Page 49 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 49
ŞEDINJA COMITETULUI
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R.
In ziua do 14 docombrio 1971 a avut loc bunătăţire a planului pe anul 1972 şi
şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., proiectul bugetului de stat şi a hotârit sâ
prezidata de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fie supuse dezbaterii Plenarei Comitetului
secretar general al Partidului Comunist Central al Partidului.
Român. In continuare, a fost examinat proiectul
Au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi de hotârîre cu privire la activitatea organelor
conducători ai unor organe centrale. şi organizaţiilor de partid în înfăptuirea po
Comitetul Executiv a examinat planul de liticii de cadre a partidului, care urmeazâ
dezvoltare economica şi sociala a Republicii sâ fie supusa dezbaterii Plenarei Comitetu
ORGAN tt COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Socialiste România pe anul 1972, actualizat lui Central al partidului. Comitetul Executiv
pe baza propunerilor rezultate fn urma ana a mai aprobat principalii indicatori tehnico-
lizelor care au avut loc in întreprinderi, cen economici ai unor lucrări de investiţii pre
trale economice şi ministere, precum şi pro văzute a fi puse in funcţiune in actualul
ANUL XXIII. Nr. 5 268 MIERCURI 15 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI iectul bugetului de stat pe anul 1972. Comi cincinal şi a rezolvat probleme ale activităţii
tetul Executiv a aprobat propunerile de îm curente.
PROGRAMUL DE EDUCAI E Ig e rp re s relatează
I
N U M IR E A N O U LU I draulic, experim entările prac
S J C jA in U i j A C fJJIM A M B A SA D O R AL REPUBLICII le de exploatare la nivel in
tice de selecţie, ca si probe
SOC IALISTE R O M Â N IA IN
REPUBLICA POPULARA dustrial s-au m aterializat In
de
construcţia a 10
tipuri
A L B A N IA pompe, cu debite cuprinse In
tre 2 şi 125 mc pe oră. Încer
Noua conştiinţă nu se formează de la sine de Stat, tovarăşul Ion Sloian Sn regim industrial au demon
cările de laborator, ca şi cele
Prin decret al Consiliului
strat că aceste pompe ating
a /ost num it In calitate
de
şi
ambasador extraordinar
plenipotenţiar al Republicii performante tehnico-functio-
nale la nivelul celor realiza
Socialiste România in Repu
blica Populară Albania, in lo te de instalaţiile sim ilare fa
Intre coordonatele m ajore let. secretarul com itetului de cipale ale form ării $i dezvoltă cul tovarăşului M anole Bod- bricate. în ţări cu tradiţie în
ale Program ului pentru Îm bu partid de la sectorul III M u- rii conştiinţei socialiste — in naraş, care a fost rechemat acest domeniu.
nătăţirea activităţii Ideologice, sariu. Ea nu-i un obiect ce v i şi prin muncă, singura sursă în centrala M inisterului A fa
ridicarea nivelului general al ne de undeva, se instalează în a progresului şi bunăstării, cerilor Externe.
cunoaşterii şi educaţia socialis noi şi acţionează după propria principalul m ijloc de afirm are
tă a maselor, pentru aşezarea voinţă. N oua conştiinţă înseam a talentului şi iniţiativei, de N O I TIP U R I DE POMPE
relaţiilor din societatea noastră nă că trebuie să avem o con manifestare şi autoperfectiona- ilillH
pe baza principiilor eticii şl e- cepţie înaintată despre viată re a personalităţii — au vor H ID R A U LIC E
chitătii socialiste şi comuniste, Si societate, sB acţionăm In bit comuniştii Iosif Toma, se In colaborare cu specialiş
adoptat de plenara C.C. al cunoştinţă de cauză In toate cretarul com itetului de partid PENTRU 24 ORE
P.C.R. din 3-5 noiem brie a.c., situaţiile, să muncim mai mult al sectorului I M usariu, şi A tii din întreprinderile produc Vremea sc menţine schim
tive, cadrele didactice de la
bătoare şl relativ rece, cu ce
form area noii conştiinţe ocupă si mal bine, să învăţăm să tră vram Tomodan, m iner speciali catedra de maşini hidraulice rul variabil. Izolat se vor sem
un loc distinct, de maximă im im ordonat, echilibrat, în zat, din cadrul aceluiaşi sec a Institutului politehnic „Tra- nata precipitaţii slabe. Vlntul
portantă. Acestui capitol 1 se profund spirit realist. Pentru tor. Cei doi s-au referit la ian V uia", din Timişoara, au va sufla slab pin* la potrivit
acordă atenţia cuvenită In toa form area conştiinţei socialiste necesitatea cultivării la mineri, finalizat cu succes noi studii din N.V. Minimele vor fl cu
prinse Intre minus S şl minus
te sectoarele vieţii politice si este necesar să luptăm îm po la cei tineri îndeosebi, a cul 3 grade Iar maximele Intre
economice. Pretutindeni se des triva m entalităţilor vechi, re tului faţă de muncă, a convin şi cercetări ştiinţifice aplica minus 2 grade şl 3 grade.
făşoară o muncă asiduă, plină trograde, să cultivăm trăsătu- gerilor înaintate, comuniste, tive pentru proiectarea şi asi PENTRU URMĂTOARELE
de răspundere, pentru educa fată de viata socială, de tot m ilarea In fabricaţia industri DO UA ZILE
ţia socialistă a maselor, pentru ce este frumos şi util şi, para ală a unor pompe centrifuge,
Vreme schimbătoare cu ce
m aterializarea In practică a lel cu acestea, au accentuat mm rul variabil. Izolat se vor sem
idealurilor societăţii noastre. necesitatea com baterii m entali destinate industriei chimice. nala precipitaţii slabe. Vlntul
Terenul de form are şi dezvol Discuţie colectivi tăţilor retrograde, indolentei Intre altele, studiile privind va sufla potrivit Temperatu
ra In creştere uşoarfl. Dimi
tare a conştiinţei socialiste În şi superficialităţii, m anifestări E. M. Lupani. Un şir de vagonetc luînd drumul preparţiel..- Polo; I. LICIU optim izările circuitului hi neaţa Izolat ceaţâ.
sumează o m ultitudine de di lor de necinste $i incorectitu
recţii spre care partidul îşi o la întreprinderea dine.
rientează deopotrivă grija, — In formarea noii conştiin
preocupările. După cum s-a minieri Barza ţe, adevăratei conştiinţe mun
subliniat In plenară — activi citoreşti — sobre, ferme, acti ÎN PAGINA A li-A
tatea ideologico-educativă, de ve — munca are rolul princi In pagina a ll-a Cu planul anual Îndeplinit
dezvoltare a conştiinţei socia pal — aprecia tovarăşul Iosif
liste, constituie o sarcină per Tom a, iar pentru ca ea să fer tea noastrA pe baza principi
manentă a întregului partid, rile m oralei comuniste, princi tilizeze este necesară o preo In ajutorul ilor eticU şl echitâtli socialiste i i i i S
cere o muncă stăruitoare, p li piile dreptăţii şi adevărului, ale cupare atentă, susţinută, din şi comuniste InmAnunclicazA
vizeazA
toate
activităţi care
nă de răspundere şi răbdare, echităţii sociale. In această d i partea organelor şi organizaţi cabinetelor sferele vieţii spirituale şl so Condiţii tot mai bune
deoarece însuşi viitorul comu recţie, nouă, comuniştilor, ne ilor de partid. N-a$ vrea să ciale, In cadrul cArora un loc
nist al patriei noastre depinde revine o mare răspundere. T re par lipsit de modestie, dor la Important II ocupA cunoaşte- pentru efectuarea
de desfăşurarea cu succes a buie să fim mereu, în întreaga noi, în organizaţiile de partid pentru şfllnfe
acestei munci. Latura principa activitate, exem ple demne de de la sectorul I M usariu, se (Continuare in pag. a 2-a) S H Ifiii
lă a noli-conştiinte o-constituie «urmat. Şi aş putea spune* că în sociale şl transporturilor rutiere .* tar
participarea activă, susţinută, sectorul III M usariu avem m ul duce o muncă plină de răspun
a tuturor oam enilor muncii la te asemenea exem ple, după dere In această direcţie şi. du D E V A . U nităţilor industri porturilor rutiere, s-a mate
perfecţionarea relaţiilor de care-şi corectează atitudinea, pă dezbaterea documentelor de cetrelor de ale şl economice din Judeţul rializat fn finalizarea d to rva
producţie, la progresul m ultila comportamentul, conştiinţa cei partid din iulie $1 noiembrie nostru care au anunţat înde obiective Importante. Dintre
teral al societăţii noastre so lalţi salariaţi. I-aş aminti pe documentare plinirea înainte de termen a acestea amintim terminarea
cialiste. adevăraţii comunişti de omenie a.c., transpunerea lor în viaţă planului anual de producţie şl darea în folosinţă a auto-
Pe acest fond al form ării şi Gheorghe Cerbu, Ioan Dences- este evidentă. A crescut con Ii se alălură continuu alte gărll de călători din Deva,
dezvoltării conştiinţei socialis cu, Anghel Oprean, Remus Su- ştiinţa muncitorească, reflecta pen/ru colective de muncă din dife una din cele mal m ari şl Acţiuni intercooperatiste
te, al sporirii nivelului de dă ciu, Ioan Ştefan, Nicolae M e- tă fn întărirea disciplinei şi or rite sectoare de acllvllafe. mai moderne construcţii de
ruire In muncă şi de responsa ra — aflaţi mereu In prim ele activitatea Au raportat acest succes şi acest fel din ţară. A fost la executarea unor lucrări
bilitate fată de rezultatele ei, rinduri ale muncii politice si dinii, în realizarea şi depăşirea m uncitorii, tehnicienii şi In construit şl dat circulaţiei un de îmbunătăţiri funciare
am purtat o discuţie colectivă ale activităţii productive, carac sarcinilor de plan, In reduce ginerii aparţinînd şantierului pod peste rlul Crlş. la Vaţa.
la întreprinderea m inieră Bar rea considerabilă a unor stări polftico- de construcţii (n transporturi s-au aşternut 17 km de pan In apropierea localităţii
za cu cîtiva dintre cei mal terizaţi de pricepere şi corec de lucruri negative; absente Deva, care îşi desfăşoară ac glică asfaltlcă pe drumul na Horia, din judeţul Tulcea,
destoinici oameni ai ei. exem titudine, de o înaltă conştiinţă nemotivate, întlrzieri de la ser educativă tivitatea In mal m ulte Jude ţional 75 Bălţa — Citnpenl. s-a incheiaf construcţia unul
ple de conştiinciozitate In ac socialistă. Ei şi alţii ca ei au ţe. Constructorii au făcut de nou obiectiv din planul anu
tivitatea profesională şi In mobilizat ortacii cu care lu viciu, nerealizarea unor sarcini, Programul P.C.R. pentru Im- Activitatea rodnică presta pe aoum organizări de şan al al lucrărilor de îm bunătă
munca politică. crează, reuşind să dea produc fluctuaţia Intre schimburi. Co- bunâtâfirca activii A|ii ideolo tă anul acesta de colectivul tier şi pregătiri pentru Înce ţiri fu n ciare: barajul de pe
— Este clar că noua conşti ţii sporite de metal peste pre gice, ridicarea nivelului gene şantierului, pentru crearea perea lucrărilor la noi obiec rîul Taiţa. Construit pe o
ral al cunoaşterii şl educaţia
inţă nu se formează de la sine vederile planului. Aşa înţeleg DUMITRU GHEONEA socialistă a maselor, pentru »- unor condiţii din ce în de tive rutiere ce urmează a II lungime de 450 m etri, bara
— $i-a exprim at punctul de eu noua conştiinţă. şezarea relaţiilor din societa- mal bune efectuării trans executate tn anul viitor. ju l esle m eirt să asigure re
vedere comunistul Ion G avrl- Despre una din laturile prin (Continuare in pag, a 2-a) gularizarea apelor şl atenua
rea viitu rilo r rîulul. Totoda
tă, în spatele Iul se va crea
un lac de acumulare care
va permite Irigarea unei su
FACEM MBliB UNIRI 1 HSliHIR PRODUCŢIEI D ialog in tre generaţii prafeţe de 050 ha şl în fiin
ţarea unei crescătorii pisci
# cole prin asocierea mal mul
tor cooperative agricole de
producţie din această zonă.
■ n in ş i iilP iP L A Ii IN 71 liste, anul viilo r vor începe,
Prin acţiuni Intercoopera-
de asemenea, o serte de lu
crări de îm bunătăţiri funcia
re şi pe cursurile riurllor
START OPTIM P i *11 scoate de sub influenţa Inun
Tellţa şi Slava,
vor
care
daţiilor şi vor reda circuitu
lui agricol aproape 500 ha.
După cum se şlie, de curtnd,
m inerii V ăii Jiului au trecut la PLANUL DE EXPORT
programul de lucru de 6 ore tn
subteran. Rezultatele acestei La Băiţa
măsuri se fac tot mai vizibile
în sporurile de producţie Înre
gistrate zilnic la serviciul dis Magazin cu etaj
pecer din cadrul Centralei căr trebuie realizat integral
bunelui Petroşani. In curlnd va intra In folo
sinţă, la Bălţa, un nou ma
gazin com ercial cu etaj, aşa
ACCELERAŢI ultim ii ani. Noua unitate va
In abatajele Văii Jiului cum s-au construit multe in
şalele Judeţului nostru fn
Rezultate ce contribui la o mal bună sa-
de
tisiacere a
cerinţelor
cumpărare ale cetăţenilor din
vorbesc de la sine L I V R Ă R I L E DumlnlcA dimineaţa. Intr-un cadru festiv, elevii liceelor indust riale de construcţii si minier din Bălţa şi satele din jur. A id
va funcţiona şi o alim enta
despre hărnicie şi Deva s-au lntllnlt cu tovarăşii Ştefan Tripşa, Erou al Muncii Socialiste, prlm-maJstru oţelar la ră cu autoservire, mult so
C.S.H., Cornel Covaliov, secretar aJ comitetului de partid de la I.C.S.H., maistru constructor, şl
licitată de populaţie.
Mlrcea Neagu, corespondenj al radiotclcvlzlunlî
pentru judeţul
Hunedoara. IntUnlrea a dat naş-
tere unul dialog viu, uUI, cu profunde valenţe educative. Au fost abordate aspecte referitoare In prezent se execută u l
O problemă deosebită a e-
tim ele retuşuri ale finisări
dăruire în muncă conomlel judeţului, care re vrărilor spre beneficiarii ex ma decadă a acestei luni. s-au Ia tainele meseriei, la comportam oniul In şcoalâ, întreprindere si societate al tinerilor, prietenie şi lor, apoi, după Instalarea mo
Faptul că in această
dragoste.
terni.
fabricat şl livrat suplimentar
Iu încheiere, corul liceului industrial de construcţii a lnterp rotat un program de ctntece pa-
clamă soluţii urgente şl efor lună sarcinile la export sînt importante cantităţi de produ triotîce sl popularo st a fost vizita (A baza sportivi a acestui liceu, amenaJatA prin munca cntuzla9tA bilierului, noul magazin va
turi maxime, o constituie rea cele mal mobilizatoare din în se. fapt ce contribuie la acu a elevilor.
M in e rii de la Lupenl Înscriu IOAN JURA primi pe cel dlnlil cumpără
fn palmaresul realizărilor noi lizarea planului anual de ex tregul an obligă organizaţi mularea peste prevederi a u FotOî OVIDIU JURCA tori.
ile de partid, conducerile în
suocese. Sectorul IV al m inei port. Pfnă la 20 decembrie, nor însemnate fonduri valuta
anunţă depăşirea sarcinilor deci peste numai 5 zile. preve treprinderilor să acţioneze zil re.
nic, In baza unor programe
planificate pentru acest an cu derile pe întregul an la acest Accelerarea ritm urilor de fa
30 412 tone cărbune, numai pe esenţial Indicator al planului Judicioase de fabricaţie şi ex bricare şl livrare se impune
luna în curs. aici s-au extras trebuie îndeplinite exemplar pediere. pentru a asigura de cu toată acuitatea la unităţile w m m m M in te r n a ţio n a le s e c v e n ţ e i n t e r n a ţ i o n a l e
vansarea livrărilor.
de către flecare unitate ex
peste prevederi 2 800 tone căr portatoare. Prin aceasta, con Procedlndu-se în acest mod. care pe cele 11 luni înregis
bune. Brigăzi ca cele conduse ducerile Întreprinderilor tre la Com binatul siderurgic H u trează restanţe. Este Îngrijo
de Ioan Solomon. Petre Con nedoara — unitate care deţi rătoare sub acest aspect si BONN Viitoarele discuţii privind ratificarea Vizita delegaţiei M.A.N. a României
stantin. M Ihal Ctrdei au reali buie să înţeleagă realizarea ne o pondere de peste 75 Ia tuaţia de la „Vidra*1 Orăştie.
zat în această lună substanţia Integrală a sarcinilor valorice sută In exportul judeţului — Deşi în II luni această unita tratatelor încheiate de R. F. a Germaniei in Venezuela
le depăşiri ale planului de pe total şl pe relaţii, livrarea s-au îndeplinit cu o lună Îna te a îndeplinit planul numai
CARACAS U. — Trimisul spe
producţie, dar deosebit de sem tuturor cantităţilor de produ inte de termen sarcinile a In procent de 86,4 la sută, cu U.R.S.S. «si Polonia cial Agerpres, Eugen Pop, trans de prosperitate pentru poporul
venczuelean.
f
nificativ este faptul că Întrea se planificate şl încasarea con nuale. M al mult, fu această lu iar In decembrie are sarcini mite : Preşedintele Republtclt Mulţumind, preşedintele Ra-
ga producţie suplimentară din mult sporite, conducerea în B O N N ’ 14 (Agerpres). — ei cu U.R.S.S. şi Polonia, a Venezuela, Rafael Gatdera, a facl Caldera a transmis pre
primii, la
Palatul Miraflorcs,
abataje In acest an s-a reali travalorii acestora în valută, nă, ritm ul exportului s-a in treprinderii nu s-a îng rijit de M inistrul de externe vesl- anunţat purtătorul de cuvint delegaţia Marii Adunări Naţio şedintelui Nicolae Ceauşescu un
zat pe seama creşterii produc astfel ca fiecare unitate eco tensificat prin livrarea a a intensificarea livrărilor. Dova al guvernului vesl-german, nale a Republicii Socialiste mesaj de salut cu expresia ce
tivităţii muncii care a sporit cu nomică să aducă aportul ce proape 3 000 tone laminate, dă că în prima decadă din de german, W alter Sclieel, va Conrad Ahlers, citat de agen România, condusâ dc tovarăşul lei mal înalte stime. Referln-
discuta tn zilele următoare cu
Miltai Dalea, preşedintele Comi
1,2 tone pe post. rut la creşlerea resurselor va creîndu-se condiţii ca, pină cembrie nu s-a expediat nici preşedintele Com isiei de po ţia DPA. Guvernul federal, a siei dc polItlcA externă a M.A.N. du-.sc la posibilităţile dc lărgi
Sectorul IV de la mina V u l o cantitate de produse bene litică externă a Bundestagu- spus Ahlers, doreşte o înţe Cu acest prUeJ, şeful delega re a relaţiilor dintre Venezue
can a realizat sarcinile de plan lutare ale ţării. la finele anului, planul de ex ficiarilor externi. puntndu-se lui, Gerhard Schroeder, si cu legere cu opoziţia din Bun- ţiei române a transmis preşedin la şi România, preşedintele Vc-
pe acest an. A id au fost ex Se impune, deci, ca o ce port să se depăşească cu mai sub semnul incertitudinii în reprezentanţii tuturor fracţiu destag şi cu landurile In ca- telui nafftol Caldera un mesaj nezuelci a spus : „Urmărim cu
trase de la începutul anului rinţă de bază pentru atinge bine de 10 la sută. Sim ilar se je guvernele sini formate de din partea preşedintelui Consttiu- mult interes politica României,
peste sarcinile de plan la zi rea acestui obiectiv, impulsio procedează şi la alte unităţi săşi realizarea planului anual. nilor din Parlament un plan lui de Stat al Republicii Socialiste Iii care se afirmi personalita
15 000 tone cărbune, contribuţia AL. VALERIU calendaristic privind exam i UCD-UCS asupra discutării şi România/ Nicolae Ceauşescu, cu tea proprie a ţării dumneavoas
narea pe toate căile a fabri care au realizat planul anual narea si ratificarea tratatelor ratificării acestor tratate de tră.
D, IONEL încheiate de R.F. a Germ ani către Parlament. urArl de fericire personali şl
cării produselor la export şl — I. M . Hunedoara, I. M . C.
(Continuare in pag. a 2-a) mal cu seamă accelerarea li Blrcea. U.J.C.M . A id . In pri (Continuare în pag. a 2-a)