Page 53 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 53
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VĂL
In xiua de 15 decembrie a.c., a avut anul 1972, pe care le-a aprobat şi a
loc Plenara Comitetului Central al Par decis să fie supuse spre legiferare Marii
tidului Comunist Român. La lucrările Adunări Naţionale.
plenarei au participat, ca invitaţi, mi Plenara a aprobat, de asemenea, pro
niştri şi alţi conducători ai instituţiilor iectul de Hotârîre cu privire la activita
centrale de stat, şefi de secţie la C.C. al tea organelor şi organizaţiilor de partid
P.C.R., membrii Colegiului Central de în înfăptuirea politicii de cadre a par
partid, redactori şefi ai presei centrale. tidului.
Plenara a dezbătut planul -de dezvol La dezbateri au participat tovarăşii
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN tare economica şi socială a Republicii Mihai Marinescu, Constantin Drâgan,
Socialiste România pe anul 1972, ac
Mihail Florescu, loachim Moga, loan
tualizat pe baza propunerilor rezultate Avram, George Homoştean, Angelo
în urma analizelor care au avut loc în Miculescu, Ion Crăciun, Nicolae Tâbircâ,
întreprinderi, centrale economice, minis Nicolae Bozdog, Gheorghe Nâstase.
ANUL XXIII. • Nr. 5 269 JOI 16 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI tere, precum şi proiectul Bugetului de In încheierea lucrărilor plenarei a luat
Stat al Republicii Socialiste România pe cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
ti) urni m im lu m ii Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU
a primit delegaţia
Perfecţionarea rodnică a activităţii
Partidului Comunist Italian
productive
S IM E R IA . C olectivul de tă ş! încasată cu peste Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Enrico Berlinguer, celorlalţi
m uncitori, tehnicieni şl Ingi 200 000 lei. In acelaşi timp. secretar general al Partidului tovarăşi din conducerea P.C.
neri ai întreprinderii „M ar prin sporirea productivităţii Comunist Romăn, a primit Italian.
m ura- din Simeria raportea. muncii cu peste 2 000 lei pe miercuri delegaţia Partidului In cadrul convorbirilor s-a
zS tndeplinirea sarcinilor de salariat, se vor produce pe Comunist Italian, care face o realizat o informare reciprocă
plan anuale cu aproape 20 ste prevederile anuale circa vizMă In (ara noastră, la invi privind activitatea şi preocu
de zile înainte de termen. 10 000 mp dale mozaicate şl taţia Comitetului Central al pările actuale ale celor două
S U IU AClSTfl LUNI CER 0 MOBILIZARE DEOSEBITA. în prezent la producţia glo 2 000 mp placaje finite. A Partidului Comunist Român. partide şi s-a efectuat un
Realizările obţinute
plnă
ceste cantltătl vor
permite
Delegaţia este formată din
schimb de păreri asupra unor
bală vor fi suplimentate cu
peste un m ilion lei. iar cele în final suplimentarea livră tovarfişii Ugo Pecchioli, mem probleme ale vieţii internaţio
nale, ale mişcării comuniste şl
rilor annale la export cu pe
bru al Direcţiunii şi al Birou
ale producţiei marfă vlndu ste 200 000 lei valută. lui Sectetariatului ale P.C.I., muncitoreşti.
SÂ SE RĂSPUNDĂ PRIN EEOREORI INTENSE! Paşi siguri spre noile cîmpurl miniere şi Rodolfo Mechini, adjunct al fat cu satisfacţie dezvoltarea
In cursul înlîlnirii s-a relie
şefului Secţiei externe a CC.
Român şi
Partidul Comunist
PETRO ŞANI. Colectivului sarcinilor de plan pentru a al P.C.L continuă a relaţiilor dintre
La primire au participat to
îndeplinirea integrală a pre Cu toate acestea «e ridică se In faţa unor astfel de sar preconizăm o nerealizare de de muncă de la mina Llve- cest an. urm lnd ca prin vo varăşii Paul Nîculescu-Mizil, Partidul Comunist Italian şi a
vederilor primului an din ac rioase întrebări care decurg cini este firesc de a afla mo 400 000 lei valută. zenl II revine ca sarcină să lum ul de lucrări executate membru al Comitetului Execu fost exprimată holărîrea comu
tualul cincinal constituie o din faptul că deşi planul celor dul în care s-a organizat mun In perioada actuală ne con extragă în anul viitor pri plnă la sflrşitu) anului să tiv, al Prezidiului Permanent, nă a celor două partide de a
întări şi în viitor raporturile
biectivul central al tuturor u- 11 luni a fost depăşit, fabrica ca pentru ultima perioadă a centrăm atenţia la cîteva as mele 100 000 tone cărbune. scurteze termenul de Intrare secretar al C.C. al P.C.R., Şte
nitătilor economice ale judeţu trebuie să producă numai In anului, care sînt măsurile în pecte specifice producţiei noas Pentru realizarea acestui o fn exploatare a prim elor a fan Andrei, prim-adjunct de de prietenie, colaborare şi so
lui, dar vizează în special a luna decembrie circa 10,4 la treprinse pentru evitarea unei tre. Avem In vedere folosirea» biectiv, m inerii de aici au bataje. şef de secţie la C.C. al P.C.R. lidaritate internaţionaliste e
xistente între ele.
cele întreprinderi cuprinse încă sută din planul anual la pro eventuale neîndepllniri de la maximum a capacităţilor, ur depus în acest an eforturi Un aport substanţial la ob Cu acest prilej, tovarăşul
Intîlnirea s-a desfăşurat în-
în „bătălia" cu cifrele mobiliza ducţia globală şi 9,8 la suta plan ? mărirea utilizării integrale a stăruitoare tn vederea con ţinerea acestui sncces l-au Ugo Pecchioli a adresat tova Ir-o atmosferă caldă, tovără
toare ale planului pe luna de la producţia marfă vlndută şi — Intr-adevăr sarcinile din timpului de muncă şi obţine turării prim elor abataje, rea- adus brigăzile de m ineri răşului Nicolae Ceauşescu şi şească.
cembrie. In această categorie încasată. Şi nu doar atît. Aici luna decembrie sînt deosebit rea unor comenzi suplimenta llzînd peste 2.8 kilom etri de conduse de comuniştii Dio- conducerii Partidului Comu
se află Fabrica „Vidra** din mai sînt de recuperat impor de mobilizatoare. Ele decurg re pentru produsele destinate galerii şl pufuri. In acest fel nlsîe Bartha. M ihai Tira şl nist Român un salut tovără
Orăştie, unde indicatorii rea tante restante la export, unde dintr-o eşalonare mai puţin exportului. el raportează şl îndeplinirea Nicolae Bartha. şesc din partea tovarăşilor
lizaţi In primele 11 luni oglin sarcinile anuale erau îndepli fundamentata a cifrelor anua Directorul afirmă cu senină Luigî Longo, secretar general Noi obiective ]
desc depăşirea planului cu 1,6 nite plnă la data de 10 de le, din desele schimbări ale ni tate că nu slnt probleme cu Mal mulţi călători transportaţi al P.C.L, Enrico Berlinguer,
la sută la producţia globală şi cembrie doar în proporţie de velurilor de plan la care am îndeplinirea sarcinilor anuale, vicesecretar general al P.C.L intrate în producţie j
1,9 procente Ia producţia marfă 75 la sută. Urmează apoi a fost supuşi — declară inginerul dar... preconizează neîndeplini- D E V A . O comunicare tele Se apreciază că ptnă la şi a celorlalţi tovarăşi din
vtndută şi încasată, precum şi preciabile datorii la capitolul loan Piobsdorfer, directorul fa rea planului la export. Şl a fonică prim ită de la tova sllrşltul anului vor fi trans conducerea P.C. Italian. Bogat în realizări, acest I
Însemnate sporuri la unele eficientă, rezultate din depăşi bricii. Deşi nu putem face o ceasta după ce luni In şir con răşul ing. Pavel Lâzâruţ. In portaţi in plus faţă de pre Mulţumind călduros, tovară sfîrşit de an înscrie pe har- !
produse fizice. rea preţului de cost planificat analiză la zi concludentă, pot ducerea „Vidrei" a tot dat a giner şef la întreprinderea vederile planului 1 400 000 şul Nicolae Ceauşescu a trans ta economică a patriei noi \
Apreciind prin prisma aces cu peste 1,2 milioane lei, la afirma că nu avem probleme cu sigurări că în trimestrul IV ex- de transporturi auto Deva. mis, In numele său şi al con obiective, rod al muncii en- \
tor rezultate globale, s-ar pă care se adaugă obţinerea a pe înscrierea în nivelul planificat ne informează că .a fost În călători, far Ia parcursul că ducerii partidului nostru, u- tuziaste desfăşurate de con- j
rea că fabrica nu are proble ste 200 000 lei beneficii în ve ILIE COJOCARU deplinit planul anual la lătorilor se va realiza o de răii de sănătate şi noi succese structorl şi montori pentru j
me pentru îndeplinirea inte derea respectării angajamen a indicatorilor anuali, mai pu transportul de călători. păşire de 5.2 la sută. tovarăşului Luigi Longo şi sa îndeplinirea integrală a sar- j
grala a obligaţiunilor anuale. tului anual la acest Indicator. ţin planul de export, unde (Continuare în pagina a 2-a) lutări tovărăşeşti tovarăşului cinilor. La Putna, localitate j
în care se construieşte In ;
prezent un complex Indus- j
*U! mmm trial, prevăzut cu secţii de j
A
turnătorie pentru fontă, pre- j
In perfecţionarea activităţii eco „Rolul femeii în formarea lucrări mecanice şi forjă, •
CINCINALUL turnătoria de fontă a intrat :
în probe tehnologice. Aici j
nomice la „M arm ura" Simeria urmează să se realizeze pro- j
duse de tucerie comercială :
şi consolidarea familiei" pentru piaţa internă şi piese \
pentru canalizare, destinate
MULTILATERALE A PATRIEI D E V A . — Ieri după- copilului In formarea şi con exportului. a-a |
Un fapt asemănător
produs Ia Belus unde a in- i
s u m n i m u n i amiază, sute de femei solidarea familiei. trat în probe tehnologice o.ţ
Simpozionul a fost plăcut
fete
din
Deva
şi
tinere
fabrică de mobilă. Aici se
întregit prin apelul de o rară
au fost martorele unui emo încărcătură emoţională prin vor produce anual 22 000 i
Vom livra de trei ori mai multe ţionant şi original simpozion, cate profesoara Zoe Zaharia, garnituri. Pentru început sînt •
organizat anume pentru ele
de către comitetul municipal preşedintă a Comitetului mu programate garnituri de mo- .
i s n m a u al femeilor. Manifestarea din nicipal Deva al femeilor, s-a bilă adaptabile pentru apar- i
produse pentru consum sala „Arta" s-a vrut şi a reu adresat tinerelor fete, vor- tomente de două camere.
bindu-le despre grija cu ca
şit să fie un apel la conştiin
ţă, o chemare a mamei, so re trebuie să se glndească la
In Legea pentru adoptarea ne, a contribuţiei Ia forma ale civilizaţiei şi progresu- § ţiei şî tinerei fete la condui crearea unei familii. Adre-
l i n m m planului cincinal de dezvol rea fondului centralizat de lui Faptul că în 11 luni am |j tă demnă de societatea so stndu-se mamelor, vorbitoa
tare economico-socială a Re produse agroalimentare al reuşit să livrăm peste preve- = cialistă în care trăiesc, la o rea le-a cerut să nu-şi răs
publicii Socialiste România pe statului şl ridicarea eficien- derite planului anual mai §§ ţinută morală înaltă, desprin feţe fiicele, să nu se gră
Acum, ctnd au mai rămas derea desfăşurării optime a perioada 1971-1975 îşi gă mult de 6 milioane bucăţi M să din preţiosul îndreptar ca bească să le facă prea devre
me domnişoare, ci să le în
doar puţine zile plnă la în procesului de extracţie. De seşte o expresie deosebit de ouă şi 30 tone carne de pa- = re a impulsionat tn acest an veţe să-şi trăiască adevărata PENTRU 24 ORE
cheierea unul an de activi asemenea, se va acţiona cu grăitoare preocuparea parti • Depăşiri substanţia săre, iar la producţia marfă M milioane de inimi: progra copilărie pe care anii noştri Vremea va fi relaUv reee,
mul educaţional al partidu
tate, despre salariaţii între mai multă fermitate în di dului nostru pentru ridicarea vîndută şi încasată şi la be- M lui. le-o conferă cu generozitate. eu cerut eehlmbAtor. Vlntut va
prinderii „Marmura" din Si recţia respectării întocmai a permanenta a bunăstării po le ale sarcinilor de ncficii să realizăm depăşiri % A stăruit apoi asupra echi sufla slab dlo nord-vest. Tem
meria se poate afirma că este disciplinei tehnologice de că porului. In această privinţă, producţie pe anul 1971 care însumează peste 14 si ş Grija pe care partidul si librului în ţinută şl compor peratura va creşte uşor. Mi
nimele vor fi cuprinse Intra
unul din colectivele munci tre fiecare conducător al pro este revelatoare şi asigura respectiv aproape 9 milioane M statul nostru o poartă ocro tare, trăsături caracteristice minus 3 şl zero grade, l&r ma
toreşti ale judeţului care îşi cesului de producţie, aşa In rea cit mai deplină a nece • Prin aplicarea teh lei, reflectă notărîrea şi pre- §f tirii familiei, mamei şi copi poporului nostru, întreaga ximele Intre 1 şl 3 grade. Di
plasează realizările în rlndul cit aprovizionarea cu materie sarului de produse agroali- ocuparea întregului colectiv j lului a fost tema unei inte expunere a fost o patetică mineaţa, ceaţa.
celor mai frumoase succese primă să se asigure în ritmi mentare destinate consumului nologiilor avansate de de muncă pentru a valorifica §| resante expuneri tn cadrul pledoarie la înţelegere şl PENTRU URMATOAR6U
economice. La ora actuală, citatea cerută. populaţiei şi satisfacerii ne creştere a păsărilor, la superior rezervele de spori- §| simpozionului, susţinută do frumuseţe familială.
toţi indicatorii planului slnt Atentie deosebită acordă voilor economiei naţionale. re a productivi, de a acţiona §j Ion Mitrofan, procurorul sef DOUA ZILE
depăşiţi, iar ritmul muncii comitetul de partid, in com Ca dovadă, este prevăzut ca sfîrşitul actualului cin asupra luluroT resorturilor m al procuraturii locale. Medi Manifestarea, o reală reu Vreme relativ cAlduroaal, eu
şita educativă, s-a Încheiat
cunoaşte o dinamică favora plexul de măsuri luate pen în perioada actualului cinci cinal producţia de ouă care condiţionează reduce- g cul Constanţa Neagoe, vice cu producţia cinematografică cerul variabil, favorabil ploi
preşedintă a comitetului mu
bilă. tru buna desfăşurare a acti nal să se obţină, in medie rea preţului de cost al pro- M nicipal al femeilor, a arătat, bulgară „Intre doi", care a lor stabe. Vlniul va sufla slab
din vest si nord-vest. Tempe
A fost însă o perioada — vităţii economice .pe anul anual, 1 670-1 890 mîi tone va ajunge la 110 mi duselor. Producţia suplimen- p în cuvinte pline de căldură, continuat pe plan artistic ratura ralnlmft va o&clla In
chiar în acest an — cînd ni 1972, realizării întocmai carne In viu, 50-56 milioane lioane bucăţi tară obţinută se datoreşte m cît de important este rolul Ideea simpozionului. tra minus 1 şl 1 grad, Iar cea
maxlmA Intre 2 şl I
velul realizărilor nu se ridi a sarcinilor de export. lil lapte, 3 700-4 130 milioane trecerii la sistemul de creş- == Dimineaţa, ccaţA. grade.
ca la cota cerinţelor. O sea Măsurile stabilite vizează co bucăţi ouă şi alte produse. (ere a păsărilor pe baterii §§
mă de deficiente, mai mult recta selecţionare a blocurilor Potrivit orientării date, oglin tei întregii activităţi econo mai devreme deeît era sta- §|
sau mai puţin obiective, pu pentru ferestruire, asigurln- dită şi In modul de utiliza mice. bilit, cît şi aplicării cu rî- g
neau sub semnul întrebării du-se In acest fel placajele re a investiţiilor, o bună Datorită muncii pline de gurozltate fn ferme a tehno* g
însăşi realizarea sarcinilor la solicitate de beneliciarii ex parte din producţiile respec răspundere depuse de în logiilor înaintate. Ca urmare M
export aferente primului an terni. In acelaşi context de tive va trebui să se realizeze tregul colectiv de lucrători producţia medie anuală slo- g SECVENŢE INTERNAŢIONALE
al actualului cincinal. preocupări, organizaţiile de In unităţile agricole de stat, ai unităţii noastre sub con bilită pe cap de găină va fi m
bază urmăresc cu mai multă în complexe de tip indus depăşită cu peste 30 de ouă, {(
Ială motivul pentru care trial unde se aplică tehnolo ducerea organizaţiei de par
comuniştii din întreprindere atenţie respectarea circuitului giile înaintate şi cele mai tid, demarajul In primul an iar preţul de cost pe 1 000 H
judecă cu maximă exigenţă tehnologic, pentru ca să se noi cucerirj ale ştllntel. al cincinalului este de natu bucăţi ouă este mai mic cu |§
activitatea trecută şi studiază asigure întreaga producţie fi ră să aducă satisfacţii şi să 125 lei fată de cel planificat, g A co rd econom ic rom âno-algerlan Q .N.U. D ezbaterile
extrem de atent posibilităţile nită la timpul prevăzut In Ca unitate specializată în îndreptăţească formarea con
pentru ca în noul an sarci contracte. creşterea păsărilor, întreprin vingerii că sîntem angajaţi Ing. GHEORGHE DIACONESCU I
nile să fie realizate ritmic, Primul an al noului cinci derii de stat „Avicola" Min cu întregul potenţial în am directorul Întreprinderii ALGER 15. — Corespondentul comerclale dintre Algeria şi din C om itetul
tia Ii revin sarcini deosebit
în totalitatea lor. nal a constituit pentru co de Importante privind spori plele eforturi ce se fac pe de stai „Avicola" M intia m Agerpres, Constantin Benga, România, o nouă premisă a lăr
dintre cele
cooperării
girii
Utilizarea capacităţilor de muniştii întreprinderii „Mar plan naţional pentru a ridica transmite: Intre societatea al două ţări, atît în industria mi
producţie este una din direc mura" din Simeria un prilej rea producţiei de ouă şi car patria noastră pe noi culmi (Continuare în pagina a 2-a) H geriană de cercetări si exploa nieră, cît şi In alte domenii. pentru decolonizare
tări miniere „Sonarem" şl în
ţiile principale asupra căreia de verificare a potenţialului treprinderea română de comerl Tahar Hamedi a menţionat că
se concentrează atenţia spe uman şi material angajat în exterior „Mineral lmport-Ex- acest acord conturează perspec
cialiştilor, a colectivului de înfăptuirea unui bogat pro port" a fost semnat un acord tive îmbucurătoare şi In ceea NEW YORK 15. — Co
muncă. Şi aceasta pentru că gram economic. Bilanţul fi în baza căruia Algeria va livra ce priveşte posibilitatea des respondentul Agerpres, Con
în 1971, nici in sectorul de ind mulţumitor, înseamnă că chiderii, în Algeria, a unor stantin AJexandroaie, trans
extracţie, nici în cel de pre organizaţia de partid a găsit tării noastre. In anul 1972, mine noi sau a reluării activi mite: Comitetul pentru de
1 100 000 de tone minereu de
lucrare. capacităţile de pro mijloacele potrivite pentru fier. tăţii altora mai vechi, pentru colonizare al Adunării Ge
ducţie n-au fost folosite ra punerea mai deplină în va care România va acorda asis nerale e O.NU. a adoptat
ţional. Uneori s-au înregis loare a resurselor întreprin Intr-o declaraţie făcută cu tentă tehnică şi utilajul res cu o majoritate covirşitoo-
trat stagnări, care, evident, derii. Anul 1972 pune însă în acest prilej ziariştilor, Tahar pectiv. re maî multe proiecte de
au dus Ia pierderi de produc fata colectivului sarcini de şi Hamedi, directorul general al rezolulîe, pe linia oplicării
ţie. Aşa de exemplu, stalia mai mare importantă. Comite societăţii „Sonarem", a relevat România va livra Algeriei, Declaraţiei cu privire la a-,
de mozaic a stagnat, datorită tul de partid, birourile orga că acest acord constituie un în schimbul minereului de fier, cordaren independentei tu
unor defecţiuni mecanice, a nizaţiilor de bază din între Important jalon al dezvoltării instalaţii de foraj şi utilaje mi turor ţărilor şi popoarelor
proape două luni de zile, din prindere privesc cu toată continue a relaţiilor economico- niere coloniale.
care cauză nu s-a realizat o răspunderea înfăptuirea e- Dintre acestea, proiectul
producţie de circa 400 000 lei. Kemplarâ a acestor sarcini. de rezoluţie privind activi
Plasînd această problemă la Modul cum au acţionat In B O LIV IA A dînclrea disensiunilor tatea şi interesele econo
loc important pe agenda sa ultima perioadă confirmă a mice străine în teritoriile
de activitate, comitetul de cest lucru. Dorinţa de a face coloniale, supus aprobării
de un grup de 17 state, n
partid a stabilit măsuri care noi pas» pe calea perfecţionă din cadrul juntei m ilitare fost adoptat cu 86 de voturi
să conducă Ia întărirea sim rii activităţii economice a pentru, 7 contra şi 13 ab
ţului do răspundere al ingi fost completata cu măsuri în
nerilor si tehnicienilor, pen- delung glndite şî, în mare LA PAZ 15 (Agerpres). — rit In mod surprinzător unei ţineri. Documentul reafir
iru menţinerea în deplină ca parte, finalizate Ceea ce Disensiunile din cadrul juntei curţi marţiale. Motivele pen mă convingerea stolelor că
pacitate a maşinilor şî instala duce cu gîndul la certitudi militare instalate în Bolivia tru care Teran se află In fata interesele monopolurilor şi
ţiilor, pentru crearea celor nea primelor succese în pri după lovitura de stat din au instanţei nu au fost încă făcu trusturilor străine care ex
moi favorabile condiţii în ve mele zile ale lui '72. gust împotriva fostului preşe te cunoscute public. In 1967,
dinte Juan Jose Torres tind ploatează atît bogăţiile cit
să se adîncească. După cum in calitate de comandant al şi forţa de muncă a po
informează agenţia Prensa La celei de-a 4-a divizii cu car poarelor de sub dominaţia
tina, fostul şef al armatei bo- tierul general Ia Camiri, el a
m liviene, generalul Luis Reque colonială constituie un ma
pentru
condus
operaţiunile
IN PG IN A A 11-A Teran, care a jucat un rol capturarea ziaristului francez re obstacol In calea aplică
rii Declaraţiei cu privire la
Important In evenimentele ce Regis Debray, condamnat la acordarea independentei tu
Adunări ale activelor au dus la instalarea guvernu 30 de ani închisoare şi elibe turor (arilor şi popoaielor
de partid lui Hugo Banzer, a fost defe- rai utterior. coloniale.