Page 54 - Drumul_socialismului_1971_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 269 © JOI 16 DECEMBRIE 1971

c m im im m m

p m m iii il n

Comuna vorbeşte cel mal bine, tenii, Iar propunerilor lor le dăm maţi de coneUlul popular, de de­
cel mal drept despre gospodarii întotdeauna curs. Aşa şl-nu clş- putaţi. In flecare sat s-a muncit,
săi. O vizită In oricare comună, tlgot oamenii încredere tn noi, s-a înfăptuit cltc ceva, viaţa sa­
© trecere pe uliţele satelor pri­ noi In el şl hicrurllo decurg foar­ telor curge pe făgaş nou.
— Noi apelăm puţin la buget.
lejuieşte întotdeauna aprecieri la te bine. Secretarii organ .oţlllor Mai mult lo munca şl contribu­
ourcs.v celor co trăiesc acolo. Cc săteşti de partid, deputaţi, cetă­
poţi spuno Iii afară dc laude, n- ţeni, ca Nicolae Doica, Vlorcl ţia cctăţcnUor — preciza prima­
tunel dnd vezi o comună la care Vulturaru, Ştefan Ducluman, loan rul. Oameni» vin la acţiuni, mun­
drngostc.
cesc cu strguinţă şl
ţl-e drag să priveşti ? Pentru Giurgiu. Avram ălltia. Gheorghe
gospodarii săi nutreşti sentimente Milia, Nicolae Itusu, Slmion Lu- Doar o fac pentru el, pcnlru lo­
calitatea lor. An de ou întărim
do stimă, respecţi hărnicia, pri­ paş. Avram Clucaş, loan Grozav, baza economica a solelor, ridi­
ceperea şl chib2ulnţa lor. AJtelc Petru lăncii slnt oamenii noştri căm noi construcţii soclal-cultu-
slut sentimentele clnd treci prin- dc boză şi încredere In orice ac­
tr-un sat cu garduri In paragină, ţiuni. rale. La Sullghete vom face că­
cu case nevărultc. cu porţi prop­ — De le bun început noi nm min cultural, ficjanui U vom e-
Adunarea activului Comite­ în v|a(ă a politicii partidului*. ducare a tineretului nu ne pot tlcll şl echităţii socialiste şi tite să nu le sufle vlntul, Parcă lcctrlflca, la şcoala din Păullş sc
tului municipal de partid Hu­ Comuniştii hunedorenl văd mul|umi. comuniste — istoric document şl oamenii ce trălCRc in aseme­ va Introduce apă potabilă, vom
consirul bale populară, dispensar
nedoara pentru darea de sea­ lidiearea rolului conducător el In ce priveşte colectivul a! partidului nostru, parte In­ nea sate sînt mal reci la privi­ medical, şcoala din Şolmuş o nc-
re, tl simţi străini. E drept, ase­
mă a constituit un laborios organizaţiilor de partid tn pri­ nostru, activitatea sa se carac­ tegrantă a programului făuri­ menea sate şl asemenea... gospo­ Din experienţa InrăpAtoare. deşi c nouă, ne gln-
dlm să ridicăm alia... Toate nu­
sfat de lucru ol comuniştilor, mul rînd prin modul cum fie­ terizează în unele perioade rii societăţii socialiste multi­ dari sint tot mat puţini. Sătenii mai prin consultarea sătenilor,
un rodnic schimb de Idei, de care membru de partid reu­ prin nerlimlcitale şl nerespec- lateral dezvoltate elaborat dc E. AI. I.ONEA. — Vedere din noştri au In covlrştloarca lor ma­ consiliilor populare prin munca lor şl a noailră, a
joritate un respect profund pen­
păreri si învăţăminte în ca­ şeşte să exercite influen|ă re­ tarea graficelor la unele obiec­ Congresul al X-lea al partidu­ tru muncă. Muncesc cu drag tuturor.
Şi satele comunei VAJlşoarn au
drul căruia s-au stabilit mă­ voluţionară la locul său de tive (groapa sklpului la furna­ lui. Au fost, Intr-adevăr, obţi­ incinta Întreprinderii. pentru a-şi face comunele mal fost prtmehlte In acest an. Cămin
suri $1 orientări care să inte­ muncă, prin mutarea centrului lul 9, banda nr. 3 de aglome­ nute rezultate evidente în puternice, mal frumoase, pentru cultural In 6atul de centru, şcoa­
mal buna lor gospodărire.
greze şi mai plenar această de greutate al muncii politico- rare, pregătirea frontului de creşterea rolului conducător al In activităţile de gospodărire şt împărţit planul economic al co­ lă ln SAlîştioara. „In cinci luni a
fost gata, aşa au muncit oamenii
munei pc sate, pc circumscripţii
puteinică organizaţie a parti­ organizatorice Jos In oigani- roşu la construcţia de locuinţe organizaţiilor de partid, In înfrumuseţare o localităţilor, un electorale. Flecare membru al bi­ noştri* — spunea Aurel Bcnca.
rol de frunte II au primarii, oa­
dului, colectivităţile de mun­ zatiile de bază. prin intensifi­ pentru 1972), lipsuri pentru ca­ Intensificarea In ultima pe- menii po cnre sătenii l-au Inves­ roului comitetului comunal dc primarul comunei. In flecare sat
că In ansamblul eforturilor ce carea activităţii de educaţie re ne facem vinovaţi şi pentru rioodă a muncii polltico-educa- tit cu misiunea de marc răspun­ partid, al comitetului executiv al s-au executat acele lucrări pe
consiliului popular comunal, de­
caro cetăţenii le-au cerut cel mal
dere dc a conduce treburile dc
se depun de către întregul Ia toate nivelurile. Necesita­ a căror lichidare şi prevenire tive, în mutarea centrului de Mai multe zi cu zi ale comunei. Am colin­ putaţii, preşedinţii comitetelor de mult. .
partid, Întregul popor pentru tea de a Intensifica munca de am stabilit măsuri corespunză­ greutate al activităţii Organu­ dai r.llele acestea multe 6«te şl cetăţeni au ştiut precis cc au de — Eu hlrtll nu fac prea multe.
perfecţionarea activităţii eco­ educaţie — premisă a creşterii toare. lui Jos, în comitetele de par­ produse pentru comune. Am filat dc vorbă cu oa­ făcut. Propunerile pornite dc la Din timpul meu de munci, mal
cetăţeni slnt baza pornirii noastre
bine de 80 la sută slnt pe teren
nomice, politice şl sociale. Co­ responsabilităţii, exigentei par­ Participanţii la adunare au tid şl birourile organizaţiilor menii. Despre el, despre salul In la acţiune. Şl dacă oamenii văd — preciza primarul — In mijlocul
care trăiesc, despre primarii lor.
mitetul municipal a fost tn tinice, a spiritului combativ abordat dintr-o complexitate de bază. Acestora din urmă le-am cerut că II se înfăptuiesc propunerile, oamenilor. Numai cunosclndu-1
bine, asciiltlndu-l şl îndrumln-
participă cu Şl mai multă însu­
măsură să prezinte un bilanţ fată de lipsuri — a fost pusă de unghiuri problema întăririi consum păreri despre oameni, despre fleţire la munca de înfrumuse­ du-l, poţi fl ceea ce aşteaptă oa­
care
hărnicia şt dragostea cu
bogat In realizări, să sintetize­ de participanţii la adunare în muncii de educalic, a respon­ Realizările dumneavoastră — muncesc penlru a-şl face comu­ ţare a satelor, la întărirea Inr e- menii »le la primar.
ze concluziile cele ma| Impor­ legătură cu existenta unor sabilităţii comuniştilor, tuturor a subliniat vorbitorul —, ală­ nele fot mal frumoase. conomlcă, soclal-culftirală şl gos­ Anul viitor, Dcalu Mare şl Stoe-
neasa vor fl electrificate, la VA-
podărească — arăta Vlorcl Dc-
tante desprinse din plenarele stări de lucruri negative, fată cetăţenilor. „Trebuie să ne turi de cele obţinute de cele­ (Urmare din pag. 1) — As numi anul pe carc-l vom mlati, secretarul Comitetului co­ llşoora se va construi o hale
şi adunările generate de dări de care comitetul munici­ preocupe şi educarea oameni­ lalte colective din judeţ, ara­ Incitata In curlnd un an de ade­ munal dc partid nucureşcl, pri­ populară, un dispensar medical.
vărat avlnt al acţiunilor dc mim-
de seamă (la care au luat cu- pal, organele şî organizaţiile lor In spiritul grijii fată de tă că am început bine acest pentru închiderea circui­ cvA patrlnllră. un an al înnoirilor marul comunei. Totul pentru ca oamenii să tră­
vtntul aproape 2 700 de co­ de partid trebuie să manifeste bunurile create în oraş (Vio- cincinal. tului, in actualul cincinal, In nţnlru comuna noastră — aprecia Realizările anului do muncă pa­ iască mol bine. Pentru aceasta
umăr
muncim cu tofll umăr la
munişti) şi, pe fondul sutelor mal multă fermitate şi perse­ rel Răceanu, prim-vlcepreşe- In continuare tovarăşul Da­ alura de ccca ce s-a finali­ foan Paşa, secretarul comllrfului triotică sint bogate : lucrări In — n încheiat primarul.
valoaro dc peste 820 000 IrI, satele
comunal de partid Bttces. prima­
de propuneri recopiate, al ma­ verentă. Astfel, la IM. Hune­ dinte al consiliului popular vid Lazăr s-a ocupat de clle- zai pînă acum mai avem rul comunei. In foaie 9alrle noas­ slnt frumoase, bine rlndulte şl — Ridicarea gradului edilitar-
rilor sarcini politice şi econo­ doara, din cauza unor serioa­ municipal). Valoarea bunurilor va probleme asupra cărora tre­ alocaie însemnate fonduri de tre. cetăţenii nu muncii cu folos gospodărite, cetăţenii au cuvinte gospodăresc al satelor, înfrumu­
seţarea şl tot mal buna lor gos­
mice care le-a pus şl le pune se neglijente şi acte antiso­ materiale din Hunedoara pu­ buie acţionai mai intens: În­ inveslilii, liiud prevăzut ca pcnfm a Ic întări şl Infrumusctn. de laudă la adresa primăriei şl podărire slnt probleme ce stau
primarului, In fond, aprccllndu-şl
I.a Mihftllcnl s-a procurat mate­
Congresul al X-lea al P.C.R., ciale comise de cadre învesti­ se la dispoziţia locuitorilor el tărirea în continuare a rolu­ in cele 4 lermc ale între­ rialul necesar construirii unul că­ munca lor, Iar pentru anul viitor permnnenl In atenţia noastră —
actualul cincinal, sfl jaloneze te cu funcţii de răspundere, depăşeşte 2 miliarde lei ţ nu­ lui conducător al organizaţiilor prinderii so sc treacă la min cultura!, s-au tăiat, trans­ şl-au propus să facă lucruri mal arăta Adam Denea, secretarul Co­
de
comunal
partid
mitetului
bune pentru viaţa satelor în care
obiective concrete şi mobili­ colectivul a ajuns In silualia mai locuinţele valorează peste de partid, creşterea influentei sistemul de creştere a pa­ portat şl plantat sfllpll pentru trăiesc şi muncesc. Este aprecia­ I.uncolu dc Jos, primarul comu­
electrificare ; la Duccş-Vulcan s-n
zatoare. de a face fată acum unor 1 miliard lei". „In fiecare în­ comuniştilor la locurile dc sărilor pe baterii. Astlel se săpat fundaţia unei noi şcoli, tă activitatea unor dcputntt ca : nei. Ca să putem cuprinde întrea­
ga muncă, noi am împărţit mem­
Realizările cu cere încheie greutăţi — cum 6punea un treprindere şi secţie avem mul­ muncă şi In viata socială, pro­ va ajunge ca in anul U>/5 care acum se aMă In construcţie, Petru Oprenn, Trăiau ălatclaş, brii biroului comitetului comunal
Sabin Clrro, loan Faur,
Molse
s-a ridicat la roşu magazinul să­
primul an al cincinalului co­ vorbitor — şi cum o arată, te rezerve interne (Mihai Cer- movarea în toate domeniile de sa obţinem cel puţin 110 mi­ tesc ; |a Crohofete. s-a muncit la Tln, Avram Oold şl alţii. de partid pe organizaţii de hazf,
Unit dintre deputaţi Insă
nu
muniştii, colectivităţile de de fapt, şi nereallzăille cu ca­ vencovlcl, preşedintele consi­ activitate a stilului de muncă lioane ouă — ceea cc re­ construirea căminului cultural : răsplătesc încrederea eu caic l-au de rare răspund. Iar membrii
comitetului executiv al consiliului
muncă hunedorene — în frun­ caracteristic conducerii parti­ prezintă o triplare a pro­ la Pupă Piatră 3-a procurat «I răsplătit cetăţenii clnd l-au ales : popular pe sote. Apoi prin depu­
transnorlat nlalr.1 nentru împrej­
te cu slderurgiştil — sînt o dului nostru, ridicarea nivelu­ ducţiei laţa de realizările a­ muirea şcolii, căminului cultural F.manoil Ţiu n-a mal participat taţi. preşedinţii comitetelor de ce­
nici la sesiuni din
septembrto
oglindă fidelă a faptului că în­ a d u n ă r i ALE ACTIVELOR DE p a r t id lui cultural-profeslonal al oa­ cestui un. Prin dezvolla- si dispensarului : Is Tarnlţa s-a M69 : Petru Faur. Angliei Glnva tăţeni, direct la faţa locului ţi­
cu
nem o permanentă legătură
treaga activitate de partid, e­ menilor muncii. Este necesar rea capacităţilor de produc­ lucra» la extinderea Uumlon'uhiî nu activează In n(c! un fel. sătenii noştri, le cunoaştem pro­
public, iar la Stănija au fost c-
conomică şi socială s-a desfă­ să crească combativitatea In ţie va Ii posibil, de aseme­ fcctuate lucrări la căminul cut- (,a Chlşcădaga am văzut un punerile şl Iniţiativele. I.a rindul
şurat în acest an sub impulsul re se preziniă, aspectele de liului municipal al sindicate­ întreaga activitate, dar să se nea, să asigurăm, In me­ fural. magazin nou, construit prin mun­ lor. cl răspund la toate chemă­
rile utile pentru viaţa
talelor
ca patriotică a sătenilor. „In două
Sătenii noştri slnt oameni har­
puternicului entuziasm gene­ indisciplină cu care se con­ lor). De exemplu, In cadrul aibă In vedere o combativita­ die anual, pesle 20 kg car­ nici, cinstiţi, devotaţi. Eu pe cl săptămlnl l-am rldleatu — nc noastre.
rat de înttmpinarea şi sărbă­ fruntă. La O.C.L. alimentara, schimbului A dc la OM. nr. te reală, eficientă, care să se ne de pasăre pentru licoare mă bizui tn toate arţlunlle. Pe spunea Iile Ităilulen, nrlmnrul co­ ...Nimic nu vorb09te mal con-
munei Şolmuş. I.a Călnclu
torirea gloriosului semicente­ fostul director şi alte cadre 2 s-au înregistrat pierderi de manifeste şi în fapte. In aceas­ locuitor al judeţului nos­ altfel, vreau să subliniez că pro­ Jos s-a construit o şcoală : de vlngător despre activitatea pri­
la
marilor şl primăriilor tlcclt as-
nar al P.C.R., de programul de de conducere s-au situat „cap 2 200 tone de metal şi circa tă privinţă un rol deosebit au tru. Urmăiind ca Întreaga cedeul meu de muncă în această Şolmuş trotuat-e • plnă In sflrşltul perful satelor. Po certificatul do
direcMc este următorul : oe lîn~ă
educaţie socialistă adoptat la do afiş'* In rindul infractorilor 500 lone rebuturi. Şi aici a adunările generale. activltote să se desfăşoare flecar organizaţie sătească dc acestui no. Păulişttl va fl Mcetri- oallute a munrll acestora, întă­
propunerea şl din iniţiativa care au adus mari prejudicii fost, totuşi, preocupare pentru In contextul programului de în condiţii de clicienţă cil partid am atras un anlv larr. ftcat : la Sullghctr, unde, nu cre­ rirea ba/.cl economice a satelor,
huna gospodărire şi continua lor
dea nimeni ră va merg© autobuz
format din c«l mal huni săteni,
tovarăşului Nicolae Ceauşesru, avulului obştesc. In cadrul gospodărirco metalului! Tre­ educaţie socialistă, adoptat din mal ridicată, prin aplicarea fn orice problemă ne înţelegem vreodată, de la IS septembrie înfrumuseţare slnt Iscălituri cc
de perspectivele şi răspunde­ I.C.S.H. — Intrepiindere care buie să facem mal mult pen­ iniţiativa şi cu contribuţia de tehnologiilor avansate şl ex­ înainte ce sl rum trebuie făcut, ca a.c. autobuzul dure copiii la nu pot să lipsească.
rile actualei etape de■•edilic.i- şi-a cîştignt un binemeritat tru educarea profesională a o valoare inestimabila a secre­ tinderea mecanizării proce­ să la*ă bine. Nu Infrftnrîndc.m ni­ scoală. Cetăţenii satului au tăiat G H. I. NEGREA
drum tn consta dealului, îndru­
mic fără să nc consultăm cu să­
re multilaterală a patriei. In prestigiu prin realizările ob­ salariaţilor", tarului genera) al partidului, selor de producţie în fer­
10 luni — se arată tn darea ţinute In edificarea Hunedoa­ i»Nu am reuşit să cuprindem tovarăşul Nicolae Ceauşescu, me, în actualul cincinal pro-
de seamă — planul producţiei rei socialiste — au început masa mare de femei in munca se integrează şi problemele ducliviiatea muncii pe fie­
globale (ndustriale a fost de­ să-şl facă loc lipsuri privind cultural-educalivă (Ileana Se- educaţiei tinerelului. Aceasta care lucrător va creşte cu
păşit pe municipiu cu 132 mi­ realizarea rilmlcă a planului şi gnto, preşedinta comitetului presupune ca şi organizaţia circa 25 la «vito.
lioane lei, at producţiei marfă darea în folosinţă la termene municipal al femeilor). Este U.T.C, să treacă plenar la în­ Rezultatele obţinute plnă
vtndutfl si încasată cu 195,4 a unor lucrări. Chiar si h necesar să atragem mal mult deplinirea funcjiilor sale edu­ acum dc întreprinderea Sarcinile acestei luni cer
milioane Iei, beneficiile plani­ combinatul siderurgic, al că­ intelectualele )n această acti­ cative. noastră constituie o bază si­
ficate cu 49 milioane lei. eco­ rui colectiv a oblinut rezulla- vitate i intelectualii trebuie să Ocupîndu-se tn continuare gură de plecare spre Înfăp­
nomiile la preţul de cost ridî- 1e cu toiul deosebite In înde­ lic activişti mobilizaţi pentru de obiectivele care trebuie să tuirea în mod exemplar a
cîndu-se la 15,7 milioane lei. plinirea sarcinilor primului an aplicarea politicii partidului". stea In centrul muncii polt- sarcinilor ce ne revin pri­ o mobilizare deosebită
Au fost date în funcţiune noi al cincinalului, starea discipli­ „Nouă trebuie să ne dea de tlco-educatlve, vorbitorul s-a vind sporirea producţiei de
obiective industriale, s-au pre­ nară lasă încă de dorit tn u* gindit două aspecte din mun­ oprit asupra celor legate dc ouă şi carne de pasăre, a-
dat locatarilor 810 apartamen­ nele compartimente. ca organizatorică : ncrespccla- sporirea producţiei de otel, îm­ sigurlnd astlel cantităţi cil
te, volumul desfacerii mărfu­ Ceea ce s-a detaşai din a­ rea principiului muncii colec­ bunătăţirea calităţii lui, de (Urmnre din pag. 1) tehnico-organi/.aforice, cl dc — Toate aspeclele legale de
rilor fiind depăşit cu peste 6,0 dunare este faptul că amplele tive la uncie organe de par­ reducerea consumului de cocs, mai mari de produse agro- schimbarea opticii de a aborda încheierea anului cu un bilanţ
milioane lei. Acestor plusuri dezbateri din lunile august— tid şi de masă de jos şi des­ folosirea integrală a capacită­ alimenure pcnlru consumul portul se va rcalizo în devans sarcinile. In occst sens, nc-am pozitiv au constituit subiectul
valorice de producţie le cores­ septembrie asupra activităţii creşterile din exercitarea con­ ţilor de producţie, sporirea In­ populaţiei şi satisfacerea ne­ Ca aslăzl, Ja jumăiaica lui de­ concentrat atenţia asupra sec­ unei ample analize efectuate
pund mii de tone de cocs, polilico-ideoloqice. spiritul do­ ducerii şi îndrumării organiza­ tr-un ritm mai accelerat a voilor economici noastre cembrie, să se „planifice’ cu ţiei de argăsitoric chemată să de călre comuniştii fabricii —
fontă şi laminate, cea mai ma­ cumentelor plenarei C. C. at ţiilor de masă pe măsură cc productivităţii muncii, dezvol­ de la sine pulere*'pugubire.i producă circa 45 la sulă din declară Bcnedic Roşu.,jsecxetaruJ
rc cantitate de otel realizată P.C R. din 3—5 noiembrie a.c., ne apropiem de bază (C'heor- tarea acliunllor de nulodotaro nolionalc. economiei nalionulc de un im­ planul ultimei luni Penlru a- comitetului de partid. Ştim c3
suplimentar pînă acum, mate­ i-au deprins pe oameni să pu­ ghe Ordean, secretar al comi­ şi autonlilarc, precum şi asu­ portant aporl valutar. Apoi di­ tingcrca eficienţei planificate sarcinile din această lună nu
riale de construcţii şl alte pro­ nă muflă inimă în ceea re tetului municipal de partid). pra cerinţei de a îmbunătăţi rectorul mai aminteşte despre nm introdus fabricarea mănu­ sînt uşoare şi că ni se cere o
duse. întreaga producţie dală spun, să adopte o atitudine re­ Din organele de partid din calitatea muncii polhlco-ideo- unele măsuri „specifice", sus­ şilor din bucăţi rămase dc la mobilizare deosebită. Noi
peste plan 6-a realizat pe sea­ voluţionară. critică şi aulocrî- municipiu fac parte peste 2 000 logice, de a înlătura cu ho- i ţinute de declaraţii oplimîsic. secţia de confecţii. am transmis la fiecare mun­
ma creşterii productivităţii ♦ ică fată de anumite stări de tărire formalismul din toi ceea j Dar, între optimismul tovară­ Conducerea fabricii şi-a cilor sarcinile care-i revin pen­
muncii. Faptul că în trimestrul lucruri. de comunişti, deci o forlă ca­ cc se întreprinde. | O no u a parcare şului director Şi realitate in­ oxol, aşadar, atenţia la sec­ tru a fi privite cu responnsabt-
III şl acum în trimestrul IV — Inii vine greu să Iau cn- re poale exercita o puternică tervin contradicţii. Aceasta se ţiei argăsilorie penlru că esle litate şi cu încredere că vor fl
influentă alit In rindul mem­
hunedorenii au obtlnut şl ob- vlntul aici, tn adunare — a- brilor de partid, cit şi al oa­ Ne exprimăm convingere.i vădeşte din faplul că, în ur­ moi comod să acopere nişte îndeplinite.
1 in succese de înalt prestigiu râla In cuvîntul său La2ăr Fi- menilor muncii în general, ca­ că puternica organizaţie de j pe şo sea u a ma măsurilor „specifice", în valori mobilizatoare prin pre­ Inlr-adevăr, comuniştii de la
constituie expresia materială lip. secretarul comitetului de partid a municipiului — a prima decadă s-a realizai doar lucrarea materiei prime care „Vidra" s-au mobilizat deosebit
a adeziunii lor unanime fată partid de la î.M. Hunedoara. re poate determina creşterea spus In încheiere vorbitorul 1 Ha/eg—Caransebeş 15 la sulă din planul lunii în nu lipscşlc pentru prima fază penlru ca în două decade să
de programul de educaţie so­ Avem sl greută|i obiective, şî rolului conducător al organiza­ —- vii pune In viitor şi mai curs... dc prelucrare. Cîl priveşte fa­ producă atlt cîl nu au produs
cialistă, fată de întreaga poli­ subiective. Avem fnsâ comu­ ţiilor de partid In toate dome­ bine în valoare spiritul mun­ HAŢEG. Po drumul naţio­ — E adevăral că noi nu bricarea mănuşilor dîn hucăli la începutul anului In mai
tică internă şl externă a parti­ nişti fn fiecare abataj. In fie­ niile de activitate". citoresc ce o caracterizează, nal 68 ce duce de la Ilaţeg realizăm întotdeauna produc­ r.imase, măsura pare buna. mult de o lună şi jumătate. A-
Faptul că la adunarea pen­
dului şi statului nostru. care Ioc de muncă ; 42 la sută tru darea de seamă, la lei ca sitnlndu-se la Înălţimea sarci­ la Caransebeş. Ia circa 2 km ţia ln mod ritmic si că res­ Intr-adevăr, a produce valori ceasla cere eforturi mari. dă­
Bilanţul deosebit de dens în din efective sini membri de si la plenara lărgită a comi­ nilor mari ce îi stau In faţă. de Haţeg, iuspre Toleşli. sc tantele din primele decade le de întrebuinţare din deşeuri ruire $1 abnegaţie în muncă
realizări nu a estompat ana­ partid. Organizaţia de partid tetului* municipal de partid din ★ amenajează o parcare pentru recuperăm ln ultima Din cau­ înseamnă reducerea preţului de din partea tuturor. îndeplinirea
liza realistă, critică şl auto­ reprezintă o mare forţă, dar luna septembrie a.c., s-au dez­ Adunarea, activului comite­ autoturisme. Capacitatea ci za acestor anomalii ne trezim (osţ. sporirea beneficiilor olr. Integrală a prevederilor din a-
critică a activităţii de partid rolul ei conducător nu peste bătut cu insistentă problemele tului municipal de partid a a­ va Ii de 10 autoturisme. Tot la sfîrşitul anului „înghesuili" Dar Aceasta ilustrează faplul cesl an constituie o îndatorire
şi economice. Desigur, pe co­ tot se manifestă la nivelul ce­ legale de creşterea conştiinţei dresat o telegramă Comitetu­ ! aici sc va amenaja un izvor — rccunoasle inginerul şef, (ă rezervele interne de care
munişti, Ja fel ca şi pe toii rinţelor din cauza unor mem­ şi responsabilităţii comunişti­ lui Central al P.C.R., tovarăşu­ j pentru apă potabilă, Vasile Brujan. Timpul scurl se dispune se scol în relief de prim ordin pentru colecti­
oamenii muncii, Ii bucură rea­ bri care se situează tn rin­ lor la toate nivelurile dove­ lui NICOLAE CEAUŞESCU, tn j In felul acesta, minunatul care a mai rămas trebuie folo­ doar în momenlc crMicc, con­ vul fabricii „Vidra" şi dc
lizările, ele înseamnă progres, gurile celor certall cu discipli­ deşte Înţelegerea profundă a care se spune : „Conslderfnd ’ traseu turistic pe carc-1 sii la maximum pcnlru echilibra­ trar principiilor de conducere aceea trebuie făcut toiul ca in
o materializare a politicii par­ na şi fată de care nu slntem că cca mat elocventă dovadă prezintă şoseaua sc va com­ rea situatei. Nu este vorba si organizare ştiinţifică a înlrc- linal să se raporteze realizări
de
unui adevăr: organizaţia
tidului, un bun cîştigat, un suficient de combativi. partid nu-şi poate ridica rolul a ataşamentului faţă dc pro­ pleta cu încă o „piesă" de prestigiu Ia foţi Indicatorii.
imbold în activitatea de viitor. — Darea de seamă se ce- conducător la nivelul noilor gramul partidului de făurire a utilă. numai de luarea unor măsuri prinderilor noastre.
Dar, în general, le trec prin îea să se refere mai mult la ccrinle dectl prin suma aclivi- omului nou, constructor at so­
filiera comparaţiei între rezul­ comportamentul comuniştilor, tSIii conştiente a tuturor co­ cietăţii socialiste multilateral
tate, posibilităţi şi mai ales nu numai Ja seclii şi întreprin­ muniştilor, prin Inlluenla pe dezvoltate o constituie răspun­
cerinţe. O asemenea optică deri — spunea Aurel Tegara, care ei o exercită — prin e­ sul prin (apte, sldcrurgiştli,
militantă nu poate să gene­ secretarul comitetului de par­ xemplul personal de muncă, constructorii, minerii, Intelec­ CASA JUDEŢEANĂ A CORPULUI
reze automullumire. stagnare, tid de la laminorul de strmă. tualii şi ceilalţi oameni al
ci noi căutări, o continuă e- Pînă acum am căutat să facem de dăruire, de comportament, muncii hunedorenl — români,
mulatie spre mai bine. Şi lu­ educaţie „celor mici". Va tre­ de cunoaştere — asupra celor maghiari, germani şi de alte
crările adunării au reuşit să bui însă să ne ocupăm şi de din Jur. De aceea, organiza­ naţionalităţi. sub conduce­
facă acest lucru. educaţia tovarăşilor din con­ ţia municipală de partid nu rea organizaţiilor de partid,
mai acordă nici un rabat com­
Darea de seamă şi dezbate­ ducerile tchnico-administrali- portamentului comuniştilor, la sînt holârîli să-şi îndeplinească DIDACTIC - INTENŢII Şl PERSPECTIVĂ
rile 0U militat în primul rînd ve. birourilor organizaţiilor de cu aceeaşi răspundere sarcini­
pentru creşterea rolului con­ partid şi ale U.T.C., de la sin­ orice nivel s-ar găsi. le ce Ie revin In contlnuarej
ducător al organelor si orga­ dicat. Sînt unii chiar dintre a­ In încheierea lucrărilor adu­ cincinalului, să nu precupe­
nizaţiilor de partid la toate ni­ ceştia. care tn loc să Influen­ nării a luat cuvîntul tovară­ ţească nlcj un efort pentru O dală cu Începerea anului un dialog viu cu toţi oamenii documente dc partid" Am gă­ şii să achiziţionăm numeroase
ţeze In pozitiv, se situează în traducerea exemplară în via­ şcolar in municipiul Deva işi de la catedră, să cunoaştem sit ulii acest lucru, intrucit studii, c<irti dc beletristica, re­
velurile, al fiecărei organizaţii coada maselor. Nu facem însă şul Lazâr David, secretar al tă a hotărirflor partidului nos­ deschidea sediul o nouă inşii- nevoile lor de instruire, lă­ profesorii cnre predau disci­
de partid şi al fiecărui comu­ muncă de educaţie doar prin Comitetului Judeţean Hunedoa­ tru, făcind din înfăptuirea po­ Iulie, cu un profil melodic şi muririle de care au nevoie plinele amintite Irebuie să fie viste de specialitate, care au
intrai deja în dolarea ei. In
nist In parte. Abordlnd aceas­ tinerea a 1-2 conferinţe, ci ra al P.C.R Modul de aborda­ liticii sale suprema datorie. cuIlnraDcducativ, destinată ca­ pcnlru a puica deveni, .la rin- ţinuţi în permanenţă la cu­ curind, vom scoale BuleUnul
tă problemă de cea mal vitală prin încredinţarea de sarcini re sl tratare a problematicii Ne angajăm, scumpe tova­ drelor didactice din învâţămîn- du-le, cîl mai utili. In judeţ, rent cu problemele de politică intern al personalului didactic,
importantă pentru perfecţiona­ concrete politice, antrenarea activităţii organizaţiei munici­ răşe Nicolae Ceauşescu, să lui de cultură generală, profe­ organizăm acţiuni, deocamda­ inicrnă şi externă, cu transfor­ in care vor fi tratate proble­
tehnic. Am vizitat
tă la Petroşani si Hunedoara,
sional şi
mările înnoitoare ce se produc
rea întregii activităţi materia­ efectivă In acliuni şi contro­ pale, analiza multilaterală e­ muncim cu pasiune şi fermi­ de curlnd casa corpului didac­ nrmînd să Ic extindem la Ha- zilnic pe harta patriei, cu rea­ me care li preocupă pe oa­
tate revoluţionară pentru afir­
catedră, vor fi
menii de la
le şi spirituale, adunarea a larea cu exigentă a modulul fectuată constituie expresia marea deplină în viaţa eco­ tic pentru a afla amănunte de­ leg, Orăştie $i Mia. lizările oamenilor muncii. Pro­ prezentate principalele materia­
avut în vedere sublinierea din cum au fost îndeplinite. malurilâli! organelor şi orga­ nomică. politică şi socială a spre acţiunile întreprinse. Stăm — Ce rol au aceste comisii fesorii de limba română discu­ le apărute in presa de specia­
expunerea tovarăşului Nicolae — In activitatea sa. biroul nizaţiilor de partid, a adeziu­ principiilor eticii şl echităţii de vorbă cu tovarăşul direc­ şi in ultimă Instanţă care e tă în principal probleme lega­ litate, recenzii ele.
didactic
— Casa
corpului
Ceauşescu la plenara C.C. al comitetului municipal a insis­ nii depline, totale, a comuniş­ comuniste, să facem totul pen­ tor, Cornel Cismaş. activitatea lor ? te de îmbunătăţirea manualu­ trebuie să fie cea care asigu­
— Cum şi-a organizat acti­
P.C.R., din 3—5 noiembrie a.c.: tat pe munca curentă de par­ tilor hunedorenl fată de Pro­ tru ca înţeleaptă politică In­ vitatea Instituţia pe care o ră şl acţiuni cit caracter de
„Este necesar să se afirme şl tid — releva Gheorghe Moldt, gramul P.C.R. pentru Imbună- ternă şi externă a Partidului conduceţi ? PENTRU OAMENII DE LA CATEDRA — agrement, dc petrecere utilă a
mai puternic rolul partidului director general al I.C.S.H. lăţirea activităţii Ideologice, Comunist Român — expresie — Am alcătuit un număr de ACŢIUNI CU CARACTER EDUCATIV ŞI timpului liber al cadrelor. Cum
12 comisii, pe specialităţi
si
de forţă politică In toate sec­ Trebuie să se urmărească însă ridicarea nivelului general al fidelă a năzuinţelor şl idea­ discipline. Din aceste comisii DE INFORMARE realizaţi acest lucru ?
— Fără îndoială, acestea cad
toarele de activitate... Fieca­ mal mult eficienta măsurilor. cunoaşterii şi educaţia socia­ lurilor întregului popor — lac parte cadre didactice cu în competenţa Instituţiei noas­
re organizaţie de partid tre­ De pildă, rezultatele obţinute listă a maselor, pentru oşeza- să-:i aîlc fn vechea cetate de experienţă,- recunoscute pentru tre. Din păcate, spaţiul reslrins
buie să poarte răspunderea şl tn urma hotărtrii referitoare rea relaţiilor din societatea foc a Hunedoarei o materiali­ temeinica Jor pregătire profe­ — In atribuţiile comisiilor lui dc limba şl literatura ro- pe care îl avem ia dispoziţie
să acţioneze pentru realizarea la intensificarea muncii de e­ noastră pe baza principiilor e- zare ooncretă". sională. Prin intermediul lor intră organizarea de activităţi mină penlru clasa a lX-a, In- îngreunează acest lucru. Am
ce vizează informarea temei­
truclt esle nou şi ridică anu­
avem
posibilitatea să purtăm
avea nevoie de un club unde
nică, detailată, a cadrelor, pc mite greutăţi în predare. să-şi desfăşoare activitatea for­
baza unui plan care cuprinde — Ce preconizaţi pentru pe­ maţiile noastre artistice. In
prelegeri, conferinţe, analize, rioada care urmează in scopul oile judeţe s au organizat
consultaţii ele. O muncă la­ sporirii roiului casei corpului cursuri de ilmbl străine. Pînă
borioasă desfăşoară comisiile didactic în îmbunătăţirea activi­ ln momentul cînd vom primi
de ştiinţe sociale, de pregăti­ tăţii oamenilor de la catedră ? un spaţiu corespunzător, orga­
re tchnico-producttvă, de — In primul rind, acţiunile nizăm în specia] acţiuni de
limba şi literatura română. In pentru profesori, învăţători, e- microgrup, Iar pentru cele cu
sprijinul lor vin $i conferen­ ducaiori, maiştri instructori, ca­ caracter de masă utilizăm să­
Fabrica (Ic st lipi hidraulici ţiari de la Universitatea şi re nu un profund caracter e- lile liceului „Decobal".
Vulcan. LAcAtuşul Nicolae filiala Institutului central dc ducaliv şt de informare. Ne-am Acum, la început de drum,
perfecţionare a personalului
Stoic execută una din opera­ propus conferinţe pe Ierna: Casa judeţeană a corpului di­
didactic din Timişoara cu ca­ „Bazele psihopedaqoglce ale dactic a reuşit să organizeze
ţiile deosebit de pretenţioase re a.m colaborat de la începui. orientării şcolare şi profesio­ uncie acţiuni Interesante care
din procesul de asamblare a Acestea ajută în special ca­ nale". Acosteo urmează să fie au trezit un larg interes In
stilpului hidraulic de abataj — drele didactice înscrise la sustinulo la Deva, ]Iia şi Ha­ rindul personalului didactic. E
cursurile de perfecţionare necesar însă ca activitatea ci
montarea vcntilulni de sigu­ ţeg. Pcnlru profesorii de limba
Pentru informarea profesori­ şi iilcralura română se va pre- să fie extinsă, să angreneze
ranţă. El este apreciat pentru
lor ce predau ştiinţele socia­ zonln expunerea „Realizarea toate cadrele didactice din ju­
Intrările de bună calitate pe le s-a iniţiat un ciclu de ex­ educaţiei comuniste In orele deţ. Numai atunci îşi va în­
rare le execută. puneri „Probleme ale ronsirur- do literatură română". Organi­ deplini cu adevărat menirea,
loto: V. ONOIU ţiei socialiste". Toi pcnlru eî. zăm, de asemenea, consultaţii va deveni o casă unde oame­
în scopul perfecţionării acli- ln colaborare cu filiala din Ti­ nii de la catediă pot găsi lot
vitdtii desfăşurate la rlasS, mişoara a I.C.P.P.D. De ase­ ceea cc au nevoie. La reali­
al edvuării elevilor în spirilu! menea s-au prevăzut acţiuni si zarea acestui deziderat, facto­
dragostei fată de partid si pa­ penlru cadrele didactice de rii responsabili trebuie să-si
tria socialistă am organizai $• Hîe specialităţi, pentru invătă- aducă Inlreg aportul.
un alt ciclu inlihilnl : „Pre­ 1 ori şi educatori.
darea ştiinlclor sociale şi is­ Casa corpului didactic pose­ Discuţie consemnată de
toriei în lumina recentelor dă si o bibliotecă Noi am reu­ ' M. BODEA