele tehnice din fle­ care le avea d© făcui. La lo­
pă un loc prioritar, fapt ce care C.A.P, cul de muncă s-a calificat ca
Alături de măsurile tehnice
Excursii la sfîrşit de săpiămînă necesită Ca furajarea (care in SPECIFICE FIECĂREI CULTURI cc se întreprind pentru spori­ lăcătuş. Este unnl din cei mai
prezent esle deficitară) să fie
oameni atlt In ser­
serioşi
simţitor îmbunătăţită în scopul rea producţiei de furaje, «e viciu cît şl în afara serviciu­
DEVA. A Intrat In trad |ţ|e ca şcolile, întreprinderile sau fructificării depline a potenţia­ impune şi luarea unor măsuri lui.
instituţiile de pe raza judeţului nostru să organizeze lului de producţie al tuturor organizatorice corespunzătoare. Toate părerile pe care le
la slîrşilul fiecărei săplăminl excursii cu autocarul fermelor zootennice. Un dezi­ protectoare neridicate de pe tă o deosebită atenţie aplică­ nilor şi fînetelor, prin lu­ Cete mai mari deficienţe se auzim de la aceşti muncitori
penlru elevii, respectiv salariaţii lor. Săpiămînă tre­ derat esenţial în această privin­ cîmp, nelertilizarea şi păşuna- rii măsurilor agrotehnice în crări de îmbunătăţiri, sînt po­ manifestă In timpul campani­ sînt izvorîte dintr-o trăire
cuta, de pildă, elevii Liceului minier din Deva au iosl ţă II reprezintă realizarea unei tul trifoiştiior pină toamna scopul sporirii producţiei de sibilităţi să se dubleze pro­ ilor de recoltare, preparare şl majoră a lucrurilor. Cit de
in excursie la Bucureşti. Cei de la Liceul din Haţeg strucluri judicioase a culturilor tîrzm sint numai cîteva din sleclă furajeră şi de dovlecei ducţia şi chiar să crească de transport al furajelor, clnd lu­ complexă poate (l şi ce di­
şi dc la Şcoala „Dr. Petru Groza" din Deva au că­ furajere. Obţinerea unor canti­ cauzele care au făcut ca su­ în cultură intercalată. 3-4 ori. In rîndul măsurilor cu crările executate cu întlrzlere mensiuni poate atinge forţa
lătorit la Alba Ittlia, iar micii „sportivi" ai şcolii cu tăţi cît mai mari de substanţe prafaţa cultivată cu trifoi şi Supraletele întinse de pajişti cea mai mare eficacitate se provoacă pierderi însemnate unul colectiv de a înălţa —
accsl proiil, din municipiul Deva, au întreprins o dru­ nutritive la hectar obligă con­ producţia să scadă în multe naturale, care ocupă peste înscrie fertilizarea. Pajiştile de recoltă, ducînd chiar la în adevăratul sens al cuvin-
meţie pe Valea' Oltului. ducerile unităţilor să acorde cooperative agricole. La cele două Ireimi din totalul tere­ reacţionează puternic la apli­ înjumălălirea producţiei. Iată tulul — oamenii ? La plecare
Consemnăm cu plăcere şi cîleva excursii de dală o deosebită alentie leguminoa­ de mai sus se adaugă şi lipsa nului agricol al judeţului, dau carea îngrăşămintelor cu azot de cc se impune ca în viitor,
mai recentă. Vineri, elevi şl profesori de la Liceul selor şi gramineelor furajere. de sămîntă constatată în ulti­ încă producţii de iarbă şi fin şi fosfor. Folosindu-se doze avînd în vedere deficitul în­ 11 Intîinlm pe tînărul comu­
pedagogic din Deva au plecat cu autocarul spre Ti­ Dintre acestea, lucerna, dato­ mi» ani, deşi în zona noastră scăzute, care nu reflecta nici moderne dc îngrăşăminte — grijorător de nutreţuri înre­ nist Ion Pînzaru şi-l spunem
mişoara. cei de la liceul industrial de construcţii şi-au rită calităţilor sale (îndeosebi există condiţii favorabile pro­ pe departe potenţialul lor. E­ N 80-100 şi P 40-50 Lg substan­ gistrat an de an în cooperati­ că ne-ar place să scriem
ales penlru drumeţie un traseu mai lung — Băile Her- longevităţii şi numărului mare ducerii seminţelor de Irilolie- xistă încă suprafeţe mari de ţă aclivă la ha — se. obţin vele agricole, să se întreprin­ cîndva despre un erou cu nu­
culane, Turnu Scverin, Motru, Tîrgu Jiu. Petroşani — dc coase pe care le dă pe an) ne. Populaţia dc trifoi cultivată păşuni împădurite, nefolositoa­ chiar din primul an de fertili­ dă acţiuni eliciente pentru a- mele acesta. Zîmbeşte si urcă
iar cei de la Liceul nr. 2 din cartierul Dacia vor vi­ este una din cele mai renta­ fn ţara Haţegului este foarte re nici agriculturii nici silvi­ zare sporuri medii de 8-10 1 plicaroa în practică a preve­ din nou pe platformă. Apara­
zita oraşut Cluj De asemenea, un grup de arhitect! bile culturi furajere. Ampla­ valoroasă si. sub denumirea culturii, care Irebuie readuse iarbă la ha, ceea ce reprezin­ derilor proiectului de lege, în tul său de sudură retează me­
dc la I.P.J.H. Deva au plecat penlru două zile la Po­ sarea cu grijă a Incernierelor de „trifoi de Haţeg*, esle a­ în circuitul pastoral prin lu­ tă mai mult declt o dublare a fiecare fermă şi unitate asi- talul. O macara-gigant, adusă
iana Braşov. şi aplicarea la fnfiin|area lor preciată în tară şi la export, crări de defrişări. Asemenea qurîndu-se folosirea cu ran­ de la Galaţi cu 22 de vagoa­
Aceste excursii, pe lingă faptul că sint deosebit a unei fertilizări de bază cu iar în ameliorare serveşte ca lucrări se pot si trebuie să lie producţiei actuale. dament maxim a suprafeţelor ne C.F.R., este stâpînă pc
de reconfortante, constituie şl un mod plăcut dc uti­ gunoi de grajd şi superfosfat, materia) iniţial pentru crearea executate în această perioadă, Rezultate bune s-au obţinui afectate producerii furajelor. înălţimi Braţul ci, purtînd
lizare a timpului liber. Exemplul celor de mai sus ar corespunzătoare unei durate de soiuri noi de trifoi. La cul­ cînd volumul lucrărilor agrico­ prin desţelenirea pajiştilor ne- inele uriaşe din trupul vii­
trebui urmat şl dc alte colective de muncă hunedo- de 4-0 ani de exploatare a cul­ tura trifoiului de sămîntă în produclive şi înfiinţarea dc Ing. NICOLAE SIMŢEA torului furnal, se roteşte prin
le este redus şi există sufi­
renc turii, completată cu fertilizarea majoritatea cazurilor nu se cientă forţă de muncă dispo­ pajişti semănate Aceaslă ac­ Staţiunea agricolă experimentală locuri în care zboară numai
ţiune irebuie extinsă, în pa­
anuală cu azot, sint factori ca­ respectă însă tehnologia re- nibilă. In proieclul de lege ralel luîndu-se şi măsuri pen­ Geoagiu cocorii.