Page 5 - Drumul_socialismului_1971_12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI* VA»

UN NOU TIP DE LANCE dc anestezie-rea ni marc şi te­
CONCEPUTA rapie intensivă, dotate cu a-
LA C. S. GALAŢI paralură modernă
O atenţie deosebită sc a~
GALAŢI. Un grup dc teh­ cordă Îmbunătăţirii mijloa­
nicieni şi specialişti ai oţc- celor de transport al bolna­
lăriei Combinatului siderur­ vilor Şi accidentaţilor. Astfel,
gic de la Galaţi au conce­ a fost realizat un tip de au­
put un nou tip dc lance cu tosanitară, dotată cu apara­
4 duze pentru insuflarea tură de reanimare, cu care
oxigenului fn convertizoure- vor fi înzestrate staţiile de
le oţelăriei, faţă de lipul salvare judeţene, spitalele,
proiectat iniţia), care avea maternităţile, unităţile sani­
numai 3 duze. Experimentă­ tare din întreprinderi şi
rile au arătat că prin utili­ uncie centre dc sănătate din
zarea noului tip de lance sc mediul rural De asemenea,
realizează o productivitate se urmăreşte modernizarea
superioară, sc diminuează transportului sanitar cu a­
consumurile de combustibil jutorul elicopterelor, avioa­
şi materiale refractare. Eco­ nelor sanitare şi navelor sa­
nomiile realizate pe această nitare
cale într-un an se ridică la „PROBLEME ALE
circa 4 milioane Ici
ARHEOLOGIEI
CONSTRUCŢIA UNUI MILENIULUI I E. N."
MODERN ATELIER-
BUCUREŞTI. Timp dc
ANUl XXIII. Nr. 5 257 JOI 2 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI ŞCOALA cinci zile s-au desfăşurat la
Bucureşti lucrările Consfă­
TIMIŞOARA. In cadrul
tuirii arheologilor din Repu­
Facultăţii de mecanică, a blica Socialistă România pe
Institutului politehnic din
gnnnnniînmimiiînmiiiinuuiuummtuimmiiiiiiiuiiiiiiiiimniiiiiHiriiiiuimiiniiisiuiiiniuuiiiiimtiKmummnKi^ Timişoara, a început con­ tema „Probleme ale arheo­
M ţM T U L strucţia unui marc şi modern logiei mileniului I e n.".
Cele peste 50 rapoarte şi
atelicr-şcoală şr* dc prototi­ comunicări au dezbătut
puri. destinat activităţii şti­
AGROZOO­ CINCINALUL EDIFICĂRII ţilor politehnicii. Atelierul- trei mari probleme : proce­
inţifice şi practice a studen­
sul de romanizare pe terito­
şcoală este proiectat dc ca­ riul actual al României ;
TEHNIC dre didactice dc specialita­ continuitatea populaţiei băş­
tinaşe pc teritoriul României
te, din mai multe facultăţi şi problemele perioadei din
ale Institutului
politehnic
MULTILATERALE A PATRIEI \timişorean. şi urmează să sec. VI-X. i
Ing. JOAN ALBU fie dotat cu maşini, instala­
directorul Casei agronomului ţii tehnice şi aparatură de
de
precizie. El va dispune
M inlia anexe, care vor permite or­ VREMEA
J Un volum sporit de materiale ganizarea întregii activităţi X 4
Punerea deplină in valoare după modelul proceselor
a potenţialului de producţie tehnologice din întreprinde­ PENTRU 24 ORE
prin aplicarea pe scară largă ! pentru viitoarele construcţii rile industriale. variabil, temporar no ros. Vln-
al fiecărei unităţi
agricole,
Vreme cAlduronsA, cu cerul
in cultura plantelor şl In creş­ P E N T R U (ii) va sufla Iii generat nlab
clin vest. Temperatura minim A
terea animalelor a tehnologii­ i m b u n A t A ţ i r e a va N cuprinsa Intre 2 gl i
lor moderne, reprezintă o sar­ • Unităţile economice locale • Producţia la unele sorti­ ASISTENTEI MEDICALE gratie, Iar cea maximă Intre
cină de maximă importanţă din judeţul nostru vor produce mente de prefabricate din beton 10 şl 13 grade.
pe care conducerea partidului BUCUREŞTI. Ca urmare PENTRU URMĂTOARELE
şl satului nostru a pus-o In fa­ in ultimul an al actualului cinci­ va spori cu 50—60 Ia sută. Nu­ a măsurilor adoptate în ul­
ţa lucrătorilor ogoarelor — nal cu 85 Ia sută mai mul(e ma­ tima vreme de Ministerul DO U A ZILE
cooperatori, mecanizatori, mun­ mai panouri mari prefabricate se Sănătăţii, pentru îmbunătă­ Vremea se. menţine căldu­
citori din I.A.S. Materializarea teriale de construcţii decît in vor produce de peste trei ori mai ţirea asistenţei medicale dc roasă. cu cerul temporar no-
acestui deziderat impune cu 1971 Fabrica «Ic stilpi hidraulici Vulcan. Strungarul Inan Duşitn- urgenţă, în spitalele judeţe­ ros. ravorabtl ploilor slabe.
acuitate necesitatea deslăşură- multe decît în prezent ţA cxccuiA unul din reperele stil pulul hidraulic folosit la susţi­ ne au fost înfiinţate secţii Vintul va sufla slnb din vest.
Temperatura staţionară.
ril unor susţinute acţiuni de nerea abatajelor frontale dc la minele VĂII Jiului.
In perioada 1971 — 1975 tn
propagandă agricolă, de instru­ ţara noastră se vqx- realiza dc lei în 1971 la 17,G mili­ producţiei de cărămidă, pre- y Foto: D. CORNEL
ire şi perfecţionare profesio­ investiţii centralizate, din arde de lei In 1975. Pentru fabricate din beton, criblură ^
nală a tuturor lucrătorilor o­ fondurile stalului, tn valoa­ îndeplinirea aceslui impor­ şi alte materiale penlru coij- =
goarelor. Experienţa dobindită re de 470 miliarde de tei. tant obiectiv şi unităţile lo­ strucţii. Parolei cu sporirea §f
pînâ acum a dovedii că una La acestea se adaugă o se­ cale din judeţul nostru, care producţiei esle Absolut ne- f|
produc materiale de
con­
din formele eficiente de însu­ rie de alte investiţii inclu­ strucţie, îşi aduc o contri­ ccsar să se acorde o atenţie f§
şire şi aplicare In practică a siv construcţiile pe care le buţie însemnată. moi mare calităţii şi preţu- p RIDICAREA BUNĂSTĂRII POPORULUI - PERMANENŢA
tehnologiilor avansafe fn pro­ face populaţia. Datorită a­ După cum arată dalele, rîlor acestor materiale.
ducţia vegetală şi in sectorul cestei situaţii, firească pen­ care probabil vor fi Îmbu­ Alte amănunte ni le-a o- y
zootehnic o constituie instrui­ tru ascensiunea spre progres nătăţite pe parcurs, indus­ Icrit o scurtă discuţie cu §§
Iov. Albu Bujor, inginer şei f |
rea organizată, prin cursuri multilateral. sc amplifică tria locală şi alte unităti lo­ la Direcţia judeţeană dc in- J|
agrozootehnice de masă cu a­ ..foamea" de materiale de cale din judeţ vor produce duslrie locală : A PREOCUPĂRILOR PARTIDULUI $1 STATULUI NOSTRU
plicaţii practice, a ţăranilor construcţie. La Întocmirea in ultimul an a) cincinalului — Ce preocupă mai mult =
cooperatori, mecanizatorilor şl planurilor s-a ţinut seamă <u circa 85 la sulă mai colectivele dc muncă din p
a lucrătorilor din I.A.S.. com­ de acest fenomen. După cum multe materiale de construc­ industria locată în cc priveş- y
plexele inlercooperatisle şl rezultă din Legea pentru a- ţie decît in 1971. le materialete dc construc- M
staţiunile agricole experimen­ doplarea planului cincinal — In acest cincinal — lic ? O măsură care se înscrie pe linia încă o dovadă a creşterii nivelului
tale. Producţiile sporite de de dezvoltare cconomico-so- ne-a declarat Iov. Laurenliu — Cantitatea, calitatea şi jf
grîu, porumb, cartofi, legume cială a Republicii Socialiste Lucaci. directorul direcţiei preţul de cost De fapt aces- =
sau lapte pe care le-au obţinui România pe perioada 1971 — de planificare, Comitetul lea sînt principalele problc- = eforturilor de sporire a puterii de trai al oamenilor muncii
cooperativele agricole din Si- 1975 producţia industriei ma­ execulîv al Consiliului popu­ ine care solicită atentie.
meria, Lăpuşnic. Toteşti. Orăş- terialelor do construcţie va lar judeţean acordă o a­ — In acest cincinal vor p de cumpărare, a cîştigului real
lic şi altele oglindesc in bu­ creşte de la 10,9 miliarde tenţie deosebită dezvoltării intra în funcţiune noi capa- ii Hsle toi m ai v izib ilă , tot s-au redus preţurile Io o se­
nă măsură eforturile făcute fn citaţi dc producţie? m ai p ro n u n ţa tă de la an la rie de bunuri de larg con­
aceste unităţi pentru a asigura — Nici nu se poate altfel. || al populaţiei an sp orirea b u n ă stă rii m a te ­ sum, de produse textile şl
aplicarea cunoştinţelor Însuşi­ Paralel cu folosirea mai ra- y ria le şi s p iritu a le a p o p o ru ­ agroalimentare, a fost diver­
te la cursurile agrozootehnice lională a capacităţilor exis- y lui noslru. cre ştere a n iv e lu ­ sificată şi amplificată reţeaua
de masă. lente ne-am propus să tnfî- §§ Slăpînim definitiv şi cu mii, Tirgul de vară din a- lui dc trai al tu tu ro r o a m e ­ comercială, gama de aprovi­
In judelui nostru, potrivii inţăm citeva unităţi noi, y toată siguranţa posibilităţile cesl an i-a adus ’ populaţiei nilo r m u n cii. P artid u l şi .s ta ­ zionare a populaţiei şt a
programului stabilit de secre­ foarte necesare pentru satis- = de a face să crească pulerea din judeţul Hunedoara eco­ lu l fac e fo rtu ri deose b ite în prestaţiilor de servicii, s-au
tariatul Comitetului judeţean facerea unor cerinţe ale -= de cumpărare a salariului nomii dc pesle 3 milioane accaslă d ire cţie , iar c e tă ţe ­ îmbunătăţit condiţiile de via­
de parlid, întreaga activitate ce economiei locale şi ale p noslru. Şi atunci cînd loale lei. nii p a triei răspund prin m u n ­ ţă ale oamenilor muncii. Pri­
se va desfăşura în vederea populaţiei din judeţ. La p pîrghiilc au aclional Ia uni­ Toate acestea dovedesc că că şi d e m n ita te um a n ă, prin vind continuu Sn perspecti­
îmbunătăţirii muncii de pro­ Brad şi la Petroşani urroea- m son in acest scop, se elabo­ economia noastră, ale cărei* pro fu n d a ta şa m en t faţă de vă, partidul şi statul nostru
pagare a cunoştinţelor Ichnico- ză să intre tn funcţiune do- §§ rează prevederi care trans­ potenlc sporesc simţitor dc p o litica în ţe le a p tă , m a rx is t- îşi orientează atenţia în mod
economice. ridicării nivelului uă slaţii moderne pentru g formă in literă de lege posi­ la an la an prin reducerea Icnin îs lă a p a rtid u lu i nostru deosebit asupra creşterii ni­
profesional $1 polillco-ideolo- criblură şi misturi asfalti- y bilitatea de a cumpăra azi cu consumului de materii pri­ com unist. velului de trai al poporului
gic şl educaţiei socialiste a lu­ ce — materiale pe care le = aceeaşi sumă de bani mai me şi materiale, a chelluieli- In u ltim ii ani au a v u i loc — baza politicii sate consec­
mull decît am cumpărat în-
solicită insistent constructo- y
crătorilor ogoarelor va fi con­ tr-o etapă treculă. Cu astfel p re fa c e ri a d în ci In m u n ca şi vent ştiinţifice. Aceste coor­
dusă direct de către organele rii de drumuri. Aşa cum pre- = de reglementări sintem deja DUM1TRU BOGDAN v ia ţa socială a p o p o ru lu i donate ale creşterii bunăstă­
văd studiile făcute ptnă a- y
şi organizaţiile de partid, care cum se va dezvolta mult p obişnuiji şi cind se produc, directorul Direcţiei noslru. A u fost m a jo ra te de rii materiale şl spirituale a
vor urmări ca loale acţiunile producţia de prefabricate, y ele reprezintă penlru popu­ comerciale judeţene m ai m u lte o ri sa lariile lu tu- oamenilor muncii îşi găsesc
organizate in acesl scop să exceplînd ffşiile cu goluri p laţie o reconfirmare a fap­ (Continuare jn pag. a 2-a) Tor c a te g o riilo r de salariaţi, 0 substanţială reflectare tn
aibă drepf obiectiv asigurarea pentru care nu s-au găsit g tului că plusurile realizate planul de dezvoltare econo-
indepliniri» exemplare a sarel- încă soluţii de rentabilizare. y prin munca noastră sc în­ mico-socialâ a României so­
ni'or economice in liccare sec­ — Constructorii de locu- M torc la noi cu dobîndă sub cialiste pe perioada 1971 —
tor de producţie şi de către inie şi dc allo clădiri aş- W formă de elemente compo­ 1975. Aslfel, venitul total
fiecare formaţie de muncă, • . . - leaplă un ajutor mai sub- = nente ale bunăstării. Premisă a unei largi posibilităţi real pe un -locuitor va spori
„r
mobilizarea intregu'ui potenţial : •« i n .-U stanţial din partea îndustri- p Activitatea comercială în­ cu 38 la sută, tn vreme ce
uman şi material al unităţilor ei locale. Care va fi răspun- = registrează cel mai fidel ast­ vinzările de mărfuri cu amă­
la fructificarea cu maximă efi- c n VV ’ sul ? — fel de manifestări ale spo­ de informare nuntul vor Ii tn 1975 cu
cacilale a rezervelor de spori­ M mmm» TUDOR ANDREI § ririi puterii de cumpărare de 40—47 Ia sulă maî mari de­
re a producţiei agricole. 1 ' către populaţie a unor bu­ Hotărîrea Comitetului Exe- membrilor societăţii. cît în 1970. Asemenea creş­
In ceea ce priveşte instrui­ (Continuare în pag. o 2-a) ş nuri de folosinţă imediată culiv al C.C. al P C.R. privind Prin luarea actualei holă- teri vor fi posibile numai In
rea prin cursuri agrozootehni­ sau Îndelungată reducerea importanţă, cu în­ rîri de reducere a preţurilor condiţiile majorării salariilor
şi reducerii preţurilor la pro­
ce de masă şi aplicaţii pracli- njitrftuitfttfttiKNiiiiiftttnwititittiiiiiiwiîNM iinvik O astfel de reglementare cepere de la I decembrie a.c„ la aparatele de radio şi tele­ dusele dc bază din comerl.
cc. în cooperativele agricole, s-a dat publicităţii ieri. Ea a preţurilor cu amănuntul la vizoare se creează posibili­ Accslor probleme, partidul
S.M.A., I.A.S şl unităţile aso­ sc referă la hotărlrea Comi­ aparatele de radio şi televi­ tăţi şi mai largi de inlor- si stalul noslru Ic acordă o
ciaţiilor intercooperatiste a- C * i m 9 tetului Executiv at C.C. al zoare din producţia internă mare, de completare a cu­ mare atenţie.
gricolc. in perioada 6 decem­ P.C.R. de a reduce preţurile .reprezintă penlru mine şi to­ noştinţelor politice, de cultu­ Încă o dovadă a gri­
brie 1971 — 6 ianuarie 1972, Succese ale m inerilor Văii Jiului In pa g in a a ii-a de cumpărare ale aparate­ varăşii mei de muncă, ca de ră generală şi profesională a jii partidului şi stalu­
pe formalii de muncă, se vor lor de radio şi televizoarelor altlet pentru toii celăţenii tuturor cetăţenilor. Creează lui nostru pentru creşte­
organiza expuneri şi dc/.batcri PETROŞANI Minerii Văii al Lupeniului au extras pes­ din producţia internă şi ur­ patriei o nouă dovadă grăi­ In acelaşi timp mai multă rea -nivelului de trai al
însoţite de demonstraţii legate Jiului înregistrează zi de zi te prevederile de plan. la A ii comunist mează unor măsuri aplicate toare a grijii permanente pe bucurie si fericire în casele populaţiei o consliluie recen­
slrîns de profilul activităţii noi succese în realizarea /i. 42 000 tone cărbune, rea- cu consecvenţă pină acum care conducerea partidului şi oamenilor, în rindul copiilor ta hotărîrc a Comitetului E­
acestora — cultura cerealelor, sarcinilor de plan asumate lizînd astfel şi angajamentul de omenie Si avînd acelaşi scop — statului o poartă ridicării nî- noştri.
legumicullură, 1 pomicultură, pe acesl an. Pe primul loc anual. creşterea puterii de cumpă­ veluluî de trai material şi spi­ Această măsură care se xecutiv al C.C, al P.C.R. pri­
creşterea animalelor pe specii în întrecerea desfăşurată Şi minerii de la E.M. Pa- rare a salariului real al ritual al oamenilor muncii. Ea înscrie tn politica generală vind reducerea, cu dala dc
şi categorii Important dc. re­ fnfre exploatări se situează roşeni au exlras suplimentar populaţiei. creşte insă şi mai mult fn a partidului de ridicare a 1 decembrie I97t, a pretu­
ţinut este că aceste cursuri în luna noiembrie 2 326 Amintim că în anul aces- semnificaţie prin faptul că se standardului de viaţă al celor rilor cu amănuntul la apa­
vor avea loc de 3—4 ori pe minerii de la Lupeni, care fone cărbune, aici înregis- ÎN PAGINA A III-A la, prin reduceri sezoniere de înscrie tn şirul importantelor ce muncesc arc dreptul de a
săptămină. astfel incit fn de­ numai în luna noiembrie au Irindu-se şi cea mai ridicată preţuri la diferile bunuri de măsuri privind transpunerea ne umple inimile de recu­ ratele de radio din producţia
In viaţă a vastului program
cursul unei luni să fie parcurse extras peste sarcinile plani­ productivitate a muncii pe larg consum, populaţia jude­ educaţional adoptat la iniţia­ noştinţă şi mîndrie. Ne mo­ internă tn medie cu 22 la
bilizează şi mai mult la ob­
intre 14—15 teme. Penfru a a- ficate 11500 lone cărbune. exploatare de 2,1 tone pe SPORT ţului nostru a beneficiat de tiva secretarului general al ţinerea unor rezuitale mai sută şi la televizoare în me­
economii fn valoare de cir­
In acest tel. harnicii mineri post. ca 5 milioane Jeî (a mărfuri partidului nostru, tovarăşul bune în munca noaslră dc die cu 18 la sulă. In felul a-
(Continuare in pag. a 2-a) vlndute prin sistemul comer­ Nicolae Ceauşescu. Acesta constructori. IORDACHE STAN
ţului de stat şi cooperatist. are ca scop final sporirea
înlesnirile la cumpărare o­ zestrei spirituale a poporului ALBERT NAGY miner, E M . Petrila
cazionate de vînzările se­ nostru, formarea unei înalte
O vizită In Termocentrala pitonaţi de abia se aude vi­ blemc grele de prevenire şi corectă a instalaţiilor, o in­ zoniere aduc, de asemenea, conştiinţe socialiste a tuluror dulgher, şei de echipa la (Continuare in pag. a 2-a)
populaţiei Însemnate econo­
şantierul I Deva al T.C.H.
de la Mintia, in vastele ha­ jelia pe care o stîrncsc ge­ înlăturare a unor incidente tervenţie rapidă, o manevră
le sau la agregatele eu di­ neratoarele, iar telefonul ca­ care pot surveni in funcţio­ iscusită, corelată cu cerinfa
mensiuni dc coloşi, nu oferă re sună şi in receptorul că­ narea instalaţiilor. Ei sînt finală — funcţionarea la pa­
in aparenţă nimic din ceea ruia sc aud nişte comenzi aceia care prevăd şi înlă­ rametri optimi a grupurilor
cc ar (rebut să impună ima­ legate dc „diferenţa de di- tură eventualele stagnări ale energetice.
ginea dc ansamblu a uriaşei Aparent, nu se observă
citadele energetice dc pe „strădania" lor. Şi de fapt,
Mureş. în condiţiile noastre de au­ SECVENŢE INTERNAŢIONALE
Tumultul unei activităţi- tomatizare ar fi imposibil.
febrile. impresionante, aici Dar un inginer cum este
parcă lipseşte. La pupitrele Cristian Talmazan, un mais­
şi panourile dc comandă, tru principal, şef dc tură Iniţiativă românească la O.N.U. încheierea consfătuirii miniştrilor afa­
cncrgcticicnii aflaţi in e- cum este Nicolae I^azăr, Iu­ NEW YORK 1 — Cores­ securitate al Adunării Gene­
xercifivl funcţiunii par a fi lian Săvescu sau Emil Ene, pondentul Agerpres, C. rale a O.N.U., un proiect de cerilor externe ai statelor participante
absenţi de forfota muncii un inginer de serutcin ca Alexandroaie, transmite: rezoluţie intitulat „Conse­
Stau liniştiţi, pricesc mul­ Eugen Mărculeţ, Ghcorghe Din iniţiativa României, că­ la Tratatul de la Varşovia
ţimea aparatelor de măsură Valea sau Emcric Kovacs, reia i s-«ui alăturat, în ca­ cinţele economice şi sociale
şi control, a butoanelor, be- muncesc din greu ca nenu­ ale cursei înarmărilor şi c-
culoţelor, indicatoarelor măratele verigi ale blocu­ litate dc coautoare, 24 de fectele sale profund dău­ VARŞOVIA 1. — Corespondentul Agerpres. Joşii
Maistrul principal dc ex­ rilor energetice să funcţio­ state, a fost înaintat spre nătoare asupra păcii şi se­ Dumilraşcii. transmite: La 1 decembrie şl-a încheiat
ploatare, Mircea Firtat, ex­ latare“, de mînscrierea in li­ agrcgatelor. Manevrele pe. neze dm plin. dezbatere Comitetului pen- lucrările consfătuirea miniştrilor afacerilor externe al
plică zimbind de ce el şi co­ mitele generatorului", nu care le execută şi care la Cuvintele şefului secţiei ti-u problemele politice şi de curităţii în lume'1. slalelor participante la Tratatul de la Varşovia.
legii săi de muncii sint atit schimbă cu nimic „pasivita­ prima vedere par minuiri o- tcrmomccanice au darul să In cursul consfătuirii, au fosl discutate probleme le­
de... pasivi tea" acestor oameni. bişnuilc dc manete şi bu­ spulbere nelămurirea de la Preşedintele Nixon a autorizat Banca de gate de pregătirea convocării conferinţei general-euro-
— Totul nu A decît o apa­ toane, sint intervenţii „ca început, explică sensul la­ pene pentru securitate şi colaborare. A avut loc. dc a-
rentă falsă, o „inactivitate" — Intr-adevăr, munca o- la carie", făcute in cel mai borios al aparentei inactivi­ export-import a S.U.A. să finanţeze scinenca, un schimb de păreri şl informaţii asupra atlor
rare ascunde dc fapt efor­ peralorilor de cazane, a oa­ oportun moment. In timp dc tăţi a encrgcticicnilor. In lo­ probleme Internaţionale.
turi dc gîndire şi acţiune, menilor de ia turbine sau 8 orc, oamenii unei turc dc cul falselor aparenţe se naş­
uneori invordate generatoare, parc lipsită de serviciu fac zeci de minuiri te şi capătă temeinicie con­ operaţiunile comerciale cu România Consfătuirea s-a Încheiat prin adoptarea unui comu­
Şi apoi, maistrul zgîrcit interes — explică inginerul şi operaţii penlru o func­ centrarea subtilă, ingenio­ WASHINGTON 1 (Ager­ gres, preşedintele S.U.A. a- nicat. care va Ii dat publicităţii.
la i o rbă. continuă să m i­ Isaia Miulcseu, şeful secţiei ţionalitate perfectă a agre­ zitatea profundă, competen­ pres) — Preşedintele Nixon firmâ : „Am decis că este în +
r- tsră atent tablourile. N-ai tcrmomccanice Adevărul gatelor Cazangiii Dumitru ţa, responsabilitatea şi pa­ a autorizat Banca de export- In aceeaşi zi. participanţii Ia consfătuire au îosl pri­
să scoţi multe r w ,"tr ni<‘i este însă că aceşti oameni Avrămcscu, Arislică Mirşu, siunea fiecăruia din cei ce import a S.U A. să finanţe­ interesul naţional ca Banca miţi de Edward Gierck. prim-sccrelar al C.C. al PM.U P.
d» la el şi nici de In cole­ constituie „creierul* care Daniel Marla, Nicolae Da- asigură la Termocentrala să garanteze, să asigure, să Jose! Cyrankiewicz. preşedintele Consiliului de Stal
gii săi de muncă. Cu to(ii dirijează zilnic milioane de vid ; turbiniştii Joan l.obont, Mintia, lumina, energia, for­ ze operaţiunile comerciale acorde credite ln legătură
formează un nucleu organic kilowaţi spre toate colţurile Ghcorghe Cazacii, loan Ma- ţa dc care economia naţio­ cu România, a anunţat un cu achiziţionarea sau închi­ al R.P Polone, şi Piotr Jaros/.cu-itz. preşedintele Con­
integrat in universul de a- ţă'-ti. Activitatea lor este nală nu se poate lipsi nici purtător de euvînt al Casei rierea oricărui produs sau siliului de Miniştri.
paral ură din camera de co- mult solicitată in special du sau ceilalţi, ştiu precis o clipă. Albe Intr-o scrisoare adre­ serviciu care urmează să întrevederea s-a dcsiăşural inlr-o atmosferă priete­
mandă-bloc Prin pereţii ca­ pentru rezolvarea unor pro- cc înseamnă o exploatare ILIE COJOCARI) sată unor lideri din Con­ fie folosit în România". nească.