Page 58 - Drumul_socialismului_1971_12

s r a
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 9 270 • VINER117 DECEMBRIE 1971

LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE

re ar putea apare In cursul a- de la populaţie sînt prevăzute dulul — cooperativele agricole lar la cheltuieli 130,9 miliarde
E X P U N E R E A nulul. la suma de 13,9 miliarde de vor trebui să la toate măsuri­ de lei, rezulttnd un excedent
de 2,4 miliarde de lei.
Doresc să informez că proiec­
lei, reprezentînd 9,2 la sută
le ca fondurile primite de la
tul bugetului de stat constitu­ din totalul veniturilor. In spi­ stat, ca şi cele proprii, să fie Vă rog să-mi permiteţi să
ie rodul unei ample activltătl
gospodărite tn modul cel mal
Sa p ro ie ctu l d e le g e p en tru a d o p ta re a planului colective, orientată şl îndruma­ ritul principiilor eticii şl echi­ judicios, astfel tnclt să obţină supun, totodată, Marii Adunări
Naţionale proiectul de lege pri­
tăţii socialiste, este necesar ca
tă pe tot parcursul desfăşură­ toii cetăţenii tării să-şi înde­ producţii şi venituri cit mai vind unele măsuri pentru îm­
bunătăţirea utilizării fondului
rii lucrărilor de către condu­
d e d e z v o lta re e c o n o m ic o -s o c ia lă a R ep u b licii cerea superioară de partid şi plinească la timp şi Integral o- mari. de salarii planificat pentru uni­
biigaţiile băneşti faţă de stat,
In anul 1972 se vor aloca de
de stat, personal de către tova­ contribuind astfel — in mă­ Ia bugetul de stat 42,6 miliarde tăţile socialiste de stat. Pro­
S o c ia lis t e R o m â n ia p e an u l 1972 cretarul general al Partidului satisfacerea nevoilor generale de lei pentru finanţarea acţiu­ răspunderii privind dimensio­
iectul are în vedere creşterea
sura prevăzută de lege — la
se­
răşul Nlcolae Ceauşescu,
nilor social-culturale şl pentru
Comunist Român. ale societăţii noastre. Ştiinţă, cu 4 miliarde de let narea justă sl gospodărirea ra­
(Urmare din pag. 1) tlonală a tuturor resurselor ma­ re de 1-8 luni, Iar 65 capaci­ aaprem ai întregii politic! a Partea covîrşitoare a venitu­ Partea cea mal însemnată a mal mult decît preliminările pe ţională a fondului de salarii,
teriale. In aceste direcţii este tăţi nu au fost date !n exploata­ partidului. Veniturile reale ale rilor bugetare pe anul 1972 cheltuielilor prevăzute In pro­ anul 1971. Creşterea cu peste a tuturor fondurilor destinate
nlsteiul Industriei Uşo&re şi necesar să acţioneze toate mi­ re pînă Ia 1 decembrie a.c., populaţiei vor creste cu 8 la provine de la unităţile socia­ iectul de buget o constituie 10 la sută a acestor cheltuieli, remunerării muncii, precum sl
Ministerul Construcţiilor indus­ nisterele, centralele şi între­ aşa cum prevedea planul. Mi­ sută faţă de anul 1971, în con­ liste. Vărsămintele din bene­ sumele alocate penlru finanţa­ alături de sporirea veniturilor întărirea controlului în acest
triale vor tnebui extinse şi prinderile, cu participarea ac­ nisterele trebuie să acţioneze diţiile în care se prevede ca ficii ale unităţilor dc stat, im­ rea economiei naţionale, care băneşti ale populaţiei, de creş­ domeniu. De asemenea, proiec­
intensificate, urmârindu-se ca tivă a Ministerului Aprovizio­ cu fermitate pentru a se rea­ Indicele la preţuri şi tarife să pozitul pe circulaţia mărfuri­ se ridică In 87,5 miliarde de terea si diversificarea livrărilor tul prevede că sumele rămase
toate ministerele să preia o co­ nării. liza parametrii proiectat! la fie cu 0,2 ia sută inferior pre­ lor si impozitul de regulariza­ lei, adică 57,5 la sută din total. de mărfuri la fondul pieţei, de neconsumate din fondul de
tă cit mai mare din efortul de Pentru realizarea sarcinilor cele 51 tapacHâţl Ia care ter­ vederilor din planul cincinal. re sînt prevăzute în proiect la O mare parte din aceste fon­ construirea unul număr mal salarii planificat penlru perso­
înzestrare a propriilor între­ prevăzute In agricultură pe a­ menele au expirat, avînd în Se asigură tn anul viitor suma de 92,8 miliarde de lei, duri, totalizînd 40,7 miliarde de mare de locuinţe din fondurile nalul tehnic, economic, de altă
prinderi. Potrivit sarcinilor tra­ nul 1972 trebuie luate măsuri vedere că numai In primele fondurile necesare pentru în­ cu circa 8 miliarde lei mai lei, este destinată finanţării statului, precum şl alte măsuri specialitate sl administrativ, ca
sate de conducerea partidului. de folosire cu maximă efi­ 9 luni din acest an nerealiza- deplinirea sarcinilor stabilite mull decît se prelimina pe a­ investiţiilor centralizate. Dife­ dovedeşte grija permanentă a urmare a poslurllor vacante,
In această oriemtare este nece­ cienţă a bazei materiale, a for­ rea producţiei la nivelul capa­ în planul cincinal cu privire nul 1971. renţa pfnă la 87,2 miliarde lei, partidului şi statului pentru concediilor pentru Incapacitate
sar să fie promovată ideea ca ţei de muncă, a tuturor rezer­ cităţii proiectate echivalează la ridicarea salariului minim Menţionăm că beneficiile to­ cît reprezintă planul de in­ ridicarea continuă a nivelului temporară de muncă, concedii­
uzina care elaborează tehnolo­ velor existente în această ra­ cu o pierdere de 1,3 miliarde de la 800 Iei la 1000 lei tu­ tale ale unităţilor de 6tat pe vestiţii centralizate din fon­ de trai al întregului nostru lor fără plată, pensiilor, precum
gia fabricaţiei să-şi proiecteze mură Importantă a economiei Iei, Iar nerealizarea Indicato­ nar cu începere de la 1 sep­ anul 1972 însumează 60 mili­ durile statului pe anul 1972, popor. si altor ca.uze se preiau Ia bu­
şi să-şi asigure de regulă prin naţionale. rului preţ de cost reprezintă tembrie 1972, precum şi majo­ arde de Ici, depăşind pe cele urmează să fie acoperită din getul de stat. Această măsură
forte proprii construirea utila­ Una din problemele majore, un minus de acumulări de pe­ rarea salariilor sub I 400 lei. preliminate din acest an cu a­ resursele proprii ale unităţilor Sporirea bunăstării populaţi­ permite utilizarea economiilor,
jelor respective. asupra căreia s-a atras aten­ ste 600 milioane lei. astfel îneît salariul mediu no­ proape 10 miliarde lei. O ase­ economice, precum si pe calea ei $i dezvoltarea spiritului de la fondul de salarii, în mod or­
Solicită, de asemenea, mal ţia In plenara Comitetului Cen­ Este necesar, de asemenea, minal va ajunge tn 1972 la menea creştere oglindeşte dez­ creditului bancar. economisire s-au reflectat po­ ganizat sî operativ, pentru alte
multă atentle producţia şi uti­ tral, este folosirea deplină n un regim raţional de folosire 1 500 lei. voltarea susţinută a tuturor ra­ Esle pozitiv faptul că, în pri­ zitiv sl în creşterea în 1971 cu rerlnte ale economiei naţiona­
16,3 la sută a depunerilor popu­
lizarea pieselor de schimb, do­ terenurilor arabile, ştiut fiind a mijloacelor materiale pe Corelat cu veniturile popu­ murilor economice si accentu­ mul an al cincinalului, un ma­ laţiei la Casa de Economii şi le
meniu în care există posibili­ că In anul 1971 au rămas ne- şantierele de construcţii, res­ laţiei, volumul vînzărîlor de area laturilor calitative ala re număr de obiective — în­ Sarcinile deosebite cuprinse
tăţi de satisfacere mal bună a cultlvate însemnate suprafeţe. pectarea rigurosă a indicilor mărfuri va fi de 108,8 miliar­ activităţii lor, concretizate în deosebi industriale — au fost Consemnaliuni. In acest an. în planul sl bugetul de slat ne­
necesarului prin extinderea Spre a evita asemenea situaţii, şi normelor de consum, com­ de lei, la nivelul aprobat prin reducerea costurilor, îndeosebi executate tn perioade de timp populaţia a fost sprijinită cu cesită din partea ministerelor,
producţiei interne în întreprin­ cu implicaţii în întreaga eco­ baterea oricăror forme de risi­ planul cincinal. Fondul de a cheltuielilor materiale, în mal reduse decît în anii pre­ importante credite, tn sumă de centralelor $1 întreprinderilor
deri şt ateliere şi prin raţiona­ nomie, este necesar să se in­ pă. In mod special, trebuie să mărfuri sl structura acestuia creşterea rentabilităţii în toa­ cedenţi, iar unele capacităţi de 2.7 miliarde de tei. acordate accentuarea preocupărilor pen­
lizarea consumului. In acest tervină energic şi operativ, a­ sporească preocupările pentru asigură îmbunătăţirea aprovi­ te ramurile si sectoarele de producţie au fost date în ex­ pentru construcţia de locuinţe tru gospodărirea cu cea mal
scop, vor trebui reexaminate colo unde este cazul, pentru a folosi cu maximum de eco­ zionării populaţiei la toate activitate economică. ploatare înainlc de termenele proprietate personnlă. In anul mare grijă a mijloacelor ma­
normativele de consum — În­ eliminarea excesului de umidi­ nomie metalul şi cimentul $î produsele alimentare de bază. Din beneficiile planificate pe planificate Cu ţoale acestea, 1972 s-a prevăzut să se acorde teriale şi băneşti încredinţate,
că prea largi — şi acordată mal tate, reînsămînţarea şi comple­ a limita utilizarea construcţi­ Se prevede o creştere cu 10 anul 1972, o sumă de 24,7 mi­ reducerea volumului de lucrări noi credite în acest scop, de pentru întărirea răspunderii In
multă atenţie recondltlonărll u­ tarea golurilor, asigurtnd folo­ ilor metalice la obiectivele in­ la sută la carne şi produse de liarde de lei sau 41,2 la sută, aflate în curs de execuţie sau peste 3,2 miliarde de lei. acest domeniu, pentru asigura­
nor piese uzate. sirea întregii suprafeţe arabile dustriale, numai la situaţiile carne, 26 la sulă la lapte, 16 la cu 5,3 miliarde mai mult de­ neterminale la vreme, precum în vederea asigurării în rea unei înalte eflctenţe a ac­
Nu o dată s-a subliniat de şi o densitate normală a plan­ tn care tehnologia nu admite sută la brînzeturi, 25 la sută cît In anul 1971, va răinîne la şi al utilajelor care staţionea­ continuare a capacităţii de apă­ tivităţii economice — obiectiv
către conducerea de partid şi telor. Pentru a realiza în secto­ o altă soluţie. la unt. 7 la sulă la zahăr, pre­ dispoziţia întreprinderilor şi a ză pe şantiere peste duratele rare a statului s-au prevăzut central al actualului cincinal.
de stat că ne interesează nu­ rul vegetal producţiile stabilite, Aş vrea să subliniez, de a­ cum si cantităţi mult sporite centralelor în vederea auloli- normale — care duc la imo­ fonduri bugetare în sumă de Se Impune ca flecare unitate
mai producţia care are desfa­ este necesar de asemenea să se semenea, faptul că tn condi­ de mărfuri neallmentare în- nanîfirii unor Investiţii, ram­ bilizări de fonduri — trebuie 7.8 miliarde de lei, reprezen- economică — aşa cum a cubllnl-
cere asigurată şi acoperă ne­ acorde o mai mare atenţie asi­ ţiile anului 1972 nu este po­ tr-un sortiment variat şi de bursării creditelor pentru creş­ să constituie o preocupare tînd 5,1 la sută din totalul at tovarăşul Nicolae Ceauşescu
voile reale ale societăţii, că gurării seminţelor de calitate, sibil să se introducă, peste calitate superioară. Prestaţiiîe terea mijloacelor circulante, permanentă a titularilor şi be­ cheltuielilor bugetului de stat.
ne interesează să producem să fie aplicate cu fermitate pre­ prevederile planului, obiective de servicii vor creste cu 10 formării fondurilor de premie­ neficiarilor de investiţii, a pro­ Pentru finanţarea cheltuielilor la recenta plenară — să se în­
numai mărfuri de calitate, com­ vederile legii în legălură cu e­ noi de Investiţii dectt dacă se la sută, depăsindu-se prevede­ re §1 pentru alte destinaţii pre­ iectanţilor $i constructorilor. administraţiei de stat, proiectul grijească In aceeaşi măsură de
ceea ce produce, de îndeplini­
petitive şi eficiente. In această fectuarea la timp a tuturor lu­ vor crea resurse materiale su­ rile cincinalului. văzute de lege. Cu privire la utilizarea fon­ de buget prevede suma de 2,7 rea Indicatorilor cantitativi de
concepţie, depăşirile de plan crărilor de întreţinere a cultu­ plimentare si numai tn măsu­ In anul viitor se vor con­ Este de relevat că, desl ma­ durilor de investiţi în Indus­ miliarde de lei.
trebuie orientate spre produse rilor şl de recoltare. ra în care obiectivele propuse strui aproape 94 000 aparta­ joritatea întreprinderilor au de­ trie, în ogrlcultură, în celelal­ Bugetele locale 6e ridică tn plan, cit şl de costurile cu ca­
solicitate pe plata internă sau Producţia animalieră este prezintă o eficientă economică mente din fondurile statului păşit planul de beneficii pe a­ te ramuri, trebuie să se ana­ anul 1972 la suma de 25,0 re se realizează producţia, de
la export Şi care prin perfor­ prevăzută să crească In anul deosebită. sau cu sprijinul statului prin nul 1971. totuşi uncie unltăti lizeze atent, în prealabil luă­ miliarde de Ici, volumul lor rezultatele financiare ce se ob­
mantele lor oferă un grad ridi­ viitor cu 17 la sută faţă de je- Nu trebuie uitat nici o cli­ credite $i execuţie. Se vor ex­ din industrie, construcţii şi al­ rii deciziei pentru fiecare o- reflecllnd importanta ce se ţin. In acest sens, trebuie ca,
cat de valorificare a resurse­ alizărlle preliminate pe anul pă importanţa realizări» unei tinde reţelele de apă, de ca­ te ramuri nu au realizat be­ bîecliv, modul în cere sînt fo­ cordă dezvoltării şi pe aceas­ pe toate treptele organizatori­
lor materiale şi umane. Cu în­ 1971. Aceasta impune îmbună­ eficiente maxime din fondu­ nalizare, de gaze sî va conti­ neficiile planificate sau au în­ losite capacităţile existente, tă cale a tuturor Judeţelor tă­ ce, să 6e examineze periodic
cepere din anul viilor, se pre­ tăţirea substanţială a indicilor rile de investiţii angajate, că nua dotarea transportului oră­ registrat pierderi. Această si­ să se asigure din timp surse­ — pe baza datelor operative şl
conizează o urmărire statistică de natalitate şi scăderea mor­ fiecare leu investit trebuie să şenesc de călători cu aproape tuaţie se daloreşte ncîndeplini- le de aprovizionare cu materii rii. Veniturile proprii se pro­ a bilanţurilor — realizările e-
riguroasă a producţiei (izlee şl talităţii, o mai bună îngrijire şi aducă un aport cît mai mare 1 600 noi vehicule. Vor fi date rii integrale de către întreprin­ prime si desfacerea produselor pun la suma de 21,9 miliarde conomlco-flnanclare ale activi­
destinaţiei acesteia, cit şl a mo­ furajare a animalelor, sporirea la creşterea venitului naţional. în folosinţă Teatrul National derile respective a sarcinilor la noile capacităţi, să se ur­ de Jel sl acoperă 85,4 la sulă tăţii, în vederea soluţionării o-
din totalul cheltuielilor, restul
dulul în care sînt valorificate în greutate a celor destinate Participarea României in din Bucurueşti ş» teatrele din de produclie, nerealizării In mărească adoptarea acelor so­ pcratlve a problemelor ce a­
produsele realizate peste plan. producţiei de carne şi realiza­ 1972 In schimburile interna­ Craiova şi Ttrgu Mureş, pre­ termen, la unele capacităţi, a luţii caro permit obţinerea u­ nsigurîndu-se de la bugetul re­ par.
publican. Ca urmare a efortu­
ţionale se reflectă în creşte­
O problemă esenţială a rea­ rea producţiilor medii de lapte rea volumului comerţului ex­ cum şl patru cinematografe parametrilor tehnico-economici nor rezultate cît mai mari, cu rilor făcute pentru echilibra­ La rfndul lor, Ministerul Fi­
lizării planului pe anul viitor o şl lină prevăzute tn plan. Tre­ terior cu peste 20 la sută, noi, cu o capacitate de 1850 proiectaţi, depăşirii costurilor un efort cit mal redus nanţelor, Banca Naţională, băn­
constituie perfecţionarea conti­ buie să fie valorificate mai bi­ ceea ce înseamnă un ritm locuri. In domeniul ocrotirii sau altor cauze. In vederea sprijinirii coope­ rea cu venituri proprii a bu­ cile specializate, întregul apa­
nuă a proceselor de aprovizio­ ne posibilităţile create în com­ mult superior dinamicii pro­ sănătăţii vor intra tn funcţiu­ In agricultura de stat. deşi rativelor agricole, s-au prevă­ getelor locale, în 1972 un nu­ rat flnanclar-bancar din eco­
nare şi Intensificarea preocu­ plexele de tip industrial, aclio- ducţiei industriale şl venitului ne şapte spitale noi şi va În­ producţia vegetală din acest zut credite pe termen lung de măr de şapte judeţe — Braşov, nomie vor folosi Intr-o măsură
părilor pentru buna gospodări­ nîndu-se perseverent pentru a naţional. Schimburile comer­ cepe construcţia a încă şase, an este mai bună, totuşi re­ peste 2,1 miliarde de lei si a­ Brăila, Cluj, Mureş, Prahova, sporita pîrghille financiare,
depăşindu-se astfel prevederi­
re a tuturor resurselor. In obţine Intr-un termen cit mai ciale cu ţările membre ale le planului cincinal. Vor fi zultatele financiare ale unor I oca Iii de la buget de circa 1.7 Sibiu, Timiş — Şi municipiul vor Iniţia acţiuni sistematice
acest cadru se cere respectarea scurt producţiile şi costurile C.A.E.R., cu loate ţările socia­ dale In funcţiune circa 1 300 unităli nu sint la nivelul do­ miliarde dc lei penlru efectua­ Bucureşti îşi vor acoperi Inte­ de control, vor urmări cu con­
cu strictele a legii contractelor stabilite prin proiecte. Este ne­ liste deţin, ca şl pînă acum, locuri noi In sanatorii S> com­ tării tehnice si condiţiilor clima­ rea unor acţiuni agrozoovetc- gral cheltuielile si vor vărsa secventă înfăptuirea politicii
economice. Obligaţiile contrac­ cesară, de asemenea, lărgirea ponderea principală In comer­ plexe balneare şi vor fi con­ terice favorabile. Este necesar rinare, precum şî pentru plata la bugetul republican resurse­ financiare, monetare sl valuta­
le care depăşesc
cheltuielile
tuale, care stau Ia baza relaţii­ bazei lurajere, prin mărirea ţul nostru exterior / se vor ex­ struite peste 8 000 locuri tn si» se acorde o atenţie sporită specialiştilor şî contabililor planificate, în sumă de 2,4 mi­ re a partidului sl statului nos­
lor dintre întreprinderi, trebuie randamentelor la hectar, extin­ tinde, totodată, relaţiile co­ creşe. sectorului zootehnic, îndeosebi şefi. a indemnizaţiilor pentru tru. Păşim In noul an cu con­
să fie riguros executate, ca ori­ derea culturilor duble furaje­ merciale cu celelalte ţări ale Înainte de a încheia acest complexelor de creştere si în- preşedinţi, vicepreşedinţi, şefi liarde de lei vingerea fermă că îndeplinirea
ce sarcină de plan, Iar îndepli­ re si sporirea aportului păşu­ lumii. raport, propun Marii Adunări qrăşare a animalelor, unde s-au de fermă si brigadieri din a- Potrivit legii, vă supun spre exemplară a planului şi buge­
nirea acestora să constituie un nilor şi fîncţelor naturale. Volumul şi structura expor­ Naţionale să aprobe — potri­ înregistrat rezultate mai sla­ cesic unităli. adoptare contul general de în­ tului de stat pe anul 1972 va
criteriu de bază tn aprecierea In tot cursul anului, trebuie tului din anul viitor necesită vit procedurii obişnuite — e- be. La rîndnl lor — asn cum s-a cheiere n exerciţiului bugetar marca un pas Important în o­
activităţii fiecărei Întreprinderi. urmărite sistematic supralcţcle studierea aprofundată a pieţei Kecutia planului pe anul 1970. In proiectul bugetului pe a­ subliniat In plenara de teri a po anul 1970, care cuprinde la pera de edificare socialistă,
Cu toate rezultatele obţinute însămlntate şi dezvoltarea cul­ externe, adaptarea operativă Prevederile planului pe 1972 nul 1972, impozitele si taxele Comitetului Central al pari i - venituri 133,3 miliarde de lei, multilaterală, a patriei noastre.
în Îmbunătăţirea aprovizionă­ turilor, evoluţia efectivelor de a producţiei la cerinţele aces­ asigură realizarea ritmurilor
rii tehnico-materiate, mai per­ animale, furajarea lor şi ran­ teia, respectarea riguroasă a şi proporţiilor dc bază stabi­
E x p u n e re a
sistă neajunsuri care creează damentele obţinute, situaţia obligaţiilor asumate prin con­ lite în cincinal, precum şi e- la p ro ie ctu l d e le g e cu p rivire
greutăţi serioase în activitatea contractărilor şi a intrărilor în tracte şi o calitate ireproşa­ chilîbrul material, financiar şi
întreprinderilor. Numai in pri­ fondul de stat. bilă a produselor de care de­ valutar în dezvoltarea econo­
mele 9 luni ale anului au fost Dat fiind faptul că fondul pind, tntr-o măsură decisivă, miei naţionale. Echilibrul pla­ la reg im u l p reţurilor şi tarifelo r
restante sau neexeculate peste central de stat are o importan­ pătrunderea mărfurilor româ­ nificat poate fi menţinut însă
20 000 contracte care reprezin­ ţă hotărîtoare în aproviziona­ neşti pe pieţele mondiale şi numai dacă se îndeplinesc
tă nerealizări In valoare de rea populaţiei, în asigurarea u­ competitivitatea. punctual sarcinile de produc­ prezentată de deputatul Gheorghe Gaston Marin,
circa 5 miliarde lei. Este evi­ nor materii prime de bază pen­ Ţlnlnd seama de faptul că ţie, de investiţii, export $î im­
dentă necesitatea ca livrările tru industria alimentară şi u­ importul este strict dimensio­ port, se asigură aproviziona­ preşedintele Comitetului de S ta t pentru Preţuri
de produse, subansamble, pe şoară, precum Şi în realizarea nal, ministerele, centralele şi rea tehnico-materială ritmică,
sortimente şi llpodimenslunl, o- exportului, este absolut necesar întreprinderile au datoria să se respectă riguros legea-con­ ]u| agriculturii nostre socialis­
bllgatiile din relaţiile de coo­ ca prevederile planului să fie folosească cu discernămtnt tractelor, normele de consum Vă rog să-mi permiteli ca, durilor de producţie existente. de formare a preturilor, con­
perare între unităţile economi­ riguros respectate dc toate în­ fondurile valutare, să gospo­ şi stocurile luate In calcul, da­ din însărcinarea Consiliului de Reglementarea unitară pen­ jugală cu tendinţa unora de a te, în concordantă cu uriaşele
ce să se realizeze In condiţiile treprinderile agricole de stat. dărească cu mare grijă pro­ că se imprimă tn activitatea Miniştri, să vă prezint spre tru loate ramurile a compo­ uşura îndeplinirea si depăşi­ resurse tehnlco-materlale ce i
dezbatere şi adoptare proiec­
nentelor preţului de cost, di­
se acordă şi cu Imensele re­
convenite prin contracte, să se să se realizeze lnteqral con­ dusele importate, să asigure economică, pe toate treptele tul de lege cu privire la re­ mensionarea beneficiului cu­ rea indicatorilor valorici ai zerve de creştere a producţiei
posibile
ou făcut
planului,
desfăşoare rittpic, tntruclt ori­ tractele încheiate cu cooperati­ asimilarea fabricaţiei tn tară organizatorice, o strictă disci­ gimul prelurilor şi tarifelor, prins în preturile de producţie creşteri arbitraro de preţuri, şi a rentabilităţii de care dis­
ce abatere de la disciplina con­ vele agricole de produclie st a unor noi materiale, utilaje plină de plan. parte componentă a măsurilor în raport cu fondurile anga­ apariţia unor produse aşa-zise pune.
tractuală creează perturbaţii In cu gospodăriile agricole Indi­ şi materii prime. Potrivit legii, judeţele se de perleetionare a conducerii jate, astfel tnclt Împreună ai noi, care nu reprezintă un a­
Prin plan slnt asigurale mij­
Jant, provoacă întreruperi inu- viduale, care pot aduce o con­ vor afla tn situaţia de a cu­ si planificării economiei na­ laxa asupra fondurilor, să n- port real si solicit ol de eco­ Un loc central In proiectul
tilizarea capacităţilor şi a for­ tribuţie mai mare la formarea loacele necesare pentru parti­ noaşte planul dezvoltăriri eco­ ţionale. sîgure volumul de acumulări nomie. Asemenea practici ur­ de lege U ocupă reglementă­
ciparea ţârii noastre la acţiuni
ţei de muncă, duce la consu­ resurselor centrallzale de car­ nomice $i sociale a tuturor In condiţiile folosirii accen­ necesar Infăptuirir in ritmuri măresc obţinerea unor avan­ rile privind normele şi criterii­
muri suplimentare de materia­ ne, lapte, plante tehnice. de cooperare cu alte ţări. unităţilor de pe teritoriu, nu tuate a categoriilor valorice, rit mai apropiate a reproduc­ taje fără efort, deformează le de stabilire a preturilor cu
Ceea ce trebuie
urmărit cu
numai aspectele legate dc o­
amănuntul ş| Q tarifelor pentru
le şi de multe ori pune între­ Unităţile şi organele agricole, deosebire în acest domeniu biectivele noi. dar si sarcinile caracteristic fazei inlensive de ţiei lărgite, asigură perfecţio­ contribuţia romurilor la crea­
prinderile în situaţia de a nu-şl precum şi consiliile populare este finalizarea acţiunilor de de export, import, indicatorii dezvoltare o economiei noas­ narea calitativă a sistemului rea produsului social şi a ve­ serviciile prestate populaţiei,
îndeplini la timp sarcinile de judeţene şi comunale au dato­ cooperare în curs şi mal mul­ tre, proiectul de lege urmă­ de preturi în măsurarea şi nitului naţional, duc Ia scum­ care îndeplinesc un rol esenţi­
producţie şi de livrări către ria să acţioneze cu loate for­ tă iniţiativă în prospectarea de de eficientă. Aceasta le va da reşte creşterea rolului siste­ compararea muncii socialo. pirea producţiei In ramurile al In realizarea politicii par­
beneficiarii interni şi externi. ţele pentru realizarea sarcini­ noi acţiuni, care să contribuie posibilitatea unui control e­ mului de preturi ca instru­ Dar preţurile exprimă si im­ consumatoare si la Înrăutăţi­ tidului de ridicare continuă a
ficace asupra îndeplinirii pla­
nivelului de trai al întregului
In condiţiile în care proiec­ lor privind creşterea producţiei la realizarea unor obiective e- nului, le va crea condiţii pen­ ment de măsurare a activită­ portante obiective ale politi­ rea eficientei exportului, ta nostru popor. Sînt stabilite mă­
tul dc plan pe anul 1972 preve­ vegetale şi animale, pentru con­ conomlce prevăzute In cinci­ tru punerea în valoare, în mai ţii economice si ca mijloc de cii economico, cum slnt; uti­ majotarca costului investiţiilor suri pentru asigurarea unei
de reducerea simţitoare a chel­ stituirea fondului central do nalul actual. mare măsură, a rezervelor e- sprijinire a realizării obiecti­ lizarea raţională a tuturor re­ aprobate, la degradarea rezul­ structuri a fondului de marfă
tuielilor materiale de producţie produse agroalimenlare. Ţinînd seama de tnzestrarea xistenle şi adoptarea unor de­ velor esenţiale ale politicii e- surselor naturale, inclusiv i tatelor economico-linanciare în concordanţă cu puterea de
— cu 2,8 ia sulă în industria In înfăptuirea programului tehnică a uzinelor noi, de e- cizii operative, fundamentate conomico-socJale a partidului. celor ce se obţin uneori cu ale întreprinderilor si şantie­ cumpărare o tuturor categorii­
republicană — capătă o Impor­ de investiţii au fost create pen­ fectelo programului de pregă­ pe cunoaşterea posibilităţilor Întreaga muncă de elaborare cheltuieli mai mari, de folo­ relor. au consecinţe negative lor dc venituri; obligativitatea
tantă majoră respectarea nor­ tru anul viitor condilil mal bu­ tire a cadrelor si de posibili­ de pe teritoriu. a acestei legi s-a desfăşurat sire chibzuită a resurselor va­ asupra eforturilor de consoli­ livrării sortimentelor cu preluri
melor şi indicilor de consum ne decît In alţi «ni. La 1 de­ tăţile de o perfecţiona organi­ Planul pe anul 1972 a fost sub conducerea directă a to­ lutare prin stimularea expor­ dare monetară Lichidarea cu mici • prevenirea sl combate­
stabiliţi prin plan, Nu poate fi cembrie 1971, peste 80 la sută zarea producţiei, s-a prevăzut pregătit cu minuţiozitate, mult varăşului Nicolae Ceausescu. tului sî raţionalizarea imporlu- desăvirşirc a acestor fenome­ rea formelor de creştere indi­
admisă repetarea situaţiei din din numărul obiectivelor pre­ creşterea productivităţii mun­ mai bine decît în anii treruti. Îndrumările sale valoroase au lui, intonsîficnrea progresului ne dăunăioare, prin aplicarea rectă pe calea modificării struc­
anul 1071. cînd la o serie de văzute în planul cincinal să cii în industrie cu 8 la sută, Există un ansamblu rte legi. asigurat proiectului o temei­ tehnic şi descurajarea produc­ strictă «i reglementărilor cu­ turii sortimentale neconforme
produse, din cauza depăşirii înceapă în anul viitor aveau fată de 7,8 la sulă In cincinal.v rare asigură condiţii favorabi­ nică fundamentare teoretică, ţiei învechite, asigurarea cir­ prinse in proiectul de lege, cu cererea pieţei; împiedica­
normelor, s-au consumat peste indicatorii tehnico-economici a­ Producţia urmează să se rea­ le pentru desfăşurarea întregii accentuarea caracterului său culaţiei normale a mărfurilor. exercitarea unui control sever rea punerii In circulaţie a u­
plan pe primele nouă luni pes­ probaţi. Analiza efectuată în lizeze cu cheltuieli materiale activităţi, ' pentru stimularea de instrument de înfăptuire Aceste funcţii vor fi asigurate la toate nivelurile si In primul nor mărfuri ce nu corespund
te 9 500 tone cocs de turnăto­ cursul acestui an, din indicaţia mai mici, ponderea acestora iniţiativei şi n spiritului de a politicii partidului. de preţurile de livrare cu care rind din partea ministerelor Şi din punct de vedere calitativ
rie. peste 17 000 tone lamina­ conducerii superioare, a per­ In produsul social fiind plani­ răspundere pe toate treptele Prin natura lor. preţurile circulă produsele intre unită­ a Comitetului de Stat pentru standardelor sau normelor In­
te feroase, peste 90 000 mc ma­ mis o corelare strictă Intre ficată în anul viitor la 57,4 la organizatorice din economie. trebuie să constituie o normă ţile socialiste şî care vor pu­ Preturi asupra calculaţilor de terne care au stat la baza sta­
terial lemnos, IG1 000 tone com­ procurarea utilajelor şl terme­ sulă fală de 58.8 la sută*In Sînt create deci toate condiţi­ obiectivă a muncii sociale si tea cuprinde, potrivit cerinţe­ preturi este o obligaţie esen­ bilirii preturilor; sancţionarea
bustibil convenţional. Pentru nele de punere In funcţiune a anul 1971. Se continuă astfel ile ca prevederile planului pe totodată un criteriu conclu­ lor politicii economice, peste ţială penlru a Împiedica de­ aspră a celor ce practică pre­
încadrarea în consumurile pla­ noilor capacităţi. acţiunile stabilite prin cinci­ anul viitor să fie îndeplinite dent de apreciere a activită­ preţurile ce revin producăto­ turnarea eforturilor pentru ţuri si tarife ilegale
nificate trebuie intensificată Cele 380 de capacităţi In­ nal pentru creşterea eficientei cu succes. ţii economice a fiecărei între­ rilor si impozit pe circulaţia creşterea reală a producţiei Proiectul de lege asigură ca­
acţiunea de reprolectare a pro­ dustriale şi agrozootehnice ce în toate sectoarele, dc care Pe baza celor arătate, vă prinderi. Stabilirea preturilor mărfurilor. materiale către sporirea arti­
duselor si introducerea tehno­ se vor pune în funcţiune în depind In utimă analiză nive­ rog să dali pulere de lege presupune înainte de toate a­ Dezvoltarea economiei pe ficială a valorii ei. drul necesar stabilirii preturi­
logiilor moderne, extinsă nor­ anul viitor pretind concentra­ lul şi dinamica venitului na­ proiectului care v-a fost supus naliza critică si găsirea căilor bază dc plan, înfăptuirea o­ Proiectul de lege prevede în­ lor mărfurilor care fac obiectul
marea consumurilor şi întărit rea eforturilor, evitarea dis­ ţional. spre examinare, avtnd convin­ de reducere substanţială a cos­ biectivelor in dimensiunile $i locuirea treptată a preturilor schimburilor economice cu al­
controlul asupra respectării a­ persării resurselor materiale In repartizarea venitului na­ gerea fermă că, sub condur*, turilor si în primul rlnd a ce­ proporţiile proiectate presupun de deviz h lucrările de Inves­ te târî, creează un Instrument
aprecierea
concludent pentru
cestora. şi umane pe un front prea ţional. se menţine tn 1972 rata rea Partidului Comunist Ro­ lor materiale, la fiecare sorti­ stabilitatea preturilor, caracte­ tiţii — cu preţuri stabilite ca
Bunul mers ol activităţii pro­ larg, respertarea riguroasă a de 31,8 la sută a acumulării mân. întregul nostru popor va ment si în fiecare întreprin­ ristică fundamentală a unei e­ limită, pe obiecte de construc­ eficientei exportului sl Importu­
lui, pentru optimizarea trepta­
ductive în fiecare unitate şt graficelor de lucru pe şantie­ stabilită prin planul cincinal munci ru hotărîrc şi abnega­ dere, condiţie fundamentală conomii sănătoase, ascendente. ţii, pe părţi de obiecte, pe u-
în ansamblul său depinde, tn re şi realizarea la termen a Si se prevede o folosire mai ţie pentru traducerea lui în pentru apropierea treptată do Existenta unor preluri stabile nilăli fizice sl de folosinţă. Nu tă a activltătl! de comerţ ex­
esenţă, do aprovizionarea co­ parametrilor proiectaţi, astfel eficientă a fondurilor alocate. viată şi pentru a face astfel produclivilalco muncii socia­ asigură buna funcţionare a în­ există nici un motiv obiectiv terior.
respunzătoare şi la timp a fie­ Incit să nu se mai repete si­ Proiectul de pion pe anul încă un pas pe drumul con­ le a ţârilor avansate. Creare? tregului mecanism de planifi­ penlru ca un agregat energetic Competentele privind stabi­
cărui loc de muncă, de respec- tuaţia din anul 1971, clnd cir­ 1972 ogtindesie atenţia deose­ struirii societăţii socialiste unei largi si active opinii d>? care a economiei şi creşterea de sule de MW, un vapor de lirea şi modificarea preţurilor
laroa normelor de consum Şl a ca 80 de capacilăli au fost bită acordată creşterii nivelu­ multilateral dezvoltate tn lan masă, începlnd cu muncitorul sistematică a nivelului de trai zeci de mii de tone sau o linie şi tarifelor sînt reglementate în
stocurilor, de gospodărirea ra- puse în funcţiune cu Inlîrzie- lui de trai al populaţiei, telul noastră. de la maşină si pînă la minis­ al oamenilor muncii. Stabili­ tehnologică complexă să poată proiectul de lege, în concor­
tru, pentru căutarea neobosi'ă tatea prelurilor nu are nimic avea preluri ferme ce reprezin­ danţă cu cerinţele conducerii
pe bază de plan a proceselor
a tuturor posibilităţilor de re­ comun cu rigiditatea acestora. tă norma socială în care trebu­ economice, cu respectarea prin­
ducere a cheltuielilor, prin e-
ie să se încadreze orice pro­
E X P U N E R E A Kaminarea critică a fiecărui e­ Menţinerea concordantei pre­ ducător, în timp ce lucrările de cipiului centralismului demo­
lurilor cu evoluţia cheltuieli­
lement de cost si optimizarea
cratic. Nivelul general al pre­
lor sociale de producţie pre­
activităţii la fiecare loc de supune. în mod necesar, mo­ construcţil-monta) să nu se su­ ţurilor şl tarifelor, Urnitele ma­
pună aceluiaşi verdict al nor­
a su p ra p ro iectu lu i bugetului d e sta t muncă, desfăşurarea iniliativei dificarea planificată a preţuri­ mei sociale, în care să se în­ xime sau preţurile pentru pro­
lor In raport
dusele şl serviciile cu rol ho-
creatoare penlru a răspunde ru
cu schimbările
elan îndemnului şi exemplului mai importante — pe plan in- cadreze activitatea proiectanţi­ tărîtor pentru economia naţio­
lor. constructorilor ş1 beneficia­
p e anul 1972 tovarăşului Nicolae Ceausescu caro au stat la baza stabili­ rilor. nală şl nivelul de Iral al popu­
lern si extern — a factorilor
cea
constituie expresia
mai
laţiei, unice pentru toţi produ­
concludentă a competentei rii lor. In proiectul de lege sînt pre­ cătorii şl consumatorii, vor fî
prezentată de deputatul Florea Dumitrescu, profesionale, a călini polilKO Dintre numeroasele regle­ văzute reglementări Importante stabilite de către Consiliul de
şî a devotamentului fală dc mentări cuprinse in proiectul cu privire la crllerille $1 nor­ Stat.
mele de stabilire a prelurilor
nfnistrul finanţelor interesele fundamentale al‘> de lege, o deosebilă importan­ produselor agricole. Este tim­ ganelor centrale, consiliilor
Sarcini Importante revin or­
ţă prezinlă cele referitoare la
naţiunii noastre.
O măsură de maîe impoi- punerea în fabricaţie a pro­ pul să se pună ordine în cos­ populare judeţene şi unităţilor
Vă rog să-mi permiteţi -a. mice şi sociale ce urmează a Caracteristica generală a prinzînd nlîl 1.: venituri, Ml si tanlă pentru creşterea rolului duselor noi, la criteriile de turile din agricultură, cu prio­ economice care vor stabili pre­
din însărcinarea Consiliului de fi realizate în cel de-al doilea proiectului bugetului de stal pe ia cheltuieli. Mima de 152,3 preţului tn perfecţionarea ac- stabilire a prelurilor acestor ritate în sectorul de stat şl turile şl tarifele pentru toate
Miniştri, să prezint Marii A- an al actualului cincinal. anul 1972 o constituie creşte­ miliarde de Ici. Veniturile pre­ livitătii economice o reprezin­ produse si asigurarea concor­ treptat şi in sectorul coopera­ celelalte produse şi servicii. In
dunori Naţionale spre exami­ La elaborarea proiectului de rea Importantă a veniturilor $i văzute sîn» cu 11,ti miliarde de tă insliluirea taxei asupra fon­ dantei dintre prel şi calitate. tist, pe baza unor normări stric­ scopul asigurării unei politici
nare şi adoptare proiectul uu- buget s-a linul scama şi dc cheltuielilor, in condiţii de e­ lei mal mari docil cele preli­ durilor de producţie, ca sti­ Trebuie să arătăm Marii Adu­ te a consumurilor şi cheltuieli­ unitare sî coordonate în dome­
gclului do stat al României po execuţia bugetară pe 1971. ve­ chilibru general economic sl de minate pe 1971. La partea de mulent penlru determinarea nări N ilionale eă dn^ă In sen­ lor, a introducerii unor eviden­ niul prelurilor, aceste atribuţii
anul 1972. niturile prciimintndu-sc a se stabilitate monetară, ceea ce cheltuieli a fost inclusă o re­ întreprinderilor şi organelor iorul bunurilor de consum te precise pentru ca pe aceas­ urmează să fie exercilale în
întocmit tn strinsă corelare realiza h suma de MO,7 mili­ reflectă dinamismul aclivîlâtii zervă bugelară de 1211 milioa­ -entrate în judecarea mull mai preturile nu fost moi ferm li- tă bază să sc pontă întreprin­ conformitate cu regulile, nor­
cu indicatorii planului, proiec­ arde do Ici. ior cheltuielile la noastre economice, sarcinile le­ ne de lei, din care 311 milioa­ exigentă a solicitărilor de noi nule in mină, apoi în ce pri­ de analize concludente in le­ mele. criteriile şi Umilele fixate
tul bugetului de slat asigură 135.4 miliarde, uriuînd a se în­ gale de sporirea eficienţei. inveslilii, de ieftinire şî sim­ veşte preturile mii!oa«olor de gătură ru elieacilalcn econo­ pe plan central, potrivit legii.
mijloacele financiare necesare registra un excedent dc 5,3 mi­ Proiectul bugetului pe anul ne la bugetele locale, pentru plificare a proiectelor şi uti­ produclie industriale lipsa u­ mică a preturilor si lolosirea
înfăptuirii obiectivelor eebno- liarde de lei. 1972 se prezintă echilibrat, cu- acoperirea unor sarcini noi ca­ lizarea cit mai intensivă a fon- nor reguli şi criterii precise lor penlru slimuloren progresu- (Continuare in pag. a 3-a)