Page 49 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 49

ŞEDINJA COMITETULUI


                                                                                                           PROLETARI  DIN  TOATE  ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ

                                                                                                                                                                    EXECUTIV  AL  C.C.  AL  P.C.R.




                                                                                                                                                                    In  ziua  do  14  docombrio  1971  a  avut  loc   bunătăţire  a  planului  pe  anul  1972  şi
                                                                                                                                                                  şedinţa  Comitetului  Executiv  al  C.C.  al  P.C.R.,   proiectul  bugetului  de  stat  şi  a  hotârit  sâ
                                                                                                                                                                  prezidata  de  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,   fie  supuse  dezbaterii  Plenarei  Comitetului
                                                                                                                                                                  secretar  general   al   Partidului  Comunist   Central  al  Partidului.
                                                                                                                                                                  Român.                                        In  continuare,  a  fost  examinat  proiectul
                                                                                                                                                                    Au  participat,  ca  invitaţi,  miniştri  şi  alţi   de  hotârîre  cu  privire  la  activitatea  organelor
                                                                                                                                                                  conducători  ai  unor  organe  centrale.    şi  organizaţiilor  de  partid  în  înfăptuirea  po­
                                                                                                                                                                    Comitetul  Executiv  a  examinat  planul  de   liticii  de  cadre  a  partidului,  care  urmeazâ
                                                                                                                                                                  dezvoltare  economica  şi  sociala  a  Republicii   sâ  fie  supusa  dezbaterii  Plenarei  Comitetu­
            ORGAN tt  COMITETULUI  JUDEŢEAN  HUNEDOARA Al  P.C.R  SI AL  CONSILIULUI  POPULAR JUDEŢEAN                                                            Socialiste  România  pe  anul  1972,  actualizat   lui  Central  al  partidului.  Comitetul  Executiv
                                                                                                                                                                  pe  baza  propunerilor  rezultate  fn  urma  ana­  a  mai  aprobat  principalii  indicatori  tehnico-
                                                                                                                                                                  lizelor  care  au  avut  loc  in  întreprinderi,  cen­  economici  ai  unor  lucrări  de  investiţii  pre­
                                                                                                                                                                  trale  economice  şi  ministere,  precum  şi  pro­  văzute  a  fi  puse  in  funcţiune  in  actualul
         ANUL  XXIII.  Nr.  5 268                                MIERCURI  15  DECEMBRIE  1971                                       4  PAGINI  -   30  BANI      iectul  bugetului  de  stat  pe  anul  1972.  Comi­  cincinal  şi  a  rezolvat  probleme  ale  activităţii
                                                                                                                                                                 tetul  Executiv  a  aprobat  propunerile  de  îm­  curente.


         PROGRAMUL                                 DE           EDUCAI E                                                                                                                        Ig e rp re s   relatează
                                                                                        I



                                                                                                                                                                                               N U M IR E A   N O U LU I    draulic,  experim entările  prac­
         S J C jA in U   i j   A C fJJIM                                                                                                                                                       A M B A SA D O R   AL REPUBLICII   le   de  exploatare  la  nivel  in­
                                                                                                                                                                                                                            tice  de  selecţie,  ca  si  probe­
                                                                                                                                                                                               SOC IALISTE  R O M Â N IA   IN
                                                                                                                                                                                                REPUBLICA  POPULARA         dustrial  s-au  m aterializat  In
                                                                                                                                                                                                                                                   de
                                                                                                                                                                                                                            construcţia  a  10
                                                                                                                                                                                                                                            tipuri
                                                                                                                                                                                               A L B A N IA                 pompe,  cu  debite  cuprinse  In ­
                                                                                                                                                                                                                            tre  2  şi  125  mc  pe  oră.  Încer­
         Noua conştiinţă nu se formează de la sine                                                                                                                                              de  Stat,  tovarăşul  Ion  Sloian   Sn  regim  industrial  au  demon­
                                                                                                                                                                                                                            cările  de  laborator,  ca  şi  cele
                                                                                                                                                                                                  Prin  decret  al  Consiliului
                                                                                                                                                                                                                            strat  că  aceste  pompe  ating
                                                                                                                                                                                                a  /ost  num it  In  calitate
                                                                                                                                                                                                                       de
                                                                                                                                                                                                                       şi
                                                                                                                                                                                                ambasador  extraordinar
                                                                                                                                                                                                plenipotenţiar  al   Republicii   performante   tehnico-functio-
                                                                                                                                                                                                                            nale  la  nivelul  celor  realiza­
                                                                                                                                                                                                Socialiste  România  in  Repu­
                                                                                                                                                                                                blica  Populară  Albania,  in  lo­  te  de  instalaţiile  sim ilare  fa­
           Intre  coordonatele   m ajore   let.  secretarul  com itetului   de   cipale  ale  form ării  $i  dezvoltă­                                                                          cul  tovarăşului  M anole  Bod-   bricate.  în  ţări  cu  tradiţie  în
         ale  Program ului  pentru  Îm bu­  partid  de  la  sectorul  III  M u-   rii  conştiinţei  socialiste  —   in                                                                          naraş,  care  a  fost   rechemat   acest  domeniu.
         nătăţirea  activităţii  Ideologice,   sariu.  Ea  nu-i  un  obiect  ce  v i­  şi  prin  muncă,  singura  sursă                                                                         în  centrala  M inisterului  A fa­
         ridicarea  nivelului  general  al   ne  de  undeva,  se  instalează  în   a  progresului  şi   bunăstării,                                                                            cerilor  Externe.
         cunoaşterii  şi  educaţia  socialis­  noi  şi  acţionează  după  propria   principalul  m ijloc  de  afirm are
         tă  a  maselor,  pentru  aşezarea   voinţă.  N oua  conştiinţă  înseam­  a  talentului  şi  iniţiativei,  de                                                                           N O I  TIP U R I  DE  POMPE
         relaţiilor  din  societatea  noastră   nă  că  trebuie  să  avem   o  con­  manifestare  şi  autoperfectiona-                                                                                                         ilillH
         pe  baza  principiilor  eticii  şl  e-   cepţie  înaintată  despre  viată   re  a  personalităţii  —   au  vor­                                                                        H ID R A U LIC E
         chitătii  socialiste  şi  comuniste,   Si  societate,  sB  acţionăm   In   bit  comuniştii  Iosif  Toma,  se­                                                                            In  colaborare  cu  specialiş­
         adoptat  de   plenara  C.C.   al   cunoştinţă  de  cauză  In  toate   cretarul  com itetului  de  partid                                                                                                                PENTRU  24  ORE
         P.C.R.  din  3-5  noiem brie   a.c.,   situaţiile,  să  muncim  mai  mult   al  sectorului  I  M usariu,  şi  A ­                                                                      tii  din  întreprinderile  produc­  Vremea  sc  menţine  schim­
                                                                                                                                                                                                tive,  cadrele  didactice  de  la
                                                                                                                                                                                                                            bătoare  şl  relativ  rece,  cu  ce­
         form area  noii  conştiinţe  ocupă   si  mal  bine,  să  învăţăm   să  tră­  vram   Tomodan,  m iner speciali­                                                                         catedra  de  maşini  hidraulice   rul  variabil.  Izolat  se  vor  sem­
         un  loc  distinct,  de  maximă  im ­  im   ordonat,   echilibrat,   în   zat,  din  cadrul  aceluiaşi  sec­                                                                            a  Institutului  politehnic  „Tra-   nata  precipitaţii  slabe.  Vlntul
         portantă.  Acestui  capitol  1  se   profund  spirit  realist.   Pentru   tor.  Cei  doi  s-au  referit   la                                                                           ian  V uia",  din  Timişoara,  au   va  sufla  slab  pin*  la  potrivit
         acordă  atenţia  cuvenită  In  toa­  form area  conştiinţei  socialiste   necesitatea  cultivării  la  mineri,                                                                         finalizat  cu  succes  noi  studii   din  N.V.  Minimele  vor  fl  cu­
                                                                                                                                                                                                                            prinse  Intre  minus  S  şl  minus
         te  sectoarele  vieţii  politice   si   este  necesar  să  luptăm  îm po­  la  cei  tineri  îndeosebi,  a  cul­                                                                                                    3  grade  Iar  maximele  Intre
         economice.  Pretutindeni  se  des­  triva  m entalităţilor  vechi,  re­  tului  faţă  de  muncă,  a  convin­                                                                           şi  cercetări  ştiinţifice  aplica­  minus  2  grade  şl  3  grade.
         făşoară  o  muncă  asiduă,  plină   trograde,  să  cultivăm   trăsătu-  gerilor  înaintate,   comuniste,                                                                               tive  pentru  proiectarea  şi  asi­  PENTRU  URMĂTOARELE
         de  răspundere,  pentru  educa­                             fată  de  viata  socială,  de  tot                                                                                         m ilarea  In  fabricaţia  industri­  DO UA  ZILE
         ţia  socialistă  a  maselor,  pentru                        ce  este  frumos  şi  util  şi,  para­                                                                                     ală  a  unor  pompe  centrifuge,
                                                                                                                                                                                                                             Vreme  schimbătoare  cu  ce­
         m aterializarea  In   practică  a                           lel  cu  acestea,  au   accentuat                                                                            mm                                        rul  variabil.  Izolat  se  vor  sem­
         idealurilor  societăţii   noastre.                          necesitatea  com baterii  m entali­                                                                                        destinate  industriei   chimice.   nala  precipitaţii  slabe.  Vlntul
         Terenul  de  form are  şi  dezvol­  Discuţie  colectivi     tăţilor  retrograde,   indolentei                                                                                          Intre  altele,  studiile   privind   va  sufla  potrivit  Temperatu­
                                                                                                                                                                                                                            ra  In  creştere  uşoarfl.  Dimi­
         tare  a  conştiinţei  socialiste  În ­                      şi  superficialităţii,  m anifestări­  E.  M.  Lupani.  Un  şir  de  vagonetc  luînd  drumul  preparţiel..-  Polo;  I.  LICIU  optim izările   circuitului   hi­  neaţa  Izolat  ceaţâ.
         sumează  o  m ultitudine  de  di­                           lor  de  necinste  $i  incorectitu­
         recţii  spre  care  partidul  îşi  o­  la  întreprinderea   dine.
         rientează   deopotrivă   grija,                               —   In   formarea  noii  conştiin­
         preocupările.  După  cum   s-a     minieri  Barza           ţe,  adevăratei  conştiinţe  mun­
         subliniat  In  plenară  —   activi­                         citoreşti  —   sobre,  ferme,  acti­                                                                                                                    ÎN  PAGINA  A  li-A
         tatea  ideologico-educativă,   de                           ve  —   munca  are  rolul  princi­           In  pagina  a  ll-a                               Cu  planul  anual  Îndeplinit
         dezvoltare  a  conştiinţei  socia­                          pal  —   aprecia  tovarăşul  Iosif
         liste,  constituie  o  sarcină  per­                        Tom a,  iar  pentru  ca  ea  să  fer­                       tea  noastrA  pe  baza  principi­
         manentă  a  întregului   partid,   rile  m oralei  comuniste,  princi­  tilizeze  este  necesară  o  preo­  In  ajutorul   ilor  eticU  şl  echitâtli  socialiste                                                       i i i i S
         cere  o  muncă  stăruitoare,  p li­  piile  dreptăţii  şi  adevărului,  ale   cupare  atentă,  susţinută,   din         şi   comuniste   InmAnunclicazA
                                                                                                                                              vizeazA
                                                                                                                                                     toate
                                                                                                                                 activităţi  care
         nă  de  răspundere  şi   răbdare,   echităţii  sociale.  In  această  d i­  partea  organelor  şi  organizaţi­  cabinetelor   sferele  vieţii  spirituale  şl  so­  Condiţii  tot  mai  bune
         deoarece  însuşi  viitorul  comu­  recţie,  nouă,  comuniştilor,  ne   ilor  de  partid.  N-a$  vrea  să                ciale,  In  cadrul  cArora  un  loc
         nist  al  patriei  noastre  depinde   revine  o  mare  răspundere.  T re­  par  lipsit  de  modestie,  dor  la          Important  II  ocupA  cunoaşte-          pentru  efectuarea
         de  desfăşurarea  cu  succes   a   buie  să  fim   mereu,  în  întreaga   noi,  în  organizaţiile  de  partid   pentru  şfllnfe
         acestei  munci.  Latura  principa­  activitate,  exem ple  demne  de   de  la  sectorul  I  M usariu,  se                (Continuare  in  pag.  a  2-a)                                                                S H Ifiii
         lă  a  noli-conştiinte  o-constituie   «urmat.  Şi  aş  putea  spune* că  în                      sociale  şl                                                transporturilor  rutiere                                    .*  tar
         participarea  activă,  susţinută,   sectorul  III  M usariu  avem  m ul­  duce  o  muncă  plină  de  răspun­
         a  tuturor  oam enilor  muncii  la   te  asemenea  exem ple,   după   dere  In  această  direcţie  şi.  du­                                                 D E V A .  U nităţilor  industri­  porturilor  rutiere,  s-a  mate­
         perfecţionarea   relaţiilor   de   care-şi  corectează   atitudinea,   pă  dezbaterea  documentelor  de   cetrelor  de                                    ale  şl  economice  din  Judeţul   rializat  fn  finalizarea  d to rva
         producţie,  la  progresul  m ultila­  comportamentul,  conştiinţa  cei­  partid  din  iulie  $1  noiembrie                                                nostru  care  au  anunţat  înde­  obiective  Importante.  Dintre
         teral  al  societăţii  noastre  so­  lalţi  salariaţi.  I-aş  aminti  pe                        documentare                                               plinirea  înainte  de  termen  a   acestea  amintim  terminarea
         cialiste.                     adevăraţii  comunişti  de  omenie   a.c.,  transpunerea  lor  în  viaţă                                                     planului  anual  de  producţie   şl  darea  în  folosinţă  a  auto-
           Pe  acest  fond  al  form ării  şi   Gheorghe  Cerbu,  Ioan  Dences-   este  evidentă.  A   crescut  con­                                               Ii  se  alălură  continuu  alte   gărll  de  călători  din  Deva,
         dezvoltării  conştiinţei  socialis­  cu,  Anghel  Oprean,  Remus  Su-   ştiinţa  muncitorească,  reflecta­  pen/ru                                        colective  de  muncă  din  dife­  una  din  cele  mal  m ari   şl   Acţiuni  intercooperatiste
         te,  al  sporirii  nivelului  de  dă­  ciu,  Ioan  Ştefan,  Nicolae  M e-   tă  fn  întărirea  disciplinei şi or­                                         rite  sectoare  de   acllvllafe.   mai  moderne  construcţii  de
         ruire  In  muncă  şi  de  responsa­  ra  —   aflaţi  mereu  In  prim ele                          activitatea                                             Au  raportat  acest  succes  şi   acest   fel  din  ţară.  A    fost   la executarea unor lucrări
         bilitate  fată  de  rezultatele  ei,   rinduri  ale  muncii  politice  si   dinii,  în  realizarea  şi  depăşirea                                         m uncitorii,  tehnicienii  şi  In­  construit  şl  dat  circulaţiei  un   de îmbunătăţiri  funciare
         am  purtat  o  discuţie  colectivă   ale  activităţii  productive,  carac­  sarcinilor  de  plan,  In  reduce­                                            ginerii  aparţinînd  şantierului   pod  peste  rlul  Crlş.  la  Vaţa.
         la  întreprinderea  m inieră  Bar­                           rea  considerabilă  a  unor  stări    polftico-                                              de  construcţii  (n  transporturi   s-au  aşternut  17  km  de  pan­  In   apropierea   localităţii
         za  cu  cîtiva  dintre  cei   mal   terizaţi  de  pricepere  şi  corec­  de  lucruri  negative;  absente                                                  Deva,  care  îşi  desfăşoară  ac­  glică  asfaltlcă  pe  drumul  na­  Horia,  din  judeţul   Tulcea,
         destoinici  oameni  ai  ei.  exem ­  titudine,  de  o  înaltă  conştiinţă   nemotivate,  întlrzieri  de  la  ser­  educativă                              tivitatea  In  mal  m ulte  Jude­  ţional  75  Bălţa  —   Citnpenl.  s-a  incheiaf  construcţia  unul
         ple  de  conştiinciozitate  In  ac­  socialistă.  Ei  şi  alţii  ca  ei  au                                                                               ţe.                         Constructorii  au  făcut  de   nou  obiectiv  din  planul  anu­
         tivitatea   profesională  şi   In   mobilizat  ortacii  cu  care  lu ­  viciu,  nerealizarea  unor  sarcini,   Programul  P.C.R.  pentru  Im-               Activitatea  rodnică  presta­  pe  aoum  organizări  de  şan­  al  al  lucrărilor  de  îm bunătă­
         munca  politică.               crează,  reuşind  să  dea  produc­  fluctuaţia  Intre  schimburi.  Co-  bunâtâfirca  activii A|ii  ideolo­                 tă  anul  acesta  de  colectivul   tier  şi  pregătiri  pentru  Înce­  ţiri  fu n ciare:  barajul  de  pe
           —  Este  clar  că  noua  conşti­  ţii  sporite  de  metal  peste  pre­                      gice,  ridicarea  nivelului  gene­                          şantierului,  pentru   crearea   perea  lucrărilor  la  noi  obiec­  rîul  Taiţa.   Construit  pe  o
                                                                                                       ral  al  cunoaşterii  şl  educaţia
         inţă  nu  se  formează  de  la  sine   vederile  planului.  Aşa  înţeleg   DUMITRU  GHEONEA   socialistă  a  maselor,  pentru  »-                         unor  condiţii  din  ce  în  de   tive  rutiere  ce  urmează  a  II   lungime  de  450  m etri,  bara­
          —  $i-a  exprim at  punctul   de   eu  noua  conştiinţă.                                     şezarea  relaţiilor  din  societa-                          mal  bune  efectuării   trans­  executate  tn  anul  viitor.  ju l  esle  m eirt  să  asigure  re­
         vedere  comunistul  Ion  G avrl-  Despre  una  din  laturile  prin­  (Continuare  in  pag,  a  2-a)                                                                                                                 gularizarea  apelor  şl  atenua­
                                                                                                                                                                                                                             rea  viitu rilo r  rîulul.  Totoda­
                                                                                                                                                                                                                             tă,  în  spatele  Iul  se  va  crea
                                                                                                                                                                                                                             un  lac  de  acumulare   care
                                                                                                                                                                                                                             va  permite  Irigarea  unei  su­
                     FACEM MBliB  UNIRI  1  HSliHIR  PRODUCŢIEI                                                                            D ialog  in tre   generaţii                                                       prafeţe  de  050  ha  şl  în fiin ­
                                                                                                                                                                                                                             ţarea  unei  crescătorii  pisci­
                                                                                                                    #                                                                                                        cole  prin  asocierea  mal  mul­
                                                                                                                                                                                                                             tor  cooperative  agricole  de
                                                                                                                                                                                                                             producţie  din  această  zonă.
                       ■ n in ş i iilP iP L A Ii IN 71                                                                                                                                                                       liste,  anul  viilo r  vor  începe,
                                                                                                                                                                                                                               Prin  acţiuni  Intercoopera-
                                                                                                                                                                                                                             de  asemenea,  o  serte  de  lu ­
                                                                                                                                                                                                                             crări  de  îm bunătăţiri  funcia­
                                                                                                                                                                                                                             re  şi  pe  cursurile   riurllor
                         START                        OPTIM                          P i         *11                                                                                                                         scoate  de  sub  influenţa  Inun­
                                                                                                                                                                                                                             Tellţa  şi  Slava,
                                                                                                                                                                                                                                                  vor
                                                                                                                                                                                                                                            care
                                                                                                                                                                                                                             daţiilor  şi  vor  reda  circuitu­
                                                                                                                                                                                                                             lui  agricol  aproape  500  ha.
           După  cum  se  şlie,  de  curtnd,
          m inerii  V ăii  Jiului  au  trecut  la   PLANUL  DE  EXPORT
          programul  de  lucru  de  6  ore  tn
          subteran.  Rezultatele   acestei                                                                                                                                                                                         La  Băiţa
          măsuri  se  fac  tot  mai  vizibile
          în  sporurile  de  producţie  Înre­
          gistrate  zilnic  la  serviciul  dis­                                                                                                                                                                               Magazin  cu  etaj
          pecer  din  cadrul  Centralei  căr­  trebuie realizat integral
          bunelui  Petroşani.                                                                                                                                                                                                  In  curlnd  va  intra  In  folo­
                                                                                                                                                                                                                             sinţă,  la  Bălţa,  un  nou  ma­
                                                                                                                                                                                                                             gazin  com ercial  cu  etaj,  aşa
                                                       ACCELERAŢI                                                                                                                                                            ultim ii  ani.  Noua  unitate  va
          In abatajele Văii Jiului                                                                                                                                                                                           cum  s-au  construit  multe  in
                                                                                                                                                                                                                             şalele  Judeţului  nostru  fn
              Rezultate  ce                                                                                                                                                                                                  contribui  la  o  mal  bună  sa-
                                                                                                                                                                                                                                                  de
                                                                                                                                                                                                                             tisiacere  a
                                                                                                                                                                                                                                         cerinţelor
                                                                                                                                                                                                                             cumpărare  ale  cetăţenilor din
         vorbesc de  la sine                            L I V R Ă R I L E                                                                DumlnlcA  dimineaţa.  Intr-un  cadru  festiv,  elevii  liceelor  indust riale  de  construcţii  si  minier  din   Bălţa  şi  satele  din  jur.  A id
                                                                                                                                                                                                                             va  funcţiona  şi  o  alim enta­
          despre  hărnicie şi                                                                                                        Deva  s-au  lntllnlt  cu  tovarăşii  Ştefan  Tripşa,  Erou  al  Muncii  Socialiste,  prlm-maJstru  oţelar  la   ră  cu  autoservire,  mult  so­
                                                                                                                                     C.S.H.,  Cornel  Covaliov,  secretar  aJ  comitetului  de  partid  de  la  I.C.S.H.,  maistru  constructor,  şl
                                                                                                                                                                                                                             licitată  de  populaţie.
                                                                                                                                     Mlrcea  Neagu,  corespondenj  al  radiotclcvlzlunlî
                                                                                                                                                                             pentru  judeţul
                                                                                                                                                                                          Hunedoara.  IntUnlrea  a  dat  naş-
                                                                                                                                     tere  unul  dialog  viu,  uUI,  cu  profunde  valenţe  educative.  Au  fost  abordate  aspecte  referitoare   In  prezent  se  execută  u l­
                                          O  problemă  deosebită  a  e-
                                                                                                                                                                                                                             tim ele  retuşuri  ale  finisări­
          dăruire  în  muncă            conomlel  judeţului,   care  re­  vrărilor  spre  beneficiarii  ex­  ma  decadă  a  acestei  luni.  s-au   Ia  tainele  meseriei,  la  comportam oniul  In  şcoalâ,  întreprindere  si  societate  al  tinerilor,  prietenie  şi  lor,  apoi,  după Instalarea mo­
                                                                             Faptul  că  in  această
                                                                                                                                     dragoste.
                                                                      terni.
                                                                                                    fabricat  şl  livrat  suplimentar
                                                                                                                                         Iu  încheiere,  corul  liceului  industrial  de  construcţii  a  lnterp rotat  un  program  de  ctntece  pa-
                                        clamă  soluţii  urgente  şl  efor­  lună  sarcinile  la  export  sînt   importante  cantităţi  de  produ­  triotîce  sl  popularo  st  a  fost  vizita (A  baza  sportivi  a  acestui  liceu,  amenaJatA  prin  munca  cntuzla9tA  bilierului,  noul  magazin  va
                                        turi  maxime,  o  constituie  rea­  cele  mal  mobilizatoare  din  în ­  se.  fapt  ce  contribuie  la  acu­  a  elevilor.
            M in e rii  de  la  Lupenl  Înscriu                                                                                                                                                   IOAN  JURA                 primi  pe  cel  dlnlil  cumpără­
          fn  palmaresul  realizărilor  noi   lizarea  planului  anual  de  ex­  tregul  an   obligă  organizaţi­  mularea  peste  prevederi  a  u­                                           FotOî  OVIDIU  JURCA           tori.
                                                                      ile  de  partid,  conducerile  în ­
          suocese.  Sectorul  IV   al  m inei   port.   Pfnă  la  20  decembrie,                    nor  însemnate  fonduri  valuta­
          anunţă   depăşirea   sarcinilor   deci  peste  numai  5  zile.  preve­  treprinderilor  să  acţioneze  zil­  re.
                                                                      nic,  In  baza  unor  programe
          planificate  pentru  acest  an  cu   derile  pe  întregul  an  la  acest                    Accelerarea  ritm urilor  de  fa­
          30 412  tone  cărbune,  numai  pe   esenţial  Indicator  al  planului   Judicioase  de  fabricaţie  şi  ex­  bricare  şl  livrare  se  impune
          luna  în  curs.  aici  s-au  extras   trebuie  îndeplinite   exemplar   pediere.  pentru  a  asigura  de­  cu  toată  acuitatea  la  unităţile   w  m  m  m  M   in te r n a ţio n a le   s e c v e n ţ e    i n t e r n a ţ i o n a l e
                                                                      vansarea  livrărilor.
                                        de  către  flecare  unitate  ex­
          peste  prevederi  2 800  tone  căr­  portatoare.  Prin  aceasta,  con­  Procedlndu-se  în  acest  mod.   care  pe  cele  11  luni  înregis­
          bune.  Brigăzi  ca  cele  conduse   ducerile  Întreprinderilor   tre­  la  Com binatul  siderurgic  H u ­  trează  restanţe.  Este  Îngrijo­
          de  Ioan  Solomon.  Petre  Con­                             nedoara  —   unitate  care  deţi­  rătoare  sub  acest  aspect  si­  BONN  Viitoarele discuţii  privind  ratificarea        Vizita  delegaţiei  M.A.N.  a  României
          stantin.  M Ihal  Ctrdei  au  reali­  buie  să  înţeleagă   realizarea   ne  o  pondere  de  peste  75  Ia   tuaţia  de  la  „Vidra*1  Orăştie.
          zat  în  această  lună  substanţia­  Integrală  a  sarcinilor  valorice   sută  In  exportul  judeţului  —    Deşi  în  II  luni  această  unita­  tratatelor  încheiate  de  R.  F.  a  Germaniei     in  Venezuela
          le  depăşiri  ale  planului   de   pe  total  şl  pe  relaţii,  livrarea   s-au  îndeplinit  cu  o  lună  Îna­  te  a  îndeplinit  planul  numai
                                                                                                                                                                                                CARACAS  U.  —  Trimisul  spe­
          producţie,  dar  deosebit  de  sem ­  tuturor  cantităţilor  de  produ­  inte  de  termen  sarcinile  a­  In  procent  de  86,4  la  sută,   cu  U.R.S.S. «si  Polonia              cial  Agerpres,  Eugen  Pop,  trans­  de  prosperitate  pentru  poporul
                                                                                                                                                                                                                           venczuelean.
                                                                                                                                                                                                                                             f
          nificativ  este  faptul  că  Întrea­  se  planificate  şl  încasarea  con­  nuale.  M al  mult,  fu  această  lu ­  iar  In  decembrie  are  sarcini                                mite  :   Preşedintele  Republtclt  Mulţumind,   preşedintele   Ra-
          ga  producţie  suplimentară  din                                                          mult  sporite,  conducerea  în ­  B O N N ’ 14  (Agerpres).   —    ei  cu  U.R.S.S.  şi  Polonia,  a   Venezuela,   Rafael  Gatdera,   a   facl  Caldera  a  transmis  pre­
                                                                                                                                                                                              primii,  la
                                                                                                                                                                                                         Palatul  Miraflorcs,
          abataje  In  acest  an  s-a  reali­  travalorii  acestora  în  valută,   nă,  ritm ul  exportului  s-a  in­  treprinderii  nu  s-a  îng rijit  de   M inistrul  de  externe   vesl-   anunţat  purtătorul  de  cuvint   delegaţia  Marii  Adunări  Naţio­  şedintelui  Nicolae  Ceauşescu  un
          zat  pe  seama  creşterii  produc­  astfel  ca  fiecare  unitate  eco­  tensificat  prin  livrarea  a  a­  intensificarea  livrărilor.  Dova­          al  guvernului   vesl-german,   nale  a   Republicii   Socialiste   mesaj  de  salut  cu  expresia  ce­
          tivităţii  muncii  care  a  sporit  cu   nomică  să  aducă  aportul  ce­  proape   3 000  tone  laminate,   dă  că  în  prima  decadă  din  de­  german,  W alter  Sclieel,   va   Conrad  Ahlers,  citat  de  agen­  România,  condusâ  dc  tovarăşul   lei  mal  înalte  stime.   Referln-
                                                                                                                                    discuta  tn  zilele  următoare  cu
                                                                                                                                                                                              Miltai  Dalea,  preşedintele  Comi­
          1,2  tone  pe  post.          rut  la  creşlerea  resurselor  va­  creîndu-se  condiţii   ca,  pină   cembrie  nu  s-a  expediat  nici   preşedintele  Com isiei  de  po­  ţia  DPA.  Guvernul  federal,  a   siei  dc  polItlcA  externă  a  M.A.N.  du-.sc  la  posibilităţile  dc  lărgi­
            Sectorul  IV   de  la  mina  V u l­                                                     o  cantitate  de  produse  bene­  litică  externă  a  Bundestagu-   spus  Ahlers,  doreşte  o  înţe­  Cu  acest  prUeJ,  şeful  delega­  re  a  relaţiilor  dintre  Venezue­
          can  a  realizat  sarcinile  de  plan   lutare  ale  ţării.  la  finele  anului,  planul  de  ex­  ficiarilor  externi.   puntndu-se   lui,  Gerhard  Schroeder,  si  cu   legere  cu  opoziţia  din  Bun-   ţiei  române  a  transmis  preşedin­  la  şi  România,  preşedintele  Vc-
          pe  acest  an.  A id   au  fost  ex­  Se  impune,  deci,  ca  o  ce­  port  să  se  depăşească  cu  mai   sub  semnul  incertitudinii  în ­  reprezentanţii  tuturor  fracţiu­  destag  şi  cu  landurile  In  ca-   telui  nafftol  Caldera  un  mesaj   nezuelci  a  spus  :  „Urmărim  cu
          trase  de  la  începutul   anului   rinţă  de  bază  pentru  atinge­  bine  de  10  la  sută.  Sim ilar  se                                            je   guvernele  sini  formate  de   din  partea  preşedintelui  Consttiu-   mult  interes  politica  României,
          peste  sarcinile  de  plan  la  zi   rea  acestui  obiectiv,  impulsio­  procedează  şi  la  alte  unităţi   săşi  realizarea  planului  anual.  nilor  din  Parlament  un  plan    lui de Stat  al  Republicii  Socialiste   Iii  care  se  afirmi  personalita­
          15 000  tone  cărbune,  contribuţia                                                                     AL.  VALERIU      calendaristic  privind   exam i­  UCD-UCS  asupra  discutării  şi   România/  Nicolae  Ceauşescu,  cu   tea  proprie  a  ţării  dumneavoas­
                                        narea  pe  toate  căile  a  fabri­  care  au  realizat  planul  anual                       narea  si  ratificarea  tratatelor   ratificării  acestor  tratate   de                tră.
                           D,  IONEL                                                                                                încheiate  de  R.F.  a  Germ ani­  către  Parlament.      urArl  de  fericire  personali  şl
                                        cării  produselor  la  export  şl   —   I.  M .  Hunedoara,   I.  M .  C.
            (Continuare  in  pag.  a  2-a)  mal  cu  seamă  accelerarea  li­  Blrcea.  U.J.C.M .  A id .  In  pri­  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
   44   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54