Page 57 - Drumul_socialismului_1971_12

w # 4
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu

a primit pe vicepreşedintele

Consiliului de Miniştri al

U.R.S.8., M.L Leseciko

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, A fost de fată Vasîlii Tvano-
secretar general al Partidului vicî Drozdenko, ambasadorul
Comunist Român, preşedintele Uniunii Sovielîce la Bucureşti.
Consiliului de Stat el Republi­ în cadrul convorbirii caro
cii Socialiste România, a pri­ a avut loc cu acest prilej au
mit joi, 19 decembrie 1971. oe fost discutate probleme ale re­
M. A. Leseciko, vicepreşedinte laţiilor economice d in tro Româ­
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN at Consiliului de Miniştri al nia şi Uniunea Sovietică. S-a
U.R.S.S.,
relevat evoluţia ascendentă a
preşedintele
părţii
sovietice în Comisia Interqu- acestora, subliniîndu-se dorin­
vernamentală sovieto-română ţa comună de a dezvolta si
de colaborare economică, care diversifica în continuare
se află la Bucureşti cu prile­ schimburile bilaterale, de a
jul lucrărilor celei de-a V-a căuta forme noi, moderne, de
ANUL XXIII. Nr. 5 270 VINER117 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI ~ 30 BAN! sesiuni a Comisiei j'nterqu- cooperare în diferite compar­
ver na montele. Vicepreşedintele timente. cum sînt construcţia
Consiliului de Miniştri al Hn maşini, Industria chimica si
U.R S.S. a fost însoţit de V. S. altoie. S-a apreciat c3 există
Piodorov ministrul Industriei încă multiple domenii în care
petrochimice si a prelucrării la nivelul posibilităţilor tot
ţiţeiului al U.R S.S. mai mari ce Tp oferă dezvolta­
La primire au participat rea Impetuoasă a economiilor
Gheorghe Rădulescu, vieopre- naţionale ale Republicii Socia­
L U C R Ă R I L E S E S I U N I I sodinlp at Consiliului de Mi­ listo România si Uniunii So­
niştri. preşedintele pârlii ro­ vietice se pot realiza tn co­
mâne in Comisia interquver- mun acţiuni eficiente, în inte­
namentală, Bujor Almâşan. mi­ resul color două ţări socialiste
nistrul minelor, petrolului si prietene,
întrevederea s-n desfăşurat
qeolngîei, si Mihai! Florescu.
Tntr-o atmosferă caldă, tovă­
ministrul industriei chimice. răşească.
M A R I I A D U N Ă R I N A Ţ I O N A L E
ÎNTÎLNIREA TOVARĂŞULUI

Joi dimineaţa, au fost re­ ţionale, "deputatul Florea Du-
luat* în iplen lucrările relei mitrescu, ministrul finanţelor, E X P U N E R E A NICOLAE CEAUŞESCU
de a Vil-a sesiuni a Marii a prezentat apoi expunerea
Adunări Naţionale. In .peri­ la Proiectul de lege pentru
oada de la ultima şedinţă, adoptarea bugetului de stat
comisiile permanente au ana­ pe anul 1972 şi la Proiectul la p ro iectu l d e le g e p en tru a d o p ta re a planului CU TOVARĂŞUL MARC DRUMAUX
lizat proiectele de legi pri­ de lege privind unele măsuri
mite la Biroul M.A.N. In ve­ pentru Îmbunătăţirea utiliză­ Tovarăşul Nicolne Ceauşescu,
derea supunerii lor spre dez­ rii fondului de salarii plani­ d e d e z v o lta re e c o n o m ic o -s o c ia lă a R ep u b licii .secretar general al Partidului A participat tovarăşul Paul
batere şi aprobare de către ficat pentru unităţile socialis­ Comunist Român, s-a întîl- Niculescu-Mizil, membru «al
Marea Adunare Naţională. te de stat, urrnînd ca discu­ S o c ia lis te R o m â n ia p e an u l 1972 nit. joi, cu tovarăşul Marc Comitetului Executiv, al Pre­
Tn actuala şedinţă, forul ţia generală la primele trei Drumaux. preşedintele Parti­ zidiului Permanent, secretar
suprem al ţării ia în "discu­ puncte de pe ordinea de zi dului Comunist din Belgin.
ţie planul de dezvoltare eco­ să fie comună, iar discuţia caro sc află la odihnă în ţara al C C. al P.C.R.
nomică şi socială a Republicii pe articole şi votarea proiec­ prezentată de deputatul Maxim Berghianu, noastră. In invitaţia Comite­ Intîlnirea s-a desfăşurat în-
Socialiste România pe anul telor de legi să se facă sepa­ tului Central al Partidului tr-o atmosferă caldă, tovără­
1972, actualizat pe baza pro­ rat. r preşedintele Comitetului de S ta t al Planificării Comunist Român. şească.
punerilor rezultate în urma
analizelor care iau avut loc In continuare, deputatul
în întreprinderi, centrale e­ Aurel Vi joii. preşedintele Co­ Vă rog să-mi permiteţi să In aceste condiţii au trebuit ţiază amploarea programului de resursele naturale ale ţârii, să
conomice şi ministere, buge­ misiei eeonomico-fînaneiare, prezint — din Împuternicirea să fie examinate noi soluţii ca­ investiţii, sporirea eficientei e­ asigure perlectionarea şi înnoi­
tul de sta>t pe anul 1972, pre­ a prezentat Raportul comisii­ Consiliului de Miniştri — prin­ re prin valorificarea intensă a conomice, preocuparea partidu­ rea produselor şi tehnologiilor. Cu planul anual indeplinit
cum şi alte proiecte de legi lor permanente ale Marii A- cipalele aspecte ale dezvoltării resurselor interne, prin accen­ lui si statului nostru de ridi­ Aşa cum s-a subliniat la re­
menite să contribuie la dez­ dunărî Naţionale care au e­ economico-sociale a tării în a­ tuarea laturilor calitative aJe care continuă a nivelului de centa plenară a Comitetului
voltarea multilaterală a pa­ xaminat proiectele de legi su­ nul viitor si modificările mai dezvoltării, să asigure pentru trai. Central, activitatea in acest do­
triei moas/tre socialiste, ila per­ puse dezbaterii. importante intervenite fată de anul 1972 respectarea ritmuri­ Pentru realizarea integrală a meniu prezintă încă rămineri
fecţionarea activităţii în di­ La discuţia generala asupra prevederile cincinalului pen­ lor şi proporţiilor de bază a­ sarcinilor planului pe anul 1972 In urmă, se desfăşoară într-un întreprinderea e lectrocentrale Deva
ferite domenii ale economiei proiectelor de legi prezentate tru anul 1972. probate prin planul cincinal. este necesar ca. In toate sec­ ritm nesalisfăcător, pe un front
naţionale. au luat cuvlntul deputaţii Va* Propunerile de îmbunătăţire Marea Adunare Naţională a toarele de activitate si pe ţoa­ dispersat, iar realizarea şi va­ MINTIA. Colectivele dc gcticienii vor realiza supli­
Lucrările prime! şedinţe au au fost elaborate cu participa­ aprobat chiar în această sesiu­ le treptele organizatorice, să lorificarea cercetărilor durează energeticieni de la Mintia,
început la ora îO dimineaţa. sile Vîlcu, prim-secretar al Co­ rea tuturor factorilor intere­ ne planul dezvoltării economi­ (ie luate măsuri care să asigu­ mulţi ani şi nu aduce întotdea­ Paroşcni şi Gurabarza. care mentar peste 250 milioane
mitetului judeţean — Constan­
In sala Marii Adunării Na­ ta al P C.R., preşedintele Con­ saţi, au fost atent şi multilate­ co-sociale a ţării In cincinalul re folosirea cu maximum de una efectul aşteptat. Astfel, de­ alcătuiesc întreprinderea e- IcWh energie electrică şi o
ţionale, alături de deputaţi, siliului popular judeţean, Mlhal ral examinate de Consiliul de 1971-1975 şi în cadrul acestuia randament a resurselor materia­ şi planificate de mai mulţi ani, lectrocentralo Deva. se ală­ marc cantitate de energie
se nfian numeroşi invitaţi — Suder, ministrul industriei lem­ Miniştri şi de Comitetul Execu­ prevederile pentru anul 1972. le şi de muncă, a întregului po­ cercetări importante, cum sînt tură marilor unităţi econo­ termică, concretizate într-o
conducători de instituţii cen­ nului, Gheorghe Roşu, prim-se- tiv al C.C. al partidului. In De aceea. In cele ce urmează, tenţial productiv. cele referitoare la utilizarea u­ mice din judeţ care au în­ producţie industrială peste
trale si organizaţii obşteşti, cretar al Comitetului judeţean cursul zilei de ieri, după cum mă voi rezuma la prezentarea In industrie, îndeplinirea sar­ nor materii prime interne pen­ deplinit înainte de termen plan în valoare de mai bine
activişti 'de partid şi de stat. ştiti, plenara Comitetului Cen­ indicatorilor sintetici ai planu­ cinilor de producţie stabilite pe tru producerea aluminiului şi prevederile planului anual de 79 milioane lei. Totoda­
personalităţi ale vieţii econo­ — Bacău al P.C.R., prcşedinle- tral al Partidului Comunist lui pe anul 1972 — aşa cum nnul viitor pretinde folosirea obţinerea oxidului de magne­ de producţie. De asemenea, tă pe seama reducerii con­
mice, ştiinţifice şi culturale, le Consiliului popular jude­ Român a dezbătut şi aprobat a- rezultă după îmbunătăţirea a­ intensiva a capacităţilor exis­ ziu, la valorificarea unor meta­ întreprinderea a realizat şi sumurilor specifice de com­
ziarişti. Erau. 'de asemenea, ţean, Matei Ghlgin, ministrul cesle propuneri, cestuia — si la principalele tente, cu care intrăm la înce­ le neferoase utile din concen­ depăşit prevederile anuale bustibili şi energie, a tutu­
prezenţi şefi al misiunilor di­ construcţiilor Industriale, Va­ probleme care privesc Înfăptu­ putul anului, pe seama căro­ tratele de la Leşul Ursului şi la total investiţii şi construc- ror costurilor de nroductie.
Cunoaştem cu toţii, tovarăşi,
plomatice acreditaţi în tara sile Ionescu, maistru la Com- preocuparea constantă stărui­ irea obiectivelor stabilite. ra urmează să se obţină 45 la altele nu au fost încă înche­ ţii-montaj. se va obţine un important
noastră, precum sî corespon­ binalul chimic din Craiova } toare a tovarăşului Nicolae In industrie, producţia va li sută din sporul de producţie fa­ iate şi valorificate. Punerea în funcţiune a volum de economii şi be­
denţi ai presei străine. ministrul comerţului interior, Ceauşescu pentru înfăptuirea In 1972 cu circa 2 miliarde mai tă de anul 1971. ;inind seama de indicaţiile grupului energetic nr 4 de neficii suplimentare. Apor­
Nicolae Bozdog ; deputaţii Ca-
Deputaţii şi invitaţii au în- rol Klraly, prim-secrelar al amplului program dc făurire a mare decît nivelul prevăzut Ţinlnd seama de rezervele e­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Mintia cu 43 de zile îna­ tul cel mai mare la obţine­
rea acestor frumoase succe­
tîmpînat cu puternice si în­ Comitetului iudetean — Co- societăţii socialisto multilnternl prin planul cincinal, Inregis- xistente în folosirea capocităti- este necesar ca anul 1972 să inte de termen şi exploata­ se revine tînărului si har­
delungi aDlnuze sosirea în sa­ vasna al P.C.R., preşedintele dezvoltale, aprobat de Congre­ trînd pe primii doi ani un ritm lor de producţie, sînt necesa­ mareneze o îmbunătăţire radi­ rea raţională n agregatelor nicului colectiv de la Ter­
cală în activitatea ministerelor
la de şedinţe a conducători­ Consiliului popular judeţean. sul ol X-lea al partidului. In mediu de circa 11 la sulă — re măsuri hotărîle pentru în­ şi a institutelor de cercetări, la puterea nominală sînt
lor partidului şi statului. Radu Ricin, preşedintele coo­ acest context, secretarul gene­ superior celui stabilit prin cin­ cărcarea mai bună a instalaţii­ care, cu sprijinul Consiliului factorii care au condus mocentrala Mintia care prin
In loja din dreapta au luat perativei agricole de producţie ral al partidului nostru a ana­ cinal pentru această perioadă. lor şi agregatelor, creşterea co­ National pentru Şliinlă si Teh­ Ia creşterea productîVitătîr rezultatele sale. contribuie
loc t o v a r ă ş i i N ic o la e din rnmuna Drăgăncsli-Vlaşca, lizat, în diferite etape, aspec­ Se vor realiza şi depăşi niveluri­ eficientului de utilizare a ma­ nologie, să grăbească punerea muncii în întreprindere ru hotărîtor Ia realizarea în ju­
Ccauşescu, Ion Gheonrhe judeţul Teleorman. tele esenţiale ale planului pe le de producţie în loate ramuri­ şinilor unelte, atît la sediile în valoare a resurselor natura­ 5.2 Ia sută Pe această bază, deţ a celei mai mari pro­
Mâurer, Emil Bodnaraş. Ma­ 1972, a indicat noi căi şi a dat le industriale, cu excepţia in­ de bază cît si la cele auxiliare. le de care dispunem. pînă la finele anului encr- ducţii dc energie electrică.
nea Mănescu, Paul Niculcscv- După terminarea discuţiei soluţii pentru valorificarea su­ dustriei alimentare, unde, deşi Vor trebui Înlăturate defecţiu­
Mizif. Gheorghe Pană, Vireil generale, proiectul de lege pen­ perioară a bogăţiilor tărîî, uti­ se prevede o creştere de 11,3 nile in alimentarea cu energie Acţiuni deosebit de hotărîte
Trofin. Ilie Verde*. Maxim tru adoptarea planului de dez­ lizarea deplină a capacităţilor la sută, producţia va fi sub ni­ electrică si în aprovizionarea trebuie întreprinse pentru îm­ U.M.M.R. Slmerla
Bcrghianu, Florian Dănălache. voltare economico-socială a Re­ de producţie, pentru reducerea velul stabilit prin cincinal, ca întreprinderilor. neajunsurile bunătăţirea calităţii şi structurii
Constantin Drâgan, Emil Dră- publicii Socialiste România pe cheltuielilor materialo, sporirea urmare n resurselor agricole care s-au manifestat în unele sortimentale a produselor, a- SIMERIA. Organizîndu-şi Ferm hotărit să aducă un
'zănrscu, Janos Fazekas. Pe­ anul 1972 a fost dezbătut pe productivităţii muncii şi a efi­ inferioare celor estimate ini­ întreprinderi în funcţionarea u- daplarea permanentă a acestora judicios activitatea produc­ aport cît mai substanţial la
tre Lumi. Dumilru Pope. Ln- articole. Apoi. prin vot secret. cientei economice. în scopul ţial. In agricultură, producţia Itlajelor sî în utilizarea forţei la schimbările ce intervin în tivă în sectoarele cheie ale rezolvarea problemelor ma­
entr Răufu. Gheorghe Stoica. Marea Adunare Naţională a a­ creşterii substanţiale a venitu­ globală va fi cu aproape 2l la de muncă. tehnică şi în cerinţele pieţei producţiei. colectivul de jore ridicate de primul an
Vasile Vîlcu. probat Legea pentru adoptarea lui naţional si alocării, pe a­ sută mai mare decît Sn 1971, folosirea optimă a capacităţi­ interne şi externe. In anul vii­ muncă al Uzinei mecanice al cincinalului, colectivul u­
planului de dezvoltare econo-
lor, produsele noi şi reproiec-
In loja din stînga sc aflau mico-soclală a Republicii Soci­ ceastă bază, a resurselor nece­ iar efectivele de animale vor lor este strîns legată dc asigu­ tate vor reprezenta la Ministe­ dc reparat material rulant zinei munceşte intens, astfel
membrii Consiliului de Star. aliste România pe anul 1972. sare creşterii economice şi ri­ atinge la finele anului 1972 ni­ rarea cadrelor calificate nece­ rul Industriei Construcţiilor de din Simeria a raportat de ca nînă la finele lunii de­
Lucrările au fost deschise dicării sistematice a nivelului velurile din planul cincinal şi din sare generalizării schimbului curînd îndeplinirea sarcini­ cembrie să suplimenteze vo­
de tovarăşul Ştelan Voltec. După dezbaterea pe arlicole. de trai al întregului popor. programul privind dezvoltarea If şi extinderii schimbului III, Maşini peste 29 la sută din lor anuale la producţia glo­ lumul realizărilor neste pla­
preşedintele Marii Adunări prin vot secrel, Marea Aduna­ Concluziile tovarăşului Nicolae zootehniei concomitent cu pregătirea co­ producţia totajă, la Ministerul bală şi producţia marfă Un nul producţiei globale cu
Naţionale. re Naţională a aprobat Legea Ceauşescu la recenta plenară a Dezvoltarea In ritm susţinui respunzătoare şi din timp a Industriei Metalurgice 22 la su­ aport deosebit şi 1-au adus 7,5 milioane lei. După cum
In unanimitate, deputaţii pentru adoptarea Bugetului de Comitetului Central al partidu­ a producţiei materiale şi ridi­ personalului necesar obiective­ tă, la Ministerul Industriei Ma­ oartidele de lăcătuşi, mon-
au adoptat urmăloarea ordine stat pe anul 1972. lui constituie, pentru cadrele carea eficientei economice în lor care vor intra In producţie terialelor de Constructiv 18 la tatori si cazangii ai secţiei ne informează conducerea
de zi i De asemenea, după dezbate­ care lucrează în economie, pe toate sectoarele de activitate In 1972 şi în anii următori. Es­ sută. Sînt necesare deci efor­ I locomotive, nrccum şi lu­ uzinei. în acelaşi timp vor
1. Proiectul de lege pentru rea pe articole, prin vot secret, toate treptele organizatorice, va determina creşterea cu 11­ te necesar ca ministerele si turi susţinute pentru scurtarea crătorii secţiei a Il-a va­ fi obţinute importante spo­
adoptarea planului de dez­ Marea Adunare Naţională a «­ un program concret de acliune, 12 la sută a venitului naţional. centralele să asigure prin cursuri termenelor de asimilare a noi­ goane. ruri şi Ia producţia marfă.
voltam cconomico-socială a probat Legea privind unele mă­ un puternic imbold pentru re­ Pe această bază se va realiza organizate în întreprinderi rea­ lor produse si accelerarea rit­
Republicii Socialiste România suri pentru Imbunălăţirea uti­ zolvarea cu înalt simt de răs­ programul de investiţii stabilit lizarea prevederilor planului cu mului de Integrare a produse­
pe anul 1972. lizării fondului de'salarii plani­ pundere şi exigentă sporită a prin planul cincinal, care în­ privire la pregătirea In 1972 a lor fabricate pe bază de licen­
2. Proiectul de lege pentru ficat pentru unităţile socialiste lufuror sarcinilor din planul pe sumează în 1972 peste 87 mi­ peste 249 000 muncitori, de do­ ţă. prinse Intre minus 4 şl minus
i prad Iar cele maxime Intre
adoptarea bugetului de stat de stat. 1972. liarde Ici. Concomitent, se asi­ uă ori mai mult decît tn 1970, In realizarea sarcinilor plani­ 3 şl 6 grade.
pc anul 1972, In continuarea ordinii de zi, Ceea ce ne propunem pentru gură resursele necesare pentru precum şi realizarea programu­ ficate Sn domeniul producţiei VREM EA
3. Proiectul dc lece privind deputatul Gheorghe Gaston anul viitor ţine seama de fap­ ridicarea nivelului de trai al lui stabilit de pregătirea cadre­ de maşini şi utilaje, un aport PENTRU URMĂTOARELE
unele măsuri pentru îmbună­ Marin, preşedintele Comitetului tul că încheiem anul 1071 cu poporului, corespunzător pre­ lor în şcoli profesionale. sporit urmează să-l aducă ac­
tăţirea utilizării fondului de de Stat pentru Preturi, a pre­ rezultate bune. Creşterea veni­ vederilor aprobate pentru 1972 Atît în anul 1972, cit şi în ţiunile de autodotare. Rezulta­ PENTRU 24 ORE DOUA ZILE
malarii planificat pentru uni­ zentat expunerea la Proiectul tului naţional cu 12 la sută si prin planul cincinal. anii următori, un rol holărttor tele obţinute In această direc­ Vremea va f| relativ cflldu- Vremea ra fl relativ cAldu-
tăţile socialiste de stat. de lege cu privire la regimul a productivităţii muncii sociale Indicatorii sintetici si core­ îl are intensificarea activităţii ţie de Ministerul Industriei roasA cu cerut schfmbAtor. rnasâ cu cerul schimbAtor.
vintuJ va sufla slab ptnA la
4. Proiectul de lege cu pri­ preturilor si tarifelor, iar depu­ cu pesle 11 la sulă atestă în laţiile fundamentale ale planu­ proprii de concepţie, orientată Construcţiilor de Maşini, Mi- potrivit din sectorul vestk. Tem­ VintuJ va sufla slab din vest.
vire la regimul preţurilor şi tatul losif Uglar, vicepreşedin­ mod convingător că economia lui reflectă dinamismul viguros spre obiective majore, menite peraturile minime vor fl cu­ Temperatura sia(ionarA. CeaţA
frecventă dimineaţa şl seara.
tarifelor. te al Comisiei economlco-finan- României a continuat în anul al producţiei materiale, eviden­ să pună mai intens In valoare (Contînuare in pagina a 11-o)
5. Proiectul de lege a or­ clare, a prezentat raportul co­ 197l o evoluţie ascendentă.
ganizării contribuţiei băneşti misiilor permanente care au e­
şi în muncă pentru efectua­ xaminat acest proiect de lege. Producţia Industrială va de­
rea unor lucrări de interes La discuţia generală au luat păşi prevederile planului cu a­ Lutul d in B aru este la sistem u l e n e r g e tic n aţio­
obstesc. cuvlntul depulatij Nicolae Ml­ proape 7 miliarde lei, Inregis- p r o b a b il cu n oscu t d e pe Fabrica de produse refractare Baru nal, te r m in a tă in 1961.
trînd astfel o creştere de 11,2
6. Proiectul de lege a vleî hal, prim-secretar al Comite­ v r e m e a cin d o a le le au în ­ A cest p ro ce s d e con tin u e
ŞÎ vinului. tului judeţean — Brăila al la sută faţă de anul 1970. fn cep u t să c a p e t e fo r m a fr u c ­ tr a n s fo r m ă r i p e linia m o d e r ­
7. Proiectul de lege pentru P.C.R., preşedintele Consiliului agricultură producţia qlobală telor, p e cîn d com xina n -a v e a n izării fa b r ic ii sc a flă fn
organizarea producerii şi fo­ popular judeţean, Mlhal! Le­ depăşeşte pe cea a anului 1970 în că n u m e. De atu n ci încoa­ Evoluţie în timp plină desfăşurare.
obtinîn-
cu peste 10 la sută,
losirii raţionale a resurselor vente, directorul Institutului du-se sporuri Importante atît la ce, aici, la B aru , L iv a d ia şi In v estiţiile fă c u te d e stat
dc nutreţuri. de cercetări economice. Eleo- producţia vegetală, cît şi la P etros, se fa c o a le şi blid e, aici, p r e c u m şi in vestiţia d e
R. Proiectul de lege privind nora Nllca, directoarea Uzine­ producţia animală Exportul a p o i că răm izi, ţigle şi gresii en tu ziasm , d ă r u ir e şi in te li­
apărarea secretului de sfat tn lor textile din Cisnâdie, jude­ prezintă fată de anul orecedent d e coasă. Din a c ea s tă d e ­ racotă, gresii d e c o a s ă , a r ­ sc s p e c ia liz ez e p rog resiv în a lignitului in ferior d e R o- g en ţă p c c a r e o f a c e zi d c
Republica Socialistă România. ţul Sibiu, Nicolae Hudiţeanu, o creştere de circa 17 la sută. părtare. v in e fa b r ic a d e p r o ­ gilă bru tă refractară. In p ri­ fa b r ic a r e a p r o d u s elo r r e fr a c ­ vinari. Ş a se uni m a i lirziu zi aces t m ic, d a r in im os c o ­
9. Proiectul de lege a ce­ preşedintele cooperativei a­ Pe întreaga industrie, produc- d u se r e fr a c t a r e din com u n ă. mii. an i d e d u p ă r ă z b o i ni­ tare, vizin d u -se atit v olu m u l s-a trecut la un p ro c e d eu lectiv, o dot reruffote bune.
tăţeniei române, gricole de producţie din comu­ tivîlatea muncii va spori, fată Dar n u m a i in 1921 se pu n e v elu l te h n ic al p rod u cţiei p rod u cţiei cit şi numărul de m a i a v an sat, a n u m e la ga- ce se încornorează org an ic
10. Proiectul de lege pentru na Comana, judeţul Constanţa, de anul trecut, cu 0 la sută. aici „pe picioare" fa b r ic a r e a nu l-a d epăşit mult pe c e l tipuri so rtim en tale. In tre zei.ficarca cocsu lu i d e H u ­ în rez u lta tele d o k in d ite de
prelungirea aplicării Legii nr. Constantin Clrţlnă. prim-secre­ iar economiile obţinute prin in d u s tria lă a c ă ră m iz ilo r şi a n te b elic. D espre acea s ta a c e s te a c a p ă tă în s em n ă ta te n ed o a r a şi o c ă rb u n e lu i toate c o le c tiv e le m u n c ito ­
22/1907 privind unele măsuri tar al Comitetului municipal — reducerea cheltuielilor de pro­ ţiglelor. v o r b e ş te o m o n o g r a fie din lot m a i m a r c c ă ră m iz ile brut. P rocesu l d e m o d e r n i­ reşti din iu deţu l nostru. Cn-
de perfecţionare a conducerii Braşov al P.C.R., preşedintele ducţie vor reprezenta aproape an u l 1949. pen tru că p tu ş ir e a o a le lo r (le le cliv u l fa b r ic ii r e a liz e a z ă
In c ei 50 d e an i ca r e s-au
si planificării economiei na­ consiliului popular municipal. patru miliarde lei. scu rs d e alu n ei, fa b r ic a şi In an ii d e du p ă e lib e r a r e a turnare şi cilin d rii b a r a d o - zare a ard e rii p rod u s elo r astăzi n p rod u cţie d e cftev a
r e fr a c t a r e a con tin u at pină
ţionale. Proieclul de lege a fost dis­ Se realizează volumul de in­ o a m e n ii ei au trecu t prin- ţării, d a r m a i ale s in c ei d c pului, a d ic ă a c e i cilin dri cu la u ltim a e x p r e s ie a teh n icii Ori m ai m a r e d ccit cea din
TI. Proiectul de lege prl- cutat apoi pe articole, după ca­ vestiţii planificat şi se creează d u p ă n aţio n a liz a rea p rin ci­ c a r e sînt „îm b r ă c a t e“ bure­ iu m a te r ie : in tro d u cer ea g a ­ p rim ii oui ai in du strializării
vmd modificarea articolului re Marea Adunare Naţională, 250 nnn noi locuri de muncă. tr-v n p roces d e p e r m a n e n t e p ale lor m ijlo a c e d e p r o d u c ­ te d o p u r ilo r din o a le le de zului m etan . socialiste, la p a r a m e tr i t e h ­
73. alineatul 3 din Constituţia prin vot secret, a aprobat cu Salariul real se va situa la ni­ sch im b ări, h i an u l 1926 au ţie şi d e tr e c e r e la co n stru c­ tu rn are sp r e a fi p ro te ja te nici şi e c o n o m ic i in c o m p a ­
A n ii cin cin alu lu i 1956-1960
Republicii Socialiste România- un amendament Legea cu privi­ velul prevăzut, şi va fi depăşit fost con stru ite un cu p tor şi ţia socialistă, fa b r ic a a tr e ­ îm^yotriva topirii. au fost plini In co n tin u a r e a rab ili cu c ei d r a c u m două-
12 Proiectele de legi pen­ re la regimul preţurilor şi tari­ volumul nlanificat al desfaceri­ o u scătorie cu cap acităţi cut prin ţr-u n proces dc p r e ­ Pentru toate aces tea , prin ­ e fo rtu r ilo r c o n ju g a le a le trei. d ecen ii. V o lu m u l o r o ­
tru aprobarea decretelor cu felor. lor de mărfuri şi al serviciilor. sporite, în 1927 în c ep e s p ă ­ fa c e r i, dc p e r fe c ţio n a r e a în­ c ip a le le secţii au fost su ­ ri uct ici. d e c ă ră m iz i r e fr a c ­
putere de lege emise de Con­ După cum se ştie, Proieclul Rezultate remarcabile s-au ob­ larea n isipului cu arţos. iar tregu lu i flu x teh n ic şi în puse unui tr atam en t d c uti­ statului şi colectiv u l ui, o r ie n ­ tare er a in 1949 d e 2 560
siliul de Stat. de lege cu privire la regimul ţinut în construcţia dc locuin­ in 1934 se con stru ie şte o co n se c in ţă d e sp or ire c o n ­ lare şi m o d e rn iz a r e. Au fost tate sp r e d e z v o lta r e a şi în­ tone, la sfîrsitu l p rim u lu i
La primul punct al ordinii preţurilor şi tarifelor a fost pu­ ţe şi de obiective social-culln- se cţie nouă. d otată cu c u p ­ tinuă a prod u cţiei şi p r o ­ con stru ite încă patru c a m e ­ z es tra re a teh n ică a unităţii. nlan cin cin al a ju n s e s e la
de zi. deputatul Maxim Ber- blicat în presa cenlralâ si su­ rale, în înzestrarea tehnico-e- to a r e pen tru fa b r ic a r e a s o ­ d u ctivităţii muncii. re dc a rd e re, fie c a r e avînd In a c ea s tă p er io a d ă staliil 6 100 tone, pentru ca la fi­
ghianu. preşedintele Comite­ pus dezbaterii publice. Legea dilitară a oraşelor. b e lo r d e te racotă, a.vînd o D ezv olta rea im p etu o a s ă a o c a p a c ita te dc cîte 25 tone. a investit aici p este 3 600 000 n ele celu i d e - a l d o ilea cin ­
cin al (anul 1960) n iv elu l p r o ­
tului de Stat al Planificării, cu privire la regimul preturilor In acest cadru general pozi­ c a p a c ita te d e 1 200 so b e pe in d u striei m e.talurgice. era s-ou adu s 5 p re se d e fr ic ­ lei pen tru u tilare. A fost
a prezentat expunerea in §i tarifelor, aprobată de Marea tiv au apărut în anul 1971 şi a fla tă ţie teritoriu l judeţului. ţiune, în locu in d u -se o p er a ţii con stru ită o uscutorie-Lunel, d u cţiei să a ju n g ă la p este
Proiectul de lege pentru a- Adunare Naţională în actuala unele elemente mai puţin favo­ an. h i a c e la ş i an este in­ H u n ed oara fiin d d e prim întregi e fe c tu a t e pină atunci s-a in d iv id u alizat în treg u l 7 200 tone. A nul 1971, se
în c h e ie la cifra (le 11 5 00
doplnrca planului dr dezvol­ sesiune, va fi publicată fn Bu­ rabile. Resursele agricole sînt In stalată o tu rbin ă d e 54 rai ran g ca p o n d e r e in p ro d u c­ m an u al, fn an u l 1956 are u tilaj teh n olog ic , pu n in d u -se tone.
tare cconomico-socială a Re­ letinul oficial. anul 1971 inferioare celor pla­ pu tere, acţion ată dc apă. ţia d e m e ta l a ţării, atr ag e loc un e v e n im e n t im p ortan t a stfel c a p ă t altui p roced eu
va
1971-1975
C in cin alu l
publicii Socialiste România La următorul punct de pe or­ nificate. iniluenlînd cu deose­ h i p er io a d a d e pin ă la cel d u p ă sin e c r e ş te r e a în p r o ­ care d ez v ă lu ie m ai b in e p r o ­ c e aparţinea fazei in iţiale î v s e a j i a noi m a n ife s tă r i ale
pc nnul 1972. dinea de zi. deputatul Petre bire evporlul. Niveluri de export d c-al d o ilea răzb oi m on d ial porţii m ari a c ererii de. m a ­ cesu l d e m o d e r n iz a r e prin d e in du strializare. În treag a acţiunii d e m odern izare. o
Avîndu-se în vedere legă­ Btajovlci, preşedintele Comi­ mai mici dccit cele planificate terial r e fra c ta r P rin lr-u n care tr ecea f a b r i c a : es te pus h a lă dc fa b r ic a ţ ie a fost m o ­ în trep rin d erii, precum, şi de
tura slrinsă dintre planul de tetului de Stat pentru Econo­ se înregistrează şi ia unele p rin c ip a le le so r tim e n te a le r e fle x d e alin iere, fa b r ic a intre p ie s e le d e m u zeu in­ d ern izată, e r cin d u -s e c o n d i­ afirim .re a h arn icu lu i său
produse industriale. Au
fost,
dezvoltare eronomico-soeială mia şi Administraţia Locală, a p rod u cţiei erau : c ă r ă m id a d e la B aru în cep e, du p ă d u strial p r o c e d e u l a rd e rii ţii in c o m p a r a b il m ai b u n e colcctiw
a Republicii Socialiste Româ­ prezentat expunerea la Proiec­ de asemenea, unele Intir/ieri r e fra c ta ră , m o r ta r r e fr a c ta r t an u l 1950, să-şi restrîn ga cu lem n , locul său fiin d luat d c lucru ; a în cepu t lu c ra ­
in realizarea noilor capacităţi
nia şi punctele 2 şi 3 de pe tul de lege a organizării contri- de producţie şi a parametrilor nisip d e c u a r ţ, sobe d e te- p rod u cţia d e te ra co tă şi să d c o in stalaţie d e g a z eific a rc rea d e r a c o r d a r e a fa b ric ii A. CORNESCU
ordinea de zi, U propunerea
Biroului Marii Adunări Na­ (Continuare in pcg. o 3-a) proiectaţi.