Page 52 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 52
I---------------------------------- — -7 ---
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 268 • MIERCURI 15 DECEMBRIE 1971
[S E C V E N Ţ E INTERNAŢIONALE| IS E C V E N Ţ E INTERNAŢIONALEj
Dezbaterile Adunării Generale a Declaraţia comuna Congresul Frontului Patriei
din R.D. Vietnam
în urma convorbirilor HANOI 14 (Agerpres). — La Hoang Quok Viei, membru A T L A S
asupra situaţiei di a Orientul Apropiat dintre Nixon şi Pompidou Hanoi au început lucrările ce el Prezidiului CC. al Frontu Anunţ publicitar
lui Patriei din R. D. Vietnam,
treilea Congres al
lui de-al
R. D.
din
Frontului Patriei
solidaritatea, să
„Să întărim
Vietnam. Delegaţii la Congres a prezentat rapoitul intitulat de specialitate
NEW YORK 14 (Agerpres). oricăror afirmaţii de ameninţa pozitiv dat de. Egipt acestui me ANGRA 14 (Agerpres). — reglementarea problemelor ime au fost salutaţi de preşedin luptăm cu holărlre pentru vic
O publicaţie vcst-gcnna-
— Marii dimineaţă, s-au înche re si a oricărei stări de beli morandum şi cere Israelului să Marti după-amiază, au luat slir- diate ale sistemului monetar tele Prezidiului Comitetului toria asupra agresorilor ame nă de mic tiraj, „ Ucitcr
iat dezbaterile Adunării Gene gerantă, respectarea şi rceu- dea un răspuns favorabil. şit convorbirile, purtate timp occidental. In colaborare cu ce Central al Frontului Patriei ricani şi să construim cu suc Revuc" („Revista călăreţu-
rale a O.N U. asupra situaţiei noaşicrea suveranităţii, a inte Rezoluţia invită toate părţile de două zile, iu insula Tcrcei- lelalte state interesate, ei au din R. D. Vietnam, Ton Duc ces socialismul". lui'1), a publicat recent ur
din Orientul Apropiat, desfăşu grităţii teritoriale si indepen in conflict să conlucreze cu ra, din Azoro. dc preşedintele i:onvenit să acţioneze pentru o Thang, care a exprimat con La lucrările congresului par mătorul anunţ da mică pu
rate timp de aproape o săptă- dentei politice a fiecărui siui mediatorul Gunnar Jarring (a S.U.A., Richard Nixon, şi pre realinicrc rapidă a parităţilor, vingerea că poporul vietnamez, blicitate : „Caut logodnica,
mînă. Un număr de 18 state — din regiune, precum şi a drep elaborarea unor măsuri practice şedintele Franţei, Georges Pom prin intermediul unei devalori va obţine o victorie deplină ticipă o delegaţie a Frontului proprietară a unui pur-sln-
Afganistan, Camerun, Congo, tului său de a trăi în pace In în vederea garantării libertă pidou. La încheierea color trei zări n dolarului si al reevaluă asupra agtesorilor americani şi National de Elibeiare din Viet ge. O dată cu proţuincrile,
Etiopia, Guineea, Guineea E interiorul unor frontiere sigu ţii de navigaţie pe căile inter întîlniri care au însumai pes rii altor monede. Această rea- acoliţilor lor şi va construi cu namul de Sud. condusă de in mod obligatoriu fotogra
cuatorială, Indonezia. Iugosla re şi recunoscute, la adăpost naţionale din această regiune, a te nouă ore, a fost dală pu 1 i ni ere — continuă declaraţia succes socialismul în nordul Nguyen Van Hieu, membru fia calului"...
via, Malaczia, Moli, Maurita- fie ameninţări sau acţiuni dc realizării unei reglementări blicităţii o declaraţie comună, — ar putea, după părerea co tării. al Prezidiului C.C al F.N.E. \
nia, Mauritius, Nigeria, Sene tortă. juste a problemei refugiaţilor consacrată în cea mai mate lor doi preşedinţi, să fie înso
gal, Somalia. Spania, Tanza Adunarea Generală solicită palestinieni, a garantării invio parte problemei principale de ţită, în actualele împrejurări, Puternică ofensivă a forţelor i Pasiune costisitoare )
nia, Zambia — au prezentai secretarului general al O.N.U labilităţii teritoriale şi a Inde pe agenda de lucru — criza dc o lărgire a marjelor de
un proiect de rezoluţie care a să adopte măsurile necesare pendentei fiecărui stat din re monetară occidentală. fluctuaţie admise fată de noile i Trei englezi, aflaţi într-o \
fost adoptat cu 79 de voturi pentru reluarea activităţii mi giune. Declaraţia — după cum anun parităţi". patriotice laotiene > călătorie in Elveţia, s-au
pentru — printre care si votul siunii reprezentantului său Secretarul general al O NU. ţă agenţiile AFP si UPI — pre X1ENG QUANG 14 (Ager- grele în morţi şi răniţi, rlnd \ strecurat intr-o giuvacrgic
In cursul după-amiezii
dc
delegaţiei române —, 7 contra special în Orientul Apropiat, în este solicitat să prezinte un cizează că ,,preşedintele Nixon marii, cel doi preşedinţi au pă pies). — O puternică ofensi pe rînd, localităţile, deosebit i de unde au furat un obiect
Si 36 abţineri vederea facilitării unui acord, raport Consiliului de Securi- şi preşedintele Pompidou au vă a forţelor patriotice laotie de importante din punct de ' preţios. Dar fapta a fost
Rezoluţia exprimă preocupa Si să sprijine elorlurile depu late si Adunării Generale asu realizat un acord asupra mă răsit arhipelagul Azore, ple- ne a fost declanşată, în ulti vedere strategic, Saravane, \ comisă cu o aţii dc marc
i slingăcie, incit poliţia ora-
rea profundă a Adunării Ge se în scopul realizării unui a pra progreselor realizate de surilor necesare pentru a ajun clnd spre Washington şi res ma săptSmînă, în sudul Lao- Langam, Banphone şi Thateng ’ şului a reuşit să-i prindă
nerale a O N U. generată de si cord de pace, aşa cum esle către reprezentantul său spe ge cit mal curînd posibil la pectiv Paris. sulul. Drept urmare, opt bata — informează agenţia France \ pc doi dintre ci chiar asu-
tuaţia existentă în Orientul A preconizat în memorandumul cial în ceea ce priveşte apli lioane speciale inamice au tre t pra faptului. Cel de-al trei-
propiat şi convingerea că rezo reprezentantului special din H carea rezoluţiei Consiliului de buit să cedeze, după pierderi Pressc. lea a reuşit să fugă şi s-a
luţia Consiliului de Securitate februarie 1971. Rezoluţia ia no Securitate din noiembrie 1967 ) reîntors in marc grabă la
din 22 noiembrie 19G7 trebuie tă cu satisfacţie de răspunsul 5i a celei prezente. Sesiunea Adunării Populare \ Londra. Aflind insă că c
aplicată imediat în toate ele Principii ale „Declaraţiei dreptu . chipa sa preferată, „Arsc-
mentele sale pentru a se ajun a R.P. Bulgaria ' nai", va juca în ziua de 20
ge la instaurarea. în această \ octombrie la Ziirich împo-
regiune, a unei păci jusle si SOFIA 14. — Corespondentul lui unic pe perioada 1971-1975 rilor omului" adoptate de O.N.U., / triva clubului local „Gras-
durabile, care să permită fiecă Alegerile prezidenţiale din Italia Agerpres, Constantin Amantei, şi proiectul planului de stal pe 1 shoppers", acest „al trei-
rui stat să trăiască în securi transmite: Marti la Sofia s-a anul 1972. El a relevat că, la încălcate în Marea Britanie \ lea" a uitat incidentul da
tate. Documentul salută efor deschis sesiunea Adunării sfîrşitul cincinalului, în anul * la basel şi s-a îndreptat
turile întreprinse de comisia nu au adus nimic nou Populare a R.P. Bulgaria, con 1975, venitul .naţional va ' plin de elan suportericesc
şefilor de stal africani. sacrată dezbaterii şi aprobării fi cu 45-50 la sută mai mare LONDRA 14 (Agerpres). — recentul acord încheiat de gu \ spre Elveţia. Meciul a mai
proiectelor de lege privind pla decît în anul 1970, volumul Numeroase' principii ale „De vernul conservator cu regimul i apucat să-l vadă, dar la
Reafirmînd că obţinerea de claraţiei drepturilor omului*', rasist al minorităţii aibe rho- » reîntoarcere a fost recunos-
teritorii prin forţă este inadmi ROMA 14 (Agerpres). — Ul mare număr dc sufragii l-a nul unic de dezvoltare soclal- producţiei industriale va creş adoptate de O.N.U. în anul desicne conduse de Ian Smith \ cut pe aeroport, reţinut şi,
sibilă si că. în consecinţă, te timele două tururi de scrutin obţinut, din nou, candidatul so economică a tării în perioada te în cursul cincinalului cu 55- 1948, sînt în mod flagrant în şi încercările de a justifica li i In cele din urmă. a ajuns
ritoriile ocupate în acest mod — al 9-lea şi al 10-lea — din cialist, Francesco de Martino : celui de-al 6-lea cincinal (1971 G0 la sută, cel al producţiei a călcate în Marea Britanie — vrările de arme către partiza * In închisoarea din Basel.
1975) şi planul si bugetul de
trebuie să fie restituite, rezo cadrul alegerilor pentru desem 407 voturi la cel de-al 9-lea stat pe anul 1972. gricole — cu 17-20 la sută, al este concluzia la care ajunge nii opartneidului din Republica ţ Regretul dc a-şi fi însoţit
luţia stabileşte că, printre prin narea noului preşedinte al Re scrutin şî 404 la al 10-lea. In Sava Dîlbokov, vicepreşedin schimburilor de mărfuri cu săptămlnalul britanic „Obser- Sud-Africană constituie încăl t echipa preferată este ori-
cipiile unei reglementări, tre publicii Italiene s-au soldat, ca favoarea lui de Martino au vo te al Consiliului de Miniştri, străinătatea — cu GO-65 la su ver", ilustrlndu-si afirmaţia cu cări făţişe ale declaraţiei, de J cum tardiv — dacă un a-
buie să figureze retragerea tat reprezentanţii tuturor parti preşedintele Comitetului de Stat tă. exemple convingătoare. oarece astfel de acţiuni contri \ se menea regret s-a pro-
forţelor armate israeliene de pe şi cele precedente, fără ca vre delor politice de stingă. al Planificării, a prezentat ra Lucrările sesiunii Adunării Astfel, scrio „Observer", De buie la prelungirea stării de ^ dus...
teritoriile arabe ocupate în un candidat să obţină numărul Ca si în ziua precedentă, portul privind proiectul planu Populare continuă claraţia prevede dreptul oame inechitate, a cărei victimă este
războiul din 1967, Încetarea de mandate necesar. Cel mai marţi, electorii democrat-cres- nilor la muncă, o salarizare e populaţia autohtonă din res | Vin m a rfie n ii!
tini s-au abtinut de la vot, iar gală a muncii egale a femeii şi pectivele teritorii.
conducerea P.D.C a procedat, a bărbatului, libertate şi ega
O staţie emiţătoare din
din nou. la consultări In sco Funeraliile ministrului aface litate pentru oameni, indiferent \ Buffalo (statul New York),
pul sprijinirii candidatului par de naţionalitate Şi culoarea pie ( anunţă pe neaşteptate câ
încheierea lucrărilor Plenarei tidului. Amintore Fanfanl. rilor externe ai Bulgariei lii. Or, în noiembrie 1971, pes Conflictul j marţienii ar fi debarcat,
Candidatul socialist-democratic, te 970 000 de cetăţeni ai Marii in apropierea oraşului. A
C .C . al Uniunii Comuniştilor Giuseppe Saragal. deţine 55 şi Marti au avut loc la Solia fu Consiliului de Stat şi al Con Britanii nu au putut găsi femei indo-pakistanez S poi, speakerul începe să
SOFIA 14 (Agerpres)
—
Tn numele CC. al P.C-.B., ol
de
\ citească cu o voce emoţio
respectiv 56 de voturi la ulti
lucru iar milioane de
mele două tururi de scrutin, Iar neraliile lui Ivan Başev, mem siliului de Miniştri, a luat cu din această tară primesc, la nantă extrase din romanul
din Croaţia Giovanni Malagodi (liberal) —. bru al C C. al P.C. Bulgar, mi vinlul Jivko Jivkov, membru muncă egală, salarii inferioare continua lui Wells, „Războiul lumi
lor", al cărui text fusese
47 şi respectiv, 48 voturi. nistrul afacerilor externe al al Biroului Politic ol C.C. al celor ale bărbaţilor, diferentele in prealabil uşor „corijat",
ZAGREB 14 (Agerpres). — nii Comuniştilor, şi anume ~ Cel de-al 1 1 -lea tur de scru R. P Bulgaria. Adunarea de P.C B.. vicepreşedinte al Con ajungind In unele întreprinderi RAWALP1NDI 14 (Agerpres) pentru a da impresia dc
La Zagreb şi-a încheiat lucră de a înfăptui poziţiile preşedin tin In vederea alegerii noului doliu s-a desfăşurat In prezen siliului de Miniştri al R. P. industriale pînă la 50 la sută. — Purtători de cuvînt oficiali reportaj transmis in direct.
rile Plenara C.C. al U.G. din telui losif Broz Tito şi conclu sef al statului italian va avea ta lui Todor Jivkov şi Stanko Bulgaria, care a evocat perso Cit priveşte problemele rasiale, pakistanezi, ci ta li de agenţia De fapt, era exact tex
Croaţia, informează agenţia ziile celei de-Q 21-a şedinţe a loc miercuri dimineaţă. Todorov. nalitatea celui dispărut. arată în continuare „Observer", France Presse, au declarat că tul difuzat fn anul 1938 la
Taniug. Au fost adoptate con Prezidiului U.C I. Cred că sîn- „India a continuat să trimită New York. Numai că efec
cluzii în care slnt expuse sar tem datori, a spus Milka Pla- trupe helipurtate şi unilăţi de tele au fost intrucitva di
cinile ce revin CC. în urma nint, fată dc tovarăşul Tito, paraşutişti In diverse regiuni ferite. Emisiunea provocase
problemelor ridicate. fată de poporul nostru, de cla din Pakistanul răsăritean si că atunci o panică atit de ma
Comitelui Central a ales în sa muncitoare din Croaţia, ti ^ Negocierile dintre social-creştini şi socialişti bat pasul pe loc unele dintre acestea au fost re incit au fost înregistra
lunctia de preşedinte al C.C. al neret, intelectualitatea croată, respinse de trupele pakistane te chiar şi citeva sinuci
U.C. din Croaţia pe Milka Pla- să întărim unitatea noastră în ze". Lupte grele au avut loc deri. De data aceasta însă,
nint, pină in prezent membră a construirea socialismului, să nu lingă Tangail, la circa G0 ki nu au mai fost victime.
Comitetului Executiv al CC. al permitem acţiunile altor forte BRUXELLES 14. — Trimisul Angajate la 25 noiembrie — ceasla nu înseamnă şi rezolva vorbească si să acţioneze cu e- lometri nord-vest de Dacca. Doar numeroşi auditori
U.C. din Croaţia, iar în funcţia din cauza lipsurilor noastre. special Agerpres. Aurel Zam- a doua zi după ce premierul rea definitivă a problemei. Îna xaclilate" — scrie „La Libre Pe dc altă parte, un purtă care au crezut in „debar
de secretar al Comitetului Exe Aceasta este cca mai mare răs firescu, transmite: Negocieri demisionar, Gaslon Eiskons, a inte de a fi incluse într-un pro Belgiei ne". In acest sens, pe a tor de cuvînt pakistanez, reluat carea marfienilor" şi care
cutiv pe Iosip Vrhovct, membru pundere a noastră, acesta este le dintre cele două partide ma primit misiunea formării unui gram guvernamental, opţiunile dresa lui Gaslon Eiskcns sosesc de agenţia France Presse, a de au telefonat la poliţie pen
a! Comitetului Executiv al C.C. mesajul acestei şedinţe adresat joritare belgiene (social-creştin nou guvern — negocierile din trebuie să fie confruntate cu memorandumuri ale diverselor clarat că avioane pakistaneze tru a afla dacq şe luqseră
al U.C. din Croaţia. tuturor membrilor U.C. din $i socialist) in vederea elabo tre cele două partide se des concluziile altor grupuri de organizaţii de masă, In care a- au bombardat concentrări de măsuri şi alţii care au re
Luînd cuvinlul in încheierea Croaţia Accsl lucru este cerut făşoară pe două planuri : in lucru" — arată ziarul citat. cesluia i se cere să depună trupe indiene In mai multe zo proşat telefonic altor stafii
lucrărilor plenarei, Milka Pla- de la noi dc oamenii muncii rării unui nou program guver şedinţe plenare şi în comitete Acestei stări de lucruri i s-a toate eforturile pentru alcătui ne de pe frontul occidental. de radio de a nu fi trans
nint a subliniat : „O sarcină de din Croaţia. Dezbaterile, a spus namental înregistrează o evolu de lucru consacrate probleme adăugat săplămina trecută un rea noului cabinet. mis ştiri despre acest eve
★
primă Importantă esle aceea de în încheiere preşedintele U.C. ţie lentă si accentuează sta lor economice, financiare, so nou element, care — după cum La sfîrşitul săplămlnii trecu DELHI 14 (Agerpres). — Pur niment.
a ne organiza, pentru a întări din Croaţia, au arătat că Comi rea dc incerliludinc prin care ciale, militare, de invătămlnt. şc exprimă ziarul „La Libre te, precizînd că „lucrurile sini tători de cuvint militari indieni
unitatea U C. din Croaţia, de a tetul Central dispune de forte Presa belgiană evidenţiază Belgique" — „a degradat cli mai avansate", Gaslon Eiskens cita ti de agenţiile United Press 270 kg de haşiş
activa inlr-un mod care să în pentru a-$i asuma această ma trece Belgia după alegerile ge faptul că între cele două par matul politic, făcjnd ca nego şi-a exprimat speranţa Înche International si Associated confiscat
lesnească aplicarea în viată a re răspundere si a înfăptui sar nerale ce au avut Ioc la 7 no tide există serioase divergen cierile să bată pasul pe loc". ierii cu succes, în zilele ce Press nu afirmat că unităţile
ceea ce au exprimat In cursul cinile stabilite" iembrie ac. te cu privire la problemele în Este vorba de neînţelegerile urmează, a negocierilor dintre indiene de paraşutişti lansate
Poliţia canadiană a con
acestei plenare membrii Uniu- dezbatere. Examinarea, spre intervenite în sinul Partidului cele două partide. în împrejurimile oraşului Dac fiscat, luni, pe aeroportul
exemplu, a situaţie» financiare soeial-crcştin cu privire Ia co Reluate luni după-a,miază, con ca au primit întăriri şi că for localităţii Red Dear, 270
a stîrnit discuţii aprinse atunci optarea unor noi senatori, ne vorbirile — In cadrul cărora ţele aeronavale indiene au kilograme de haşiş Şapte
velor de Consum din Româ cînd s-a pus problema stabili înţelegeri care uneori au luat se examinează acum probleme bombardat din nou portul şi cetăţeni americani au fost
Relaţii bilaterale nia, condusă de Francisc Ţa- rii noului buget Taxa adiţio forme alîl de acute încîl au o le invătămintului si cercetării aeroportul oraşului pakistanez arestaţi, a anunţat un pur
bligai pc formatorul Gaslon
japono-americane C A D R A N poş, vicepreşedinte al uniunii. nală de produse' (TVA), hotărl- Eiskcns să suspende şedinţele ştiinţifice — ar putea să se în Chitlagong. tător de cuvint al poliţiei
tă de Piaţa comună, obligă ne
cheie joi, după cum aprecia
Pe de altă parte, un purtător
canadiene.
DAMASC. — In capitala gociatorii să accepte din capul plenare dintre negociatorii ce „Le Soir". In acest caz. urmea de cuvînt indian, citat de agen Stupefiantele confiscate
MOSCOVA. — Agenţia Siriei s-au deschis lucrările locului un buget general defi lor două formaţiuni politice. ză ca pînă sîmbătă să fie defi
TOKIO 14. — Coresponden TASS anunţă că Alcxei Ko- celei de-a 3-a conferinţe eco citar sau să aibă în vedere Prelungirea stării de incer ţia France Presse, â declarat că sint evaluate la bursa nea
tul Agerpres. Florea Ţuiu, sîghln, preşedintele Consiliu înăsprirea fiscalităţii. Anuntînrl titudine a provocat nemulţu nitivat programul guvernamen aviaţia indiană a continuat să gră la circa 3 000 000 dolari
transmite: Conferinţa japono- lui de Miniştri al U.R.S S., t-a nomice panarabe, la care par încheierea disculărif chesliunî- miri în rîndul maselor, caro tal şi să se treacă apoi la sta întreprindă raiduri asupra de şi urmau să fie îmbarcate
americană asupra relaţiilor co primit, mar(i dimineaţă, la ticipă reprezentanţi din partea lor financiare, cotidianul bel consideră că a sosit timpul ca bilirea structurii guvernului, la pozitelor de muniţii si asupra la bordul unui avion cu
merciale bilaterale, care a a Kremlin, pc Ralner Bdrzel, majorităţii statelor membre gian „Le Soir" sublinia că ,,a- „tara să aibă un ghid, care să desemnarea miniştrilor şi a se concentrărilor de trupe din Pa destinaţia Denvcr (S.U A.)
vut loc în Honolulu, a lăsat preşedintele Uniunii Creştin- ale Ligii Arabe, precum si de cretarilor dc stat. kistanul de vest.
in suspensie, după cum trans Dcmocrate, preşedintele frac legaţi din partea Consiliului
mite corespondentul ziarului ţiunii U.C.D.-U.CS. din Bun- unilăţii economice arabe şi a
..Yomiuri", aptoape toate pro deslagul R.F. a Germaniei. altor organisme economice.
blemele economice importan Pc ordinea de zi a conferin
te, care provoacă fricţiuni în SANTIAGO DE CHILE. — ţei figurează probleme pri
tre cele două |ări. Comunica La Santiago dc Chile — trans vind cooperarea arabă în do D I N D J M E Â C A P I T A L U L U I
tul comun publicat la Încheie mite agenţia ADN — au în meniu] comercializării petro
rea lucrărilor arată că părţi ceput tratative privind consti lului, dezvollarea Industrială
le au căzut de acord să con tuirea unui comitet pentru co Si intensificarea cooperării e
voace o nouă conferinţă în vi laborarea economică şl tehni- conomice inter-nrabe. R. F. A GERMANIEI. — DupA
itorul apropiat pentru a re co-ştllntilică dintre Chile şi cum sc ştie, In virmâ cu douA
discuta problemele comerciale R.D. Germană. Tratativele LIMA — Agenţia Prensa s&ptftmlni, un putcvnic condici
bilaterale, ceea ce semnifică, sînl purtate de ministrul chi I alina Informează că persona de muncA a izbucnit In in
după aprecierile cercurilor din lian al afacerilor externe, Clo- lităţi din Argentina, Brazilia, dustria metalurgic* din landul
Tokio, efi ele slnt departe dc domiro Almeyda, şi ministrul Chile, Columbia. Mexic şl Pe naden-Wurttcmbetg, unde res
a Ii rezolvate. ru, reunite la Lima, au apro pingerea rcvcndicArUor formu
minelor, metalurgiei si polasi- bat înfiinţarea organizaţiei
ului al R.D.G., Kurt Singhu- „Unitatea lalino-amerîcanâ". late dc sindicat a determinat
ber. Ţările membre îsi propun, In declanşarea unei greve dc
Agenţia ADN relatează că, tre altele, să lupte pentru marc amploare In acest sec
Opinia publică daneză în cadrul unei convorbiri In dreptul de a dispune pentru tor. Plnâ In prezent, acest
tre conducătorii celor două conflict dc muncă a avut ca
se pronunţă împotriva delegaţii guvernamentale, Clo- propriile popoare de bogăţii rezultat închiderea a peste 600
domiro Almeyda şi-a expri le lor naturale şi să dezvolte de întreprinderi cu un perso
aderării ţării mat satisfacţia pentru modul colaborarea pe plan economic, nal dc aproape 600 000 de mun
favorabil în care evoluează tehnologic st cultural. citori. O serie de uzine apar
la Piaţa comună relaţiile Intre Chile şi R.D.G., VIENA — La Ambasada finind firmelor „Dalmler-Beim“,
subliniind, totodată, interesul S.U.A. din Vlena a avut loc „Audi-NSU“, ,BM V, „Volks
COPENHAGA 14 (Agerpres). pc care-I manifestă guvernul mar|i cea de-a 10 a şedinţă wagen" şl altele, şl-ati închis
Exponenţi ai opiniei publice său penlru o colaborare strîn de lucru din cadrul actualei porţile din cauza lipsei suban-
samblurllor produse In landul
daneze, printre care conducă să şi mullilaterală cu .ţările runde a convorbirilor sovleto- Baden-WGrttemberg.
tori ai miscătii sindicale şi ai socialiste amerlcane asupra limitării
celei de tinerel, deputaţi ai cursei înarmărilor strategice
Eolkclingului şi numeroşi mi- SANTIAGO DE CHILE. — (SALT).
litanli pe tărim social, au dat Prinlr-nn decrel al guvernu Următoarea şedinţă SALT
publicităţii prin intermediul lui Unităţii Populare, în Chi
ziarului „Land og Folk“, o de le a fost creat Comitelui pen va avea loc miercuri, 15 de
claraţie de protest împotriva lru conducerea economiei şi cembrie.
planurilor privind adorarea planului. Noul organism, cel
Danemarcei Ia Piaţa comună. mai important for pentru co PARIS. — In oraşul Irancez
Declaraţia arată că intrarea tă ordonarea activităţii econo Clcrraont Ferrand a avut Ioc
Congresul de unificare a Miş
rii in C.E.E. va duce la scă mice chiliene, este condus de cării tinerelului socialist din
derea nivelului de trai al oa preşedintele Salvador Allen- Franţa. La Congres a fost a-
menilor muncii, la deteriora rie Din comitet mai fac par
rea sistemului de asigurări so te miniştrii economiei, finan doplat un program de acţiu
ciale şî va îngreuna lupta cla ţelor, agriculturii, minelor, re ne şi a fost ales Biroul naţio
sei muncitoare daneze pentru laţiilor externe si directorul nal al organizaţiei. Cu acest
apărarea intereselor şi drep pionului naţional. prilej, a luat cuvinlul Francois
Mitlerand, secretar general al
turilor sale. Partidului Socialist.
Luînd poziţie împotriva ade BUDAPESTA. — Ia Bu
rării la C.E.E., in cadrul unui dapesta s-au deschis, marii, Din partea Uniunii Tinere
interviu acordat aceluiaşi ziar. lucrările celui de-ol Vlî-lea lului Comunist din România
reputatul economist danez H Congres al Uniunii Coopera- o participat la. lucrări Axente
Andersen a subliniat primej livelor dc Consum din Unga Frăsinearu, şef de sector la
dia ca întreprinderile tării sale ria. La lucrările congresului C.C al U.T.C., care a trans
să se transforme in simple fi participă <i o delegaţie a U- mis un salut din partea tine FRANŢA. — La Parts, In apropierea Basllllel. 8-a desfăşurat o
liale ale unor monopoluri nîunii Centrale o Cooperati retului român mare demonstraţie munchnrcascA, ca răspuns la chemarea sindica
străine şi a menţionat, dc ase telor C.G.T. şl C.F.D T. avlnd ca obiect Îmbunătăţirea condiţiilor
menea. pericolul ca numărul de muncă şl dreptul muncitorilor de a se pensiona la vlnta de 60
şomeri lor să cunoască, in con de ani. La ora actuală vlrsta de pensionare In Franţa este mat ri
diţiile aderării, o nouă creş PEKIN — Agenlia China Nouă informează că dicată, condiţii In cate muncitorimea Îşi cerc drepturile Ieşind fn
tere Abordinri unele nspe*. Le guvernul ‘ R.P. Chineze si guvernul lslandci an hotâ- OLANDA. — La Utrecht a avut loc cea mal marc demonstraţie de după cel dc-al doilea răz stradă cu pancarte, pe care pc lingă revendicările cerute se pot
ale problemelor economice ca ril. în conformitate cu principiile respectului mutual al boi mondial, Ja care au participat circa 43 OCO dc profesori, studenţi, elevi, muncitori şl părinţi. De vedea numele Întreprinderilor pc care le reprezintă demonstranţii.
re confruntă in prezent Dane suveranităţii şi integrităţii teritoriale, neamestecului In tre monstraţia a fost organizată imp otriva lioiArlrii guvernului de a micşora bugetul Ministerului lo- Nu putem aft nu amintim cu acest prilej câ !n ţările socialiste n-
marca, Andersen s-n pronun burile inlcrnc. egalităţii şi avantajului reciproc, să se recu văţimintului, ceea cc aduce, evident, o limitare a numărului profesorilor, echipamentului şcolar. ceste drepturi cetăţeneşti slnt respectate cu stricteţe, bărbaţii pu-
ţat, în context. in favoarea noască reciproc, să stabilească relaţii diplomatice. începlnd Investiţiilor In şcoli. tlndu-şl cerc pensionarea la vlrsta de 60 de ani şl femeile la 55.
extinderii colaborării dintre de la 8 decembrie 1971, şi să tacă schimb de ambasadori. In fotografie : Aspect din timpul dcmonsliaţlct. In fotografie : Aspect de la demonstraţia din Part6.
ţările nordice ale Europei si
ţările socialiste.
Redacţia sl administraţia z la io lo li Deva, itr. Dr. P. Groza or. 35. Teleloane or. 123 17 si 1 15 88. — Tiparul i Intreprl oderea poligrafică Deva.