Page 50 - Drumul_socialismului_1971_12

DRUM UL SO CIALISM ULUI « Nr. 5 268 • MIERCURI 15 DECEMBRIE 1971
2

Atitudinea, comportarea fiecărui membru

de partid - unul dintre cele mai eficiente

mijloace de educare comunistă a maselor (Urmore din pog. 11 slnt mal mult preocupaţi da
calitatea muncii, de
propria
munlştl ca Florlan Vlas, Vîsa- pregătire. Dovadă 6Înt succe­
Succesele obtlnule slnt dem­ să-şi sporească preocuparea tn muncă, In societate repre- rloţa de a se efectua la flecare lon Muntean, Petru Cîmpeajru, sele obţinute în ultimul timp
în cadrul sectorului nostru. In
ne de subliniat. Aceasta a lost pentru realizarea planului în zentlnd unul dintre cele mal loc de muncă un control de Nicolae Vasiu, Nicolae Sturza care experimentăm programul
aprecierea generala care s-a sectorul zootehnic, domeniu în eficiente mijloace de educare partid lot mol exigent, de a pă­ — băleşi din moşi-strămoşi —
reliefat In darea de seamă si care rezultatele obţinute plnă comunistă a maselor. trunde ln fondul problemelor, slnt doar clţiva dintre promo­ redus de 6 ore ln subteran Ele
cuvlnlul participanţilor la în prezent nu satisfac. In da­ S1nt însă Ia Slmerla, aşa de a mobiliza toate forţele pen­ torii disciplinei şt formării noii slnt o garanţie a rezultatelor
dezbaterea ce a avut loc re­ rea de seamă s-a arătat i „ln cum de altfel s-a desprins şl tru rezolvarea for. conştiinţe la I M. Barza, Io sec­ bune din anul viilor clnd pro­
cent In adunarea de activ a C.A.P. au fost condiţii pentru din adunarea de activ, cazuri Este necesar, a subliniat 1n torul nostru. gramul de lucru de 6 ore 1n*t
Comitetului omenesc Slmerla ca producţiile medii pe cap de clnd unii oameni al muncii, cuvîntul său vorbitorul, să sc — A avea o conştiinţă Ina- subteran se va generaliza şi la
al P.C.R vacă furajată să fie realizate printre el şl membri de partid, depună mal multă strădanie lntotă presupune şi altceva — Barza. Eu cred efl pentru for­
Şl faptele confirma acest şi pe acest motiv nu putem li nu Înţeleg să-şl facă pe pentru a ajuta oamenii să în­ a făcut remarca minerul Avram marea noii conşliinte care, evi­
dent, nu se formează din se­
lucru. In 1971, ca rezultat al de acord cu preliminările fă­ deplin datoria, să respecte nor­ ţeleagă mal bine, ma| profund Tomodan, secretarul organizaţi­
muncii stăruitoare depuse de cute de tovarăşii preşedinţi şl mele şl regulile stabilite pen­ Înaltele lor Îndatoriri sociale, ei de bază „t Mai", sectorul 1 nin, sint necesare eforturi mult
comunişti, de către muncitori, şefi de fermă că plnă la sflr- tru fiecare loc de muncă, sfl cetăţeneşti, pentru înrădăcina­ Musariu, cea mai puternică or­ mai susţinute din partea orga­
tehnicieni, Ingineri, In nume­ şitul anului se va realiza la folosească din plin durata zi­ rea toi mal adlncâ ln viaţa oa­ ganizaţie de partid de la I.M. nelor şi organizaţiilor de partid,
roase unltaii economice sarci­ C.A.P, Simeria numai 1 350 li­ lei de muncă, să aibă o com­ menilor a normelor socialiste Barza, cu 109 comunişti. În­ o tuturor factorilor educaţio­
nile de producţie nu numai câ tri fată de 1 400 litri planifi­ portare tovărăşească, pllnB de de comportare în muncă, în seamnă să depistezi şi să com­ nali, care să cultive în rîndul
au fost Îndeplinite, cl şi depă­ cat, Iar la C.A.P. Slnlandrei solicitudine fală de colectivul societate. baţi cu curaj lipsurile, să iei masei de salariaţi cele mai îna­
şite. Pe ansamblul oraşului, a- 1 400 litri, faţă de prevederi­ în care muncesc. Activul de Prin modul ln care şl-a des­ atitudine activă impolriva ne­ intate principii şl convingeri
râta tovarăşul loan Irlmle, se­ le planului de 1 600 litri". partid a cerut biroului comi­ făşurat lucrările, adunarea ac­ regulilor de tot felul şi a ace­ comuniste, să popularizeze suc­
cretar al Comitetului orăşe­ Mult dezbătută a fost pro­ tetului orBşenesc, organelor şl tivului de partid a constituit lora care le generează, să cu­ cesele tării noasire, sfl facă cu­
nesc Slmerla al P.C.R., planul blema Întăririi disciplinei de organizaţiilor de partid, sindi­ nu numai o amplă analiză ci noşti bine realităţile contempo­ noscute tradiţiile de muncă şl
producţiei globale pe cele 11 partid, a disciplinei socialiste a cat şl U.T.C., conducerilor u- şl un îndemn de a se acorda rane şi să le promovezi cu ho- luptă ale poporului nostru. In
luni ale anului 1971 s-a rea­ muncii Starea disciplinară, a nllătilor economice şi Insti­ pe viitor mult mal multă a- tărlre si consecventă în mase. cadrul sectorului Valea Morii
lizat In proporţie de 103 la su­ arătat tovarăşul Florlan Url- tuţiilor să se preocupe mal tentie ridicării la un nivel su­ La noi, la „1 Mai", s-a ivit un vom milita consecvent In a­
tă, evldenlllndu-se, din acest perior a întregii munci de par­ caz de indisciplină. Minerul Ni­ ceastă direcţie.
punct de vedere, colectivele tid, creşterii rolului conducă­ fvifna nArbAienl csfe cca mal tlnârA exploatare minlci'A din colae Cioara începuse să refu­ — Eu zic efl trebuie să acor­
U.M.M.R, Întreprinderii de tor al tuturor organelor şi or­ bazinul VĂII Jiului, duratA In cincinalul trecut. Aici, la confluen­ ze dispoziliunilc şefului de sec- dăm mal mare atenţie şl mun­
Industrializare a laptelui, între­ ADUNARI ALE ACTIVELOR DE PARTID ganizaţiilor de partid, înfăptui­ ţa dintre clmpurllc miniere Lu peni şi Urlcanl, intr-un peisaj lor. Colectivul l-a chemat ur­ ci) de la om Ia om, cu tact şl
natural dc o frumuseţe unlcA, s-a inAlfat tn numai clfiva ani o
prinderii „Marmura" şl coope­ rii in mod neabătut a politicii InctntA Industriali modcrnA (din ca faco parte fl puţul din foto­ gent la ordine şi starea nega­ răbdare, să-l facem pe cel în
grafic) cnrc n pcrmla trecerea la valorificarea bogatelor zlcAmlnle
rativei meşteşugăreşti „Munca partidului şi statului. de cAvbune cocslflcabU Rlc sub toiului. tivă de lucruri s-a reglementat. mijlocul cărora ne desfăşurăm
colectiva*. Semnificative slnt şl can, secretar al comitetului de mult de crearea unei atitudini C. GHEORGHIU Iată cum un om acţiona după acllvitalea. pe tineri mal ales,
rezultatele oblinule pe ansam­ partid de la U.M.M.R., consti­ ferme In ceea ce priveşte în­ modul Iul de gţndire. de con­ să înţeleagă munca şl viata aşa
blul oraşului In ceea ce pri­ tuie o problemă. La rîndul său tărirea disciplinei, să manifes­ ştiinţă Era greşit şi singur nu cum sînl concepute ele azi, să
veşte sporirea productivităţii tovarăşul Eugen Marcu, secre­ te intransigentă faţă de orice şi ar fl remediat comportamen­ ne apropiem de oameni, sfl-l
muncii, reducerea preţului de tar al comitetului orăşenesc al abatere de la disciplina de tul. In conştiinţa lut trebuia sfl ascultăm, să ne facem ecoul
cost. U.T.C. spunea : ....multe pro­ parlid şl disciplina muncito­ Re producă ceva. o mutaţie lo­ doleanţelor lor — a adăugat
In agricultura oraşului, aşa bleme legate de disciplina pro- rească. gică, pozitivă, pentru a fl In minerul şef de echipă Nlcoloa
propus
Activul de partid a
lesională nu au fost rezolvate.
cura de altfel s-a retlnut şl din Din acest punct de vedere sln- luarea unor măsuri pentru îm­ rînd cu ceilalţi. Dar acel ceva Slurza, secretarul organizaţiei
de bază a orizontului -30 -60,
cuvîntul tovarăşului Păun Ră­ tem deficitari", Iar tovarăşul bunătăţea muncii organizato­ trebuia Imprimat de cineva, că
vaş, preşedintele C.A.P. Slme­ Păun Răvaş sublinia că „..plnă rice, a activităţii ce se desfă­ singur, din aer, nu ar fi Inter­ sectorul I Musariu. Slut şt a­
rla, rezultatele slnt bune i da­ nu se va face ordine din punct şoară ln domeniul propagandei venit. Şi « Intervenit opinia' cestea probleme legate de con­
ca acum clţlva ani s-ar fl vor­ de vedere al disciplinei nu se şi a muncii politice de masă, colectivă, cu forţa et puterni­ ştiinţă. pe care noi în primul
bit despre ele erau de necre­ a organizării şl desfăşurării în- că, generatoare de progres şt rînd să ne-o perfecţionăm, a-
zut. Da I Simerla este, ţlntnd vor rezolve şi alte probleme". vă(ăm(ntulul. de stat, a activi­ dezvoltare Şl aici este, cred pol s-o imprimăm cu holârîre
Sub inrlurirca activităţii Ideo­
seama de rezultatele obţinute, tăţii cultural-cducalive, soluţio­ eu, vorba de conştiinţă înain­ şl convingere semenilor noştri.
e cooperativă agricolă care In logice şl cultural-educative des­ nării operative a problemelor La efortul uriaş depus de ganizai munca 7 De ce a co­ oare chemaţi cu toţii să mun­ tată, socialistă. ★
făşurate de organele şi orga­
acest an a dat în plus, peste nizaţiile de parlid, de masă şl sociale ce le ridică oraşul. poporul nostru pentru Înălţa­ mandat vagoanele şi nu a a­ cim exemplar, să lichidăm — Dezvoltarea conştiinţei, Aprecierile Interlocutorilor a­
prevederile de plan, la fiecare obşteşti, s-au format şi se dez­ In cadrul adunării activului rea patriei pe culmi lot mai sigurat forţa de muncă nece­ timpii morţi din activitatea formarea conştiinţei noi. socia­ supra unul capitol atlt de Im­
hectar Insămlnfat cu grlu 1 355 voltă. aşa cum subliniau în cu­ de partid din oraşul Slmerla a înalte de progres şi civili­ sară Încărcării lor? In cele noastră ? liste. constituie obiectivul pri­ portant din programul de per­
kg, cu porumb — 1 340 kg, cu vîntul lor tovarăşul Viorel luat cuvîntul tovarăşul Gheor- zaţie este chemat să contri­ 5 ore de timp mort la rampă, Lucrările recentei plenare a mordial al activităţii organelor fecţionare moralfl şt spirituală
orz — 1 400 kg, cu sfecla — Chiciu, Teodor Chlra, Traian ghe Câîinescu, membru al bi­ buie, ln mod conştient, fie­ maistrul In schimb putea li C.C. al Partidului Comunist şl organizaţiilor de partid — a omului, de edificare a socie-
4 650 kg. Groza, Gheorgbe Suciu, Avram roului Comitetului judeţean de care om al muncii, fiecare văzut In cabană cu mllnlle Român ue îndeamnă să re­ a relevat tovarăşul Viorel Po­ Ifltii socialiste multilateral dez­
Apreciate au fost şl rezulta­ Groza şi alţii, noi trăsături po­ parlid, care, după ce s-a refe­ cetăţean. Spun acesle cuvin­ tn buzunar. flectăm cu toată răspunderea pa, secretarul comitetului de voltate — conştiinţa socialistă
te, avlnd ln vedere că
la
asupra modulul în care ne
tele obţinute în ceea ce pri­ litico morale. Pentru întregul rit la bilanţul bogat de reali­ sectorul de exploatare fo­ Pentru un motiv ca aces­ facem datoria In producţie, să ~ sînt semnificative privind
veşte dezvoltarea învălâmlntu- colectiv a) întreprinderii „Mar­ zări, a subliniat ca o neceslla- restieră Grâdişlea de Mun­ ne întrebăm cu sinceritate parlid a! sectorului Valea Mo­ modul In care oamenii glndesc
lul, a culturii, asistenţei medi­ mura" Simeria, relata dc pildă te îmbunătăţea conducerii de te, din cadrul U.E.l.L. Orâş- ta, cu allă ocazie, cîteva su­ cum slujim interesele gene­ rii. La nivelul comitetului nos­ şl aclloneazâ. In care concep
cale şl în alte domenii. In cuvîntul său tovarăşa Se- către organele şi organizaţiile lie, slnt prezenle încă unele te de slînjen) de lemn de rale prezente şi viitoare ale tru dc parlid ne ocupăm cu munca şl viala. In care înţeleg
Desfăşurată In atmosfera u- vastiţa Pănescu, comuniştii de partid a activităţii econo­ cazuri de idei învechite asu­ foc au trecut 1n putrefac­ poporului nostru. In lumina grijă de această componentă a menirea lor socială. Pentru că,
nel înalte exigenţe, pe bună constituie exemplu şi Îndemn. mice. avîndu-se în vedere po­ pra modului în care trebuie ţie, în loc să fl fost expediat acestor reflecţii nu putem să pcrfectlonflrll morale şl spiritu­ aşa cum subliniază documente­
dreptate adunarea activului dc Aşa cum au subliniat şi alţi sibilităţile existente de a se ob­ să muncim. din parchet la timpul o­ nu scoatem la Iveală Ideile le din noiembrie ale partidului
partid din oraşul Slmerla a a­ vorbitori, exemplul pe care îl ţine noi succese în îndeplini­ vechi, care mal slărule în ale a omului şl am înregistrat nostru, conştiinţa poate exerci­
dresat observaţii critice In le­ dau membrii de partid In rea sarcinilor de plan pe 1971 Maistrul de parchet Ion portun. Cu acest lucru nu se conştiinţa unor oameni, să nu deja unele rezultate bune Au ta o puternică înrîurire asupra
gătură cu modul In care se în­ îndeplinirea sarcinilor are un şi tn anii următori. Cimporescu, de la parchetul umbreşte activitatea forestie­ combatem atitudinea unora, scăzut absentele nemotivate, mersului înainte al aocletaţil.
făptuiesc unele sarcini econo­ puternic efect mobilizator, ati­ Rezolvarea sarcinilor com­ Ceata, a făcut de curînd o rilor noştri ? penlru că în activitatea de zi s-a redus numărul lucrărilor Dar să nu se uite nici un mo­
mice şl politice. S-au făcut re­ tudinea. comportarea acestora plexe ale oraşului ridică ce- comandă de şase vagoane Comodilale In organizarea cu zi ni se cere să muncim rebutate, oamenii participă mai ment că nimic nu vine de la
feriri la rămlnerlle In urmă ca­ pentru a fi încărcate cu lemn muncii dc încărcare a vagoa­ şi să trăim In mod comunist,
re există la U.M.MR, privind de foc. Personalul de tren a să fim responsabili de faptele acliv la activitatea productivă, sine, nici nou& conştiinţă.
reparaţia vagoanelor | la între­ atribuit cele 6 vagoane care nelor s-a manifestat şi la noaslre şi ale semenilor noş­
prinderea de industrializare a Amenajări în centru! Haţegului maîslrul loan Clncurcscu, din tri. . . . . . . ■■ .......................................... «W
laptelui unde se înregistrează au fost Introduse la rampa parchetul „Goala", care ca şi VIOREL CIOLOCOI P E T R O Ş A N I. Luni, !
neîndeplinlrea unor prevederi HAŢEG. Centrul oraşului Haţeg e supus unor lu­ de încărcare. Pe rampă ero primul comandă uneori va­ Costeţti j la Staţia de cercetări j
din plan t nerespectarea regu­ crări complexe de sistematizare. Se electuează aici mo­ material suficient pentru a goane, imobillzîndu-le, fără a i penlru securitate minte- I
lilor de clrculalie In unele u- dernizarea căilor de acces în scuarul din Piaţa Unirii, se încărca vagoanele. Insă asigura încărcarea lor. N R. — Am luat legălură cu ; ră «lin Pclroşanl a avui loc ;
nltăţl feroviare} modul defec­ modernizarea iluminatului public, montarea unei lămpi oamenii care urmau să exe­ La locul de muncă avem ing. Nlcolae Todor, directorul j o originală manifestare tine- : V
tuos în care se lucreazB pen­ Ironconice, Instalarea de Indicatoare de circulaţie lu­ cute Încărcarea lipseau. în­ i reasca. 60 dc elevi de la i
tru realizarea obiectivelor de minoase şl montarea unei lintini arteziene. fiecare Îndatoriri multiple E- U.E.l.L Orăşlie. eomunicîn- j Şcoala generală nr. 2 din Pe- ;
Investiţii ce aparţin Dlrecliei Cetă(enli oraşului participă şl cl. voluntar, la efec­ ţeleg că poale erau ocupaţi sential rămîne însă discipli­ du-i conţinutul scrisorii. Ne-a I troşanl au venit aici. pen- : filmului
regionale de căi ferate t orga­ tuarea unor lucrări, semn că. de cttc ori oraşul lor se în parchet. Dar ce a făcut na, îndeplinirea Integrală a încredinţai că aspectul relatat ; Iru ca în mijlocul muncilo- ■
nizarea şl desfăşurarea activi­ înnoieşte cu ceva. ţin să aibă partea lor de contribu­ maistrul penlru a nu imobi­ îndatoririlor profesionale Poa­ din activitatea unor m a 151 r i î rilor, lehniclenilor şl ingine- j
i rilor, al colectivului de cer- \
tăţii ln comerţ etc. Organizaţii­ ite In muncă, izvorîtă din dragoste de Irumos şl din liza timp de 5 ore cele 6 va­ te fl vorba despre disciplină de parchete ore soluţii de re­
lor de p&rttd şl consiliilor de mlndrle cetăţenească, goane solicitate? Cum a or­ \ cclăiori ştiinţifici, să (le mar- !
conducere de la C.A.P. Simc- ln cazul relatai ? Nu sînlem zolvare. I lori la momentul Snminăril i
rla şl Sîntandrel li a-a cerut la sate“
Şi-au realizat sarcinile Moment Declanşai duminică, 12 de­
In ajutorul cabinetelor pentru ştiinţe sociale şi centrelor semnificativ cembrie, în 162 de sale şi
comune ale judeţului. „Fes-
livalul filmului la 6ate' cu-
noaşle o bună primire din
de documentare pentru activitatea politico-educativă anuale de producţie : carnetului de membru al U- • partea publicului. Filmul, In­
solit de variate manifestări
j niunii Tinerelului Comunist j culturol-arlistice legale de
(Urmare din pag. 1) După cura rezultă din dalele vor realiza o produclie supli­ i celor 11 colegi ai lor. Pen- \ tematica sa, a adunat In să­
Uimise de corespondenţii „A- mentară de pcsle 3.0 miliarde \ Iru M.iria Bor/a, lolanda ■ lile de proiecţie peste 18 000
rea, difuzarea ştiinţelor socia­ gerpres", pjnă la dala dc I4 Ici. : Mcisler, Vasilc Murcşao, : de spectatori
VENITUL NAŢIONAL, PRODUCŢIA GLOBALA INVESTIŢIILE ÎN ECO le şl a cunoştinţelor ştiinţifi­ decembrie, un numflr de 303 1k Mariana Boiciuc, M.iria Dan- ! La Geoagiu şi Vata de
ce.
In expunerea la plenara C.C. întreprinderi din judeţele Bra­ du şi ceilalţi tineri, momea- : Jos, filmul românesc „Mi-
Mureş,
şov, Vîlcen, Covasna,
Inlreprinderile de mecanizare
hai Viteazul" a fost Insolit
INDUSTRIALĂ Şl PRODUCŢIA GLOBALĂ, IN iONIA NATIONAL/ al P.C.R. din 3—5 noiembrie Harghita, Oradea, Sibiu, Sucea­ a agriculturii au îndeplinit pla­ | Iul inminării carnelului de i de expunerea „Treculul dc
a. c.,
j membru al U.T.C. a losl im- i
t o v a r ă ş u l
Nicolae
Ceauşescu indlcA : „In vede­
rea desfAşurărll In bune con­ va, Conslania, Cluj, Ploieşli, nul de produclie cu mult îna­ ; plinit dc ««ivinlul cald dc • luplâ al poporului nostru",
PERSPECTIVA ANILOR 1 9 7 5 ,1 9 8 0 S11990 diţii a muncii educative, va Pileşli, Maramureş, Satu Maxe, inte de termen. Mecanizatorii îndemn la muncă şi conduită ; suslinulâ de profesorii Ma­
trebui sâ fie create In toate Hunedoara, Timiş, Brăila şi au reolizat de la începutul ci­ demnă dc un ostaş ai orga- ; fia Aleman şi loan Clndea
întreprinderile, ln Institut!!, nlzaţlci revoluţionare de tl- i (Geoagiu), Sabin Selagea şi
comune şi oraşe CABINETE Galaţi şi-au realizai sarcinile nului un volum de lucrări în
PENTRU STRIMTELE SOCIA­ valoare de aproape 5 miliarde nercl, rostit dc Vasilc Ue- : Sima Pleşa-(Vata de Jos). La
PONDEREA LE Sl RASPINDIREA c u n o ş­ de plan pe anul în curs. rara, secretarul comitetului \ Unirea, pe marginea filmu­
t in ţ e l o r ŞTIINŢIFICE. tn Calculele estimative arată că, lei, cu 187 milioane mai mult de parlid de la S.C.S.M. A- j lui „Serata" 6 a desfăşurat o
INDUSTRIEI cadrul acestor cabinete vor faţă de cil a fost prevăzut. Ce­
funcţiona şl CENTRELE DE datorită condiţiilor obţinute pol tinerii au făcut cunoş- j dezbatere cu participarea
ÎN VENITUL DOCUMENTARE PENTRU AC­ prin îndeplinirea sarcinilor a- le mai mari depăşiri de plan tinţă cu profilul muncii co- < profesorilor Clara Bacalote
TIVITATEA POLITICO-EDU- s-au Inregislrut in judclelc Să­ lectivulul dc aici, întilulrea j şi Marin Briceag Acelaşi
NATIONAL CATIVA'*. miale inainle de termen, Inlre- laj. Hunedoara, Dolj, Timiş, : Iransformîndu-sc intr-o au- • film a fost prezentat şl la
Pentru a răspunde scopului prinderile din cele 1B judeţe Arad, OII, Brăila şi Sibiu. ! tenlică lecţie de orientare • cinematograful sătesc din
In care sini create, cabinete­ j profesională. Ciinclu de Sus de către în-
le pentru ştlin|ele sociale şl I.......................................................... vălătoarea Maria Stanca şi
rlsplndlrca cunoştinţelor ştiin­ directoarea căminului cultu­
ţifice, centrele lor dc docu­ ral, Sultănica Găinaru.
mentare penlru activitatea po- La Rlu de Mori, prof. Cor­
lllico-educaiivă vor trebui să nel Miluit a povestit tineri­
dispună dc un bogat mate­ lor spectatori crfmpeie din
rial documentar (documente luptele şi faptele de eroism
dc parlid, colecţii de ziare şl ale poporului nostru In răz­
publicaţii soclal-pollf Ice, lite­ boiul anllnillerlsl, după ca­
ratură politică, monografii, sin­ re a urmat filmul „Prea mic
teze, grafice etc.), precum şl
de aparatură. O parte din ma­ penlru un război atft de ma­
re".
terialul documentar (monogra­
fiile, studiile de sinteză pe Slnt de consemnat şt „me­
probleme economice şl socia­ (Urmare din pag. 1) dalioanele cinematografice"
le, graficele) nu se poate reali­ consacrate neuitatului actor
za declt pe plan local, de că­ cea mal substanţială aduclnd-o Ştefan Ciubolăraşu, care au
tre activul obştesc al cabine­ brigăzile de mineri condu9; fost organizate la Ilia, Te-
tului şl centrului. De aceea, de Josif Costea şi Gheorgh ; lluc şl Clmpu Iul Neng cu
pentru a veni In sprijinul a- Enache, precum şi brigăzile din ocazia prezenlfirll filmului
cestel acţiuni de o mare Im­ (Urmore din pog. 1) I I.L. Petroşani. Aici este ne­ cadrul sectorului V care au „Aşteptarea".
portanţă, ziarul „Drumul so­ depăşii sarcina planificată eu Serialul de aventuri —
M*l I9S6 1961 1966 1971 cesar, iar condiţiile nu )ipş*sc. „Haiducii Iul Şaptecoi". „Zes­
cialismului" va publica un ci­ Din păcate, acest exemplu nu să se urmărească zilnic expe­ 3 171 lone.
1955 19601*5 19 fO 191b clu de grafice dc sinteză pri­ este singular. Situaţia la pri­ dierea unor canlilăti sporile trea domnitei Ralu" şi „Săp-
vind progresul dinamic al pa­ ma decadă arată că nici la de produse, penlru a se ob­ tflmlna nebunilor' — a ru­
triei noastre In Anii construc­ F. C. Orăşlie, I. I. C. Deva. ţine in final depăşiri de plan Hezultate ce lat la Blrcea Mică şt Boru.
ţiei socialiste şi perspectivele I.P.V.L.F. Deva şl întreprinde­ cel pu(ln la nivelul celor în­ La Baru, un mare număr de
ce Ic deschide programul fău­ rile dc Industrie locală de la spectatori au audiat expune­
SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII SI ECONOMISIREA ririi societăţii socialiste multi­ Brad, Deva şi Orăşlie nu se registrate plnă acum. In in- vorbesc de la sine rea „Din trecutul Istoric al
Ircaga acţiune ce se desfăşoa­
oinamica pqoooc. lateral dezvoltate elaborat de depun eforturile necesare pen­ ră zilele acestea fn unităţile palriel noastre" susţinută de
TAti| MUNCII ”3 CHELTUIELILOR MATERIALE Congresul al X-lca al parti­ tru recuperarea restanţelor $1 exportatoare din judeţ, un rol profesorii Trandafir Rahoiâ
RtOUCtQCA CMtlTUlf • dului, precum şl alte grafice La mina Petrlla, hărnicia şl şl Margareta Tflruaş. La Bo-
142% creşterea ritmului de livrare. deosebit revine Regionalei de
axato pe economia politică so­ dăruirea in muncă a colecti­ şorod, cu prilejul deschiderii
135% PONOCACA CutLîUlfU Liioă la AooocE 1 f'Qn cialistă, politica economică e Conducerile acestor unităţi, căi ferate Deva. Conducerea velor de mineri sini reflecta­ festivalului s-a desfăşurat un
133% organizaţiile de partid sini o- regionalei are datoria să răs­
LOQ MATCO'AU OC Pto Oue T IE M AQCĂ im »M0 partidului nostru ctc. bliqale să acţioneze cu maxi­ te direct in cantităţile de căr­ interesant concurs.„Cine ştie,
OC STAT Sugerăm ca aceste grafice să pundă cu promptitudine solici­ bune scoase la lumină peste clştigâ" avlnd ca temă eta­
DlKTlC IN PGODtmn mă răspundere, să ia cele mai tărilor beneficiarilor, să acţio­ plan. Dc la fnceputu! anului
100% — — So c ia l 100 7^ fie mărite la dimensiunile ca­ energice măsuri $1 să rezolve neze operativ penlru asigura­ minerii de la Pelrlla au livrai pele cuceririi Polului Nord,
re 9ă asigure Icclurarca lor In
după care a
urmat lilmul
urgent şi cu prioritate (oale
< 8 8 % bune condi|ll «Ic către gru­ problemele pe care le impli­ rea necesarului de vagoane, uzinei de preparare un plus de „Corlul roşu", Iar la Zam,
b- puri mal numeroase. că îndeplinirea integrală. tn astlel îneît şl pe această cale pcsle 14 500 lone cărbune, cele tot pe marginea aceluiaşi
0 In ce priveşte graficele pri­ cel mai scurl timp a sarcini­ să sc impulsioneze livrările. mai remarcabile succese tnre- film a fost organizată o in­
A cr 54 4"/, vind dezvoltarea Judeţului Hu­ lor la export. Volumul apreciabil de pro­ glstrindu-le brigăzile din co­ teresantă călătorie pe harlă.
nedoara In cincinalul trecut şl duse care trebuie livrate fn drul sectorului III, care au Totodată începînd din prima
aJ ar actualul cincinal considerăm Cu mai multă intensitate smuls adincurllor subpăininlene
0
O
ci ar fc că pot fi folosilc — ca cifre Irehuic să sc deruleze produc­ cele numai 5 zile rămase pină peste prevederile de plan a­ zi a festivalului au fost pre-
V-
v/> 1 şi mod dc prezentare — ccic ţia la export şi tn unilăti’c la scadenţa îndeplinirii pla­ proape 8 000 lone cărbune e- zenlalc numeroase filme do­
cumentare şi au axul
loc
O
nului anual dc export consli
O 2 -r publicate dc ziar la începutul care, deşi înregistrează depă­ nergcllc
2 O a 1 şiri pe II luni. au încă de li­ laie o sarcină grea pentru malineo penlru pionieri şi
0 anului precum şi cele dc la conducerile întreprinderilor, or­ Holăriiea lutiiror eolcclive- şcolari.
rubrica „Cincinalul edificării vrai produse dc valori apre­ ganizaţiile dc parlid şi colec­ lor de mineri din Valea Jiului
ciabile penlru a acoperi inte­
I970 I975 1970 1975 I970 I975 multilaterale a patriei*. gral prevederile şi angajamen­ tivele unităţilor cxpurlato.ire osie după cum se pojle vedea GH. D05FL-.SCU
Este necesar, dc asemenea,
de a încheia acest prim an al
din judeţ Realizarea ei es1e
să sc confecţioneze grafice şi insă pe deplin posibilă cu < on- aciuatului cincinal cu rcz.uita­ A. MASDARE
panouri sugestive şi cu renii- tele. Aceasta vizează, in spe­ diţia unor eforturi şi prcocu te bune, pe măsura posibilită­ întrep rin d erea ju d e ţe a n ă
2ănlc locale. ţă. unităţile din cadrat C.E.LL. cineniotograficu
pari pline de dăruire şl res­ ţilor dc care fiecare colecliv
Deva. „Marmura" Simeria. ponsabilitate. de muncă dispune în prezent.