Page 6 - Drumul_socialismului_1971_12

2 DRUM UL SO CIALISM ULUI • Nr. 5 257 ® JOI 2 DECEMBRIE 1971
IHUBfc-fC

specialist

A FI COMUNIST Adevăratul,
comunist DE OMENIE

Beneficiind de orientările de formării tinerei generaţii. Spre nici procentul de promovabîlî- examen
deosebita însemnătate date de acest domeniu, consider, biro­ tate nu jie poale mulţumi i
către plenara C.C. el P.C.R. ul organizaţiei de bază va tre­ mai există cazuri de indisci­ In ziua aceea n-a fost
din 3—5 noiembrie ac. adu­ bui să-şl îndrepte atenţia tn- plină tn rlndu) elevilor ori chip să stau de vorbă cu in­ — Şt tată că vă ocupaţi salariat a căpătat noi valen­
narea de dare de seamă a or­ tr-o măsură mult mal mare cînd diriginţli iau cu uşurinţă ginerul loan Socaciu, şeful de ea cu multă răspundere. ţe. Mă străduiesc ca flecare
ganizaţiei de partid de la Li­ decît plnă ecum". măsuri disciplinare în loc să secţiei mase plastice de la — Muncă fără răspundere lucrător să fie folosit la ca­
ceul industrial minier din Chemarea înflăcărată a par­ se preocupe mai atent de edu­ Fabrica chimică Orăştie. Era nu este. Acesta e adevăra­ pacitatea $t puterea sa de
Deva a fost totodată un pri­ tidului şl a patriei pentru spo­ caţie. S-o spunem deschis: ocupat, frămlntat. Venise la tul, supremul examen pro­ muncă. Ştiţi maxim a t „O-
lej de analiză a activităţii des­ rirea eforturilor de făurire n toate se răslrîng, de fapt, asu­ romitetul de partid al fabri­ fesional al fiecărui om. Şî mulul dacă nu-l dai de lu­
făşurate şi, In baza ei, de a­ unul tineret sănătos, muncitor, pra noastră, a educatorilor. cii şi-l (ntllnise pe Ştefan acest lucru îl cer de la fie­ cru, Iţi dă el de lucru9.
doptare a unor măsuri menite Cred că ar îl bine ca si în vi­ Pop, preşedintele comitetu­ care salariat. — Apropo. Cum aţi rezol­
să impulsioneze, 6ă asigure o itor, la fiecare adunare gene­ lui sindicatului. — Pentru aceasta aţi re­ vat problema locului de
şi mai mare eficientă iniţiative­ rală să se .pună in discuţie ac- — Vă caut tovarăşe pre­ organizat secţia ? muncă al muncitoarei Panti-
lor şi muncii biroului organiza­ Adunări de dări ţi vi tn to a a cîte unui membru şedinte. Poate mă ajutaţi. Ce — Şi pentru asta. Lucram lescu, pe care oamenii nu
ţiei de parlid. „...se Impune 6ă de partid, aşa cum am făcut şi să fac cu muncitoarea Pan- cu trei maiştri pe schim­ voiau s-o reprimească ' in
începem cu educarea comunistă pînă acum, lilescu ? Nici un maistru nu buri şi de realizarea planu­ colectiv T
a tuturor celor pe care îl pu­ de seama In vederea unei cît mai bune Mira Lonea. Un nou schimb se Indreapti spre locul de muncA, vrea s-9 primească ! Oame­ lui răspundeam numai eu.
nem să facă educaţie comu­ aclivităli de instrucţie şi educa­ nii o cunosc şi nu vor să-i Am împărţit planul în trei. — Lucrează la finisat. Am
nistă altora ; să nu punem pe în organizaţiile ţie. pentru sporirea rolului şco­ mai încurce. Ei ştiu cum şi Acum fiecare maistru ştie stat de vorbă cu ea pe în­
nimeni in această activitate lii ca lactor principal de instrui­ cit muncea. Nu mai au frtr delete. Am întrebat-o dacă
pînă nu ne convingem că el re şi educaţie a tineretului, pro­ Cuvinte de preţuire credere în ea. A venit cu se simte bine cind aude că
însuşi are educaţia necesară de partid fesorii şi inginerii I, Sibisan şi recomandare de la medic oamenii o vorbesc de rău.
şl este tn stare să o predea, I. Sapta au subliniat necesita­ BAIA DE CRIŞ. Ne bucu­ veghează asupra sănătăţii şl pentru serviciu uşor, dar, I-am vorbit cit e de bine ;l
să asigure răsplndirea con­ tea unei mai active pregătiri a răm Întotdeauna cînd avem vieţii noastre — către per­ după cum vedeţi, la noi în frumos să te simţi în rtrld
cepţiei noastre în întreaga sa harnic, devotat cauzei socia­ elevilor în cercuri, o mai bu­ ocazia să consemnăm in sonalul medlco-sanltar din secţie n-o pot primi. cu oamenii, cu cei mulţi şl
— E drept, ne-a încurcat
activitate" — sublinia secreta­ lismului a reprezentat o clau­ nă şl folositoare utilizare a paginile ziarului nostru cu­ unităţile medicale aşezate în destul, dar trebuie s-o aju­ harnici, corecţi şi demni.
I-am promis că dacă se va
rul general al partidului, tova­ ză viu dezbătută In adunare. timpului liber al elevilor, per­ vinte calde, de preţuire, la zona noastră de activitate. tăm, mai ales că e bolnavă încadra in conduita de
răşul Nicolae Ceauşescu. In Toţi cei care au -luat cuvlntul fecţionarea continuă a cadre­ adresa unor oameni care îşi In urmă cu clfva timp am şl are de crescut un copil. muncă şi de viaţă a tova­
acest spirit darea de seamă şl şi-au exprimat hotărlrea de a lor didactice impusă de dez­ ridică profesia la nivelul fost lipsit de capacitatea de Dumneata eşti şef de secţie, răşilor ei de lucru o voi e­
participanţii 'la dezbateri au a­ răspunde pe deplin acestor voltarea silinţei şî tehnicii existenţei noastre socialiste. a munci din cauza unor cri­ stai de vorbă cu oamenii, videnţia in faţa tuturor oa­
bordat întreaga activitate a înalte şi pline de nobleţe în­ contemporane. Comuniştii au lmprumuttndu-I valenţele ge­ ze reumatice dureroase. Dr. aşa cum procedezi dc atîtea menilor din secţie. A trecut
comuniştilor din şcoală. datoriri, La acest aspect, al recomandat biroului organiza­ nerate de pasiune. Recent a Iuliana Slda de la circum­ ori, dar stai de vorbă şi cu o lună de atunci şi am aflat
,,In acest an — spunea pro­ educaţiei multilaterale şi per­ ţiei de bază precum sî condu­ sosit la redacţie o scrisoare scripţia sanitară din comuna ea O să-i vorbesc şi eu. despre ea numai lucruri
fesorul V. Radu — Invătâmln- manente. comuniştii de la Li­ cerii şcolii mai multă fermita­ din comuna Baia de Crlş, Baia de Criş, care in-a con­ Hai să mergem acum... bune. Asta mă bucură.
tul de partid prezintă o im­ ceul industrial din Deva s-au te şl intransigentă în întreaga semnată de Romulus Muşa sultat cu atenţie şi mi-a re­ Nici in ziua următoare pe — V-am auzit, intr-o zi,
portanţă deosebita faţă de cel referit cu mult simţ de răs­ activitate a acestui liceu. „Sînt miner la Gurabarza — comandat internarea în spita­ inginerul Socaciu nu l-am in secţie, spunîndu-i unui
anteriori, fiind determinată pundere, în spirit critic şi au­ Planul de măsuri adoptat cu spune semnatarul scrisorii lul din localitate, ca şl dr. găsit mai liber şi n\ai puţin m uncitor; „Uite, cafef pe
de amplul program de educa­ tocritic, acest prilej, ce cuprinde o a- La locul meu de muncă, îm­ Nicolae Florea, medic pri­ preocupat. trei leia, şi nu era nici un
ţie comunistă a întregului po­ rîe largă de preocupări, cli­ preună cu ceilalţi ortaci des­ mar, care m-a îngrijit pînă — Plec mîine la Bucu­ ban pe jos,
por, elaborat de partid. Tre­ — Cu toate succesele noas- matul de muncă exigentă ce făşurăm o activitate produc­ la însănătoşire, sînt oameni reşti, la un curs de perfec­ — Ba era. Călca pe pro­
buie să recunoaştem că în 1re cu care, fireşte, ne mîn- domină în activitatea acestei , tlvă, ne străduim să scoatem ce îac cinste întregului per­ ţionare. Cincisprezece zile... duse pe care le realiza el.
şcoala noastră învăţărnîntul drim — spunea profesorul organizaţii constituie ele­ Ia lumină cit mal mult mine­ sonal medical. Nu ţin minte Acum l-am rcîntilnit. A- Erau risipite in jurul lui.
de partid a fost uneori lăsat Bogdan Poraicu, directorul li­ mente promiţătoare şi o temei­ reu. Aşadar, îmi e dragă numele celorlalte cadre me­ bta se întorsese de la Cind le vorbesc „in bani*,
pe plan secund. La fel şi în- ceului — mai avem multe de nică bază pentru succesele munca In subteran şt oame- dicale, dar fac menţiunea că cursuri. Era vesel, bine dis­ altfel glndesc, îi fac să m e­
obţinut
făcut. Chiar dacă am
vă|ămîntur politic îa elevi. Or, personale şl colective ale nil care o desfăşoară. De toţi merită stima celor care pus, deşi nu era mai puţin diteze, să-şl controleze ati­
în această privinţă, nouă edu­ unele rezultate în privinţa do- membrilor de partid de la Li­ ; data aceasfa. Insă, glodurile au stat o perioadă mal lun­ ocupat ca înainte. Cred că tudinea şi faţă de avutul fa­
lării şi autodotăril, nu am reu­
catorilor ne revin sarcini ma­ şit încă să realizăm climatul ceul industrial minier Deva. mele se Îndreaptă cu .aceeaşi gă ori mal scurtă, Intr-unui in cele 30 de minute cît am bricii.
jore. In afara faptului că fle­ muncii In laborator şi atelier j C. DROZD I recunoştinţă către cei care din saloanele acestui spital". stat de vorbă (renunţase la la incepuit de lună ce sar­ II ascultam pe inginerul
care dintre' noi trebuie să fim pauza de masă) a fost obli­ cini are de realizat, ce va­ loan Socaciu şi-l regăseam
gat să ridice de vreo 10—15 loare, şi-şi organizează mun­
buni specialişti, trebuie să ori receptorul telefonului. ca in aşa fel ca planul să mereu printre cei mai ini­
moşi şt mat activi oameni
fim şl buni educatori comu­ Aflasem însă mai înainte fie îndeplinit ritmic. ai fabricii, prezent tn frun­
nişti, deoarece numai aşa ne RIDICAREA BUNĂSTĂRII POPORULUI— multe lucruri frumoase de­ — Eficienţa ? tea comuniştilor, a muncito­
spre munca şi viaţa lui. Îmi
vom putea îndeplini sarcina vorbise despre el — nu fă­ — O ritmicitate mult mai rilor la orice acţiune patrio­
ră admiraţie şi stimă — di­ bună, o creştere a valorii tică, stind de vorbă cu lu­
rectorul fabricii, inginerul zilnice a produselor in pre­ crătorii secţiei, dornic de a
PERMANENŢĂ A PREOCUPĂRILOR Ghcorghe Vaier, şi secreta­ dare, o supraveghere mai le cunoaşte preocupările,
ra comitetului de partid, to­ corectă a utilajului. Poare gîndurile. II ascultam şi-1
varăşa Ana Herlea. Afla­ că cifrele sint mult mai e­ revedeam pe tatăl celor
sem despre băiatul din Pcş- dificatoare. Din luna iunie, două fetiţe — Sorina şi Mi-
am reorganizat
de cînd
rela — bucttrtndu-se, seară
PARTIDULUI $1 STATULUI NOSTRU teana Haţegului, venit la munca, realizăm zilnic, în de seară, de bucuriile lor, tl
Şcoala profesională chim i­
că din Orăştie, despre mun­ medie, 480 000 lei, iar cu un revedeam pe soţul educa­
citorul harnic şi isteţ, de­ an in urmă n-am depăşit toarei Socaciu care a ştiut
niciodată 450 000 lei. In lu­
să împrumute de la ea ace­
O măsură care se înscrie pe linia Legâmf/it la porţile Baia de Criş In preajma bă- spre sirguinciosul elev sera- na octombrie am realizat o le metode pedagogice cu ca­
list de liceu, despre tînărul
trinei Germisara, în comu­
istoriei na Geoagiu. Gazdele şi-au comunist ce batea cu încre­ producţie zilnică de peste re fi educă pe cei mari, in
eforturilor de sporire a puterii prezentat cu mlndrie istori­ dere la poarta Facultăţii de 500 000 lei. mijlocul cărora lucrează.
(Urmare din pag. 1) — Cu ce gînduri aţi re­
Pionierii claselor a lll-a cul locurilor, înfăptuirile chimie industrială din Timi­ — Aveţi un colectiv cu luat munca după cursul de
■itgura o eficienţă ridicată a de cumpărare, a cîştigului ţi a lV-a. de la Şcoala gene­ contemporane ale ţinutului şoara. care puteţi m unci! perfecţionare ?
cursurilor, lectorii — Inginerii rală nr. 91 din Hunedoara au de pe malul Mureşului. — Ştim că, după absolvi­ — Da. Acesta-i adevărul. — Am făcut propuneri
si medicii veterinari — au da­ real al populaţiei trăit clipe emoţionante cu Membrii celor trei coman­ rea facultăţii, aţi avut posi­ Sint oameni receptivi la tot pentru o şi mai bună orga­
bilitatea să
toria să pună accentul pe le­ ocazia excursiei la Ulpia damente au vorbit despre întreprindere rămîneţi la o ce apare nou, il caută chiar... nizare a secţiei. Conduce­
timişoreană,
garea strînsă a expunerilor Traiana Sar mize getusa. Aici viaţa fericiţi pe care socia­ Sint oameni care pun mîna rea le-a acceptat. Dar de­
de speclllcui producţiei din (Urmare din pag. 1) demonstrarea acestei afirma­ ei au fost martorii unei fru­ lismul a adus-o copiilor că v-aţi făurit acolo şi un ori de cîte ori se cere. Mais­ spre aceasta doresc să vă
iiecare unitate, pe cunoaşterea ţii e că ieri, In prima jumă­ moase lecţii de istorie „pe ţării. cămin, o familie frumoasă. trul e în stare să facă tot ce vorbesc altă dată, cînd ceea
face mecanicul şi nu se dă
la
Cum de v-aţi reîntors
şl aplicarea de către cursanţi tate a primei zile de la in­ viu“ despre trecutul de Acţiunea de la Geoagiu fabrica din Orăştie ? dc-o parte dacă e nevoie, ce am propus voi putea sus­
luptă al strămoşilor noştri.
\ tehnologiilor moderne in lor, prin creşterea producti­ trarea în vigoare a noii ho- a fost şi un minunat prilej — Cum să vă spun ? Mi-a dar nici nu poate fi dus de ţine prin fapte. In final,
rectorul în care îşi desfăşoară vităţii muncii şi implici! prin toriri au fost vlndute popu­ Apoi, sub faldurile tricolo­ de popularizare a celor mai fost dragă fabrica de aictV>* nas. La fel şi cu maiştrii doresc ca secţia de mase
rului, in preajma
ruinelor
activitatea. De asemenea, spe­ sporirea acumulărilor, e ■ ca­ laţiei 82 de televizoare şi 120 evocatoare ale cetăţii de la reuşite . acţiuni. pioniereşti in care crescusem, mă for­ chimişti. Iar, acum, cînd in plastice din fabrica noastră
cialiştii vor avea în vedere să pabilă s3 preia acesle con­ de aparate de radio care au Sarmizegetusa, elevii Maria­ ale unităţilor prezente, de masem, oamenii ei, şi do­ fabrica noastră a început din Orăştie să fie cea mai
explice cursanţilor politica secinţe fireşti ale grijii pen­ dublat ca număr vînzările o- na Jula, Envil Moldovan, cunoaştere a succeselor fie­ ream să vin. Şi mai doream munca, lupta aş spune, pen­ bine organizată dintre toa­
partidului nosfrn. prevederile tru sporirea nivelului de trai. bîşnuîte zilnic pînă acum. E­ Dorin Puşcaş şi Magdalena căruia. Cu vizibilă emoţie ceva. Să mă ocup°de aceas­ tru realizarea acelui ideal te unităţile cu asemenea
legilor şl hotărîrilor referitoa­ Prin actuala hotârire a Co­ conomiile realizate de popu­ Iles şi-au rostit cu hotărîre a fost urmărit filmul expe­ tă meserie — de mase plas­ de a ajunge un colectiv mo­ profil din ţară. Să fim un
re la agricultură, cît şl nece­ mitetului Executiv al Comi­ laţie în această jumătate de legămtntul pionieresc, pri­ diţiei „Sargedava" din O- tice — ramură nouă, pe del, caracterizat cu atribu­ colectiv model Intr-o fabri­
sitatea ca flecare cooperator tetului Central al P.C.R. si zi se ridică Ia circa 108 000 mind cravata roşie. răştioara de Sus, prezentată care toţi o lăudau, iar' aco­ tele omului societăţii socia­ că ce vrem să devină mo­
şl mecanizator să participe cu a Consiliului de Miniştri, de Ici, echivalentul a 16 tele­ In cinstea celor care au de căpitanul echipajului, lo nu puteam să fac aşa liste, preocuparea faţă de del.
Ion Cimporeseu, impresiile
întreaga capacitate şl putere a şe reduce preturile de vizoare şi 31 aparate de ra­ devenit pionieri fn acest ca­ culese de acest părtaş al ceva, fiecare muncitor, de fieâare LUCIA LICIU
de muncă Ia realizarea obiecti­ cumpărare ale aparatelor de dio. dru istoric, a fost prezentat marelui trofeu fn tabăra in­
velor stabilite pentru actualul radio şi televizoarelor cu 22 MSsura aceasta şî toate un frumos program artistic. ternaţională din Franţa. A
cincinal, să fie militanţi neo­ — respectiv 18 Ia sulă in cele care au precedat-o pe Cintece patriotice, poezii în­ urmat apoi o plăcută întru­
bosiţi pentru promovarea nou­ medie, populotia judeţului linia creşterii nivelului de chinate patriei şi partidului, nire.,
lui şl combaterea manifestări­ nostru va realiza încă în a­ trai împlinesc neabătut pre­ dansuri populare, toate au „Ziua finarului
geo­
îndepărtate
Deşi
lor de indisciplină, de superfi­ cest an economii în valoare vederile Congresului al X-lea fost dedicate noilor membri grafic, cele trei unităţi sînt p r e p a ra to r " Schim buri de experlenjă uflle
de circa 1.5 milioane Iei O
cialitate şl nepăsare lată de al parlîdului de ridicare a ai organizaţiei. Au urmat legate prin preocupări co­
«soarta avuţiei obşteşti. dovadă concludentă pentru bunăstării oamenilor muncii. însufleţite întilniri şi discu­ mune, prin dorinţa de a-şi VULCAN. - Din iniţiativa
Pe lingă aceste cumurl, la ţii intre pionierii hunedo- cunoaşte cit mai bine locu­ Comitetului orăşenesc Vulcan Prepararea furajelor - imperativ
căminele culturale se vor or­ încă o dovadă a creşterii nivelului reni şi cei din judeţele Al­ rile natale ţara. Acesta a al U.T.C. au fost organizate
numeroase Intllnlrl ale tineri­
ganiza sistematic conferinţe, ba, Timiş, Mehedinţi, Caraş- fost şi mobilul acţiunilor lor pc profesii, care, avlnd un
consultaţii, seri de întrebări şl Scverin, sosiţi pe aceste me­ comune al căror debut a program educaţional variat, major pentru creşterea
răspunsuri, sfaturi practice, de trai al oamenilor muncii leaguri pentru a cunoaşte avut loc la Geoagiu. In luna s-au bucurat de o caldă au­
dienţă şi participare.
prezentări de filme cu teme monumente care vorbesc mai, cele trei unităţi se vor Zilele trecute, o asemenea
agrozootehnice, intllnlrl cu prin milenii de trăirea şi intilni la Ţebea, unde pio­ acţiune a-a organizat pentru producţiei animaliere
brigăzile ştiinţifice. De aseme­ (Urmare din pag. 1) partidului nostru, ca şi aceea continuitatea neamului. nierii gazde vor prezenta o tinerii de la Prepnraţla căr­
bunelui din Corocştl. Manifes­
nea, fn unităţi se vor organi­ de a se elabora un program evocare legată de viaţa şi tarea s-a intitulat „Ziua tină- Şe ştie bine că una din
za loturi demonstrative sau de măsuri pentru reducerea Au fost clipe de intensă activitatea marelui lancu, rutul preparator" şl a debutat metodele ce se aplică cu suc­ tillzărll eficiente a tuturor
experimentale, schimburi dc cesta, bugetul a mii şi mii in continuare a preţului de trăire emoţională pe care de la a cărui stingere se cu o activitate patriotică dc ces pentru folosirea cu ma­ resurselor de furaje. îndeo­
colectare a fierului vechi. Du­
experienţă, consfătuiri insolite de familii va înregistra im­ cost, diversificarea produc­ nu le vor uita. vor împlini 100 de ani. Ur­ pă ce au strins 25 tone dc ximum de randament a nu­ sebi a cocenilor de porumb,
fier vechi, tinerii şi-au dat
de vizite documentare şl de­ portante economii, în fieca­ ţiei de aparate de radio şi Intllnire la Clubul muncitoresc treţurilor este prepararea a* a palelor şl ciocălăllor. Toto­
dată. s-a recomandat să se
monstraţii practice etc. re familie, chiar cu venituri televizoare, pentru mai bu­ M. CONSTANT1NESCU mătoarea intllnire a fost din Vulcan unde a-au întrecut cestora prin tocare, saramu- extindă metoda pe care o
Transpunerea întocmai tn mai modesle, se va resimli na organizare a activităţii stabilită pentru Costeşti, in­ la şal), tenis dc masă şi po­ rare şi măcinare, ceea ce folosesc cooperatorii din
pice. Scara, după ce secreta­
via(ă a programului stabilit un surplus de bunuri mate­ centrelor de reparaţii, văzlnd Ne mîndrim cu fo ra tr-o mini-tabără în corturi, rul comitetului de partid de Ia permite ridicarea simţitoare a Cristur. aceea de a utiliza
pentru instruirea şl perfecţio­ riale. Iată cum prevederile şi In această măsură grija fn preajma importantelor preparaţia cărbunelui, tovară­ gradului lor de consumabili- rumeguşul ca aşternut în lo­
Rusu, le-a
vorbit
narea prolesională a lucrători­ din planul cincinal 1971 — permanentă a partidului nos­ vestigii dacice. şul Petru condiţiile grele ric tate şî obţinerea, pe această cul paielor, astfel făcîndu-se
din
despre
lor din agricultură se Integrea­ 1975 se materializează curs tru, a secretarului său ge­ »Ne mindrim cu ţara" — muncă şi viaţă ale tinerilor cale, a unor producţii sporite importante economii ca ur­
primul an, urmînd un
ză organic în contextul efortu­ ascendent în anii viitori. A- neral, tovarăşul Nicolae aşa s-ar putea intitula înlil- Prof. MARIA LAZARUJ din trecut, după cc Ic-a pre­ de carne şi lapte din aceeaşi mare a faptului că însemna­
rilor ce se lac în flecare uni­ Ceauşescu, pentru bunăsta­ nirea pionierilor din Otăş- comandanto de unitate zentat perspectivele de azi nlc cantitate de furaje. Adminis­ te cantităţi de paie sînt des­
uzinei şi oraşului, cei aproape
precîez ca deosebit de avan­ rea materială şî spirituală a
tate penlm a înfăptui tn cele tioara de Sus, Geoagiu şi Baia de Crtş 200 dc utecişti au fost auto­ trarea nutreţurilor în stare tinate, după preparare, hră-
tajoasă această hotărîre a întregului nostru popor. rii şl beneficiarii unor plăcute nirli animalelor
mal bune condiţii sarcţnlle din ore distractive. preparată în hrana animalelor
esfe practicată cu rezultate Pentru ca schimburile de
actualul cincinal.
pozitive Sntr-o scrie de coo­ experienţă să îşi poată a
perative agricole. Unge pe deplin scopul, este
Alături de bogatele vestigii Is­ afectiv cu certe virtuţi educati­ Este foarte adevărat că aceste
torice ale trecutului, Judeţul Hu­ ve, se Impune eă fie atent stabi­ colecţii sint constituite prin mun­ Ţinind seama de realizările îoarte important ca învăţă­
nedoara este şi păstrătorul unor lite profilul şt conflnutul unei ca şl pasiunea colectivelor şco­ dobîndite plnă acum, la siîr- mintele desprinse să fio a
lare ; dar nici aceasta nu justi­
adevărate comori folclorice, de instituţii muzeale, ca una care fică pc deplin denumirea de mu­ şitul lunii noiembrie a c., plicatc neintfrziat în practi­
etnografie şl artă populari
ce
rezultă dlntr-o activitate de spe­
m ClflUUL EDIFICĂRII întregesc Imaginea vieţii de azi cialitate, inceptnd cu organizarea. zeu şcolar. Punctele muzeistice, Direcţia agricolă judeţeană a că in fiecare cooperativă a
coordonatele
altfel, in
qricolă. De
acest
ca si Ic numim astfel, au, după
a locuitorilor. Pe
organizat — la C.A.P. Ostrov,
Exponatele de artă populara o-
cum am mal arătat, o importan­
xistente In Judeţul
Hunedoara
majore ale culturii noastre socia­
U I ' liste se înscrie, prin urmare, şi reprezintă autentice valori, tezau­ ţă dc necontestat asupra formă­ Dobra şi Cristur — schimburi sens. s-au analizat posibili­
preocuparea pentru studierea şl rizarea lor constituind o fndato- rii conştiinţei patriotice şl. este­ de experienţă cu demonstra­ tăţile ce există pentru pre
tice nu numai a elevilor, cl ş] a ţii practice privind modul de pararea nutreţurilor şl s-a
părinţilor lor. In acest caz, sta­ stabilit concret ce se va în­
preparare a furajelor de vo­
tutul cel mal noi in judeţ — şi lum — grosiere şi fibroase. treprinde in vederea gene­
adecvat situaţiei
ILATERALE A PATRIEI AFIRMAREA MUZEELOR vizează mal multe asemenea co­ organizate au participat ralizării experienţei unităţi
existente la
cred că nu greşesc dacă afirm că
La schimburile de experienţă
organizai
tor in care s-au
lecţii din ţară — ar putea fl pc
experienţă
schimburile de
acceptat sub
deplin
denumirea
fiind
de puncte muzeistice, ele
din cooperativele agricole,
Încercări care promit, putfndu-şi preşedinţii şi inginerii şeii Deosebită atenţie trebuie să
de panouri mari prefabrica- 1§ coordona activitatea cu aceea a şefii fermelor zootehnice, acorde însă specialiştii de
Un voSum sporit le va creşte de peste 3 ori g sătesti trebuie să se ceasta pentru Început. In conti­ brigadierii zootehnici şi în­ la Direcţia agricolă Judeţea­
şcolii şl a căminului cultural. A­
nă urmăririi modului cum sr
grijitorii dc animale. Cu a*
faţă de capacităţile actuale. g
Toate aceste realităţi care g nuare, unităţile muzeale crcaic cest prilej participanţilor li materializează In unităţi
precizarea
vor avea nevoie dc
de materiale pentru sînt, de fapt, sarcini obliga- g FÂCA PE PLANUL cadrului organizatoric, a reţelei s-a arătat practic cum se programele întocmite pentru
de Instituţii In care funcţionează,
torii dmpun să se acorde o g
îngrijirea şl furajarea
raţî
a forurilor care le conduc şi le
atenţie deosebită calităţii g acordă asistenţa dc specialitate. procedează la prepararea onală a animalelor pc peri
fac
nutreţurilor şi cum se
In acest sens, este ncapărnt ne­
viitoarele construcţii materialelor de construcţie g cesară elaborarea unul statut pro­ amestecurile în vederea u- oada de stabulaţle.
şi preţului cu care se reali- |j
priu de organizare şi funcţionare
zeazâ. Deşi In multe domenii M EDUCAŢIEI PATRIOTICE a muzeelor săteşti şl, deci, a
industria locală a făcut pro- g punctelor muzeistice.
O altă problemă dc studiu o
(Urmare din pag. 1) nu s-an definitivat toate grese evidente privind caii- g constituie Îndrumarea practică
problemele privind resurse­ tatea şî eficienţa produselor = dată pasionaţilor de Ia S A te de
— La unele sortimente de le de materie primă şi cali­ realizate nu s-au epuizat toa- p către cadre de muzeografi şl teh­
prefabricate din beton, pro­ tatea dor, este bine şi nor­ te rezervele. punerea tn valoare a patrimoniu­ rire Imediată. Cum se poale îm­ nicieni de muzeu, pe baza unor
c o n c r e t e , organizate şi
materiale
ducţia va creşte cu 50—60 mal să vorbim altă dată Organizaţiile de partid din p lui spiritual creat de-a lungul păca această Îndatorire cu grija expuse in mod experimental, la Expoziţie de
veacurilor de poporul român şi,
la sută. In acest cincinal se despre această fabrică. Cert unităţile producătoare de p cum e firesc, se ridică astfel pro­ pentru criteriile ştiinţifice, pentru un nivel ştiinţific corespunzător,
evitarea improvizaţiei ? îndatori­
va construi de asemenea o este că în actualul cincinal materiale pentru construcţii g blema rolului vatorificator al ac­ rea muzeografilor este de a salv­ Intr-un număr de sate, r e s p e c t i ­
muzeistice
puţind
vele puncte
staţie pentru sortarea şi trebuie să mărim mult pro­ şi conducerile acestor unităţi g tivităţii muzeale săteşti. garda valorile autentice ale crea­ funcţiona ca un fel de centre me­
De la început aş vrea să preci­
spălarea agregatelor din ducţia de cărămidă. Dar, au datoria ca în cincinalul g zez că denumirea de muzeu să­ ţiei populare, ca şl documentele t o d i c e . Şi
Istorice şl vestigiile arheologice.
riu care va avea capacitatea cantitatea nu este nu numai 1971—1975 să asigure o va- jj tesc mi se parc improprie. Dacâ Or, aceasta cere spirit ştiinţific. Pentru a asigura gradul dc do­
de 30 000 mc pe an. Toate una dintre marile probleme ne referim la colecţiile existente Muzeele nu pot fi constituite ca cumentare necesar, colectivul de DEVA. La galeriile de artă redau !n majoritate menibi i ;
organizatori ai punctelor muzeis­
acestea vin în ajutorul care stau în fata colectivu­ lorificare superioară a posi- g in localităţile Haţeg, Criscior, Baia simple depozite de valori cultu­ tice trebuie să sc conducă după ale Comitetului judeţean pen at cenaclului literar „Flacâ ;
de
de Criş, Pâuliş, Orăştloara
rale şl materiale : trebuie asigu­
constructorilor de clădiri lui de muncă din întreprin­ bilitătilor de care depind g Sus — centre care «trag mereu rate dc la bun Început spatii co­ principii ştiinţifice, dtnd, In ace­ tril cultură şl educaţie soci­ ra". Reţin atenţia două hi j
socîal-culturalc. O problemă derile noastre. cantitatea, calitatea şi pre- g atenţia vizitatorilor romani şl respunzătoare. Dc asemenea, tre­ iaşi timp, o formă plastică expu­ alistă s-a deschis expoziţia crări de graiică intitulate j
nerii, scoţind la iveală aspectele
străini — ele ar putea f( denu­
* importantă şi mult discuta­ Aceasta este o precizare turîle produselor. Nu con- ^ mite mal degrabă puncte muzeis­ buie ales şi procurat un mobi­ originale, Inedite. Prin activitatea de pictură şi grafică aparţi- „Ţăran" şi „Ţărancă". iar j
lier care să permită buna conser­
tă o reprezintă dezvoltarea foarte utilă. In anii care testăm faptul că în acest do- g tice decît muzee. Şt muzeului să­ vare şl popularizare tn mod op­ lor, dcsfâşuraiă cu litljt dc expe­ nind plasticienei hunedore- dintre cele picturale „Turni I i
producţiei de cărămidă. Pe urmează şi in judeţul Hune­ meniu maî este nevoie şî de p tesc tl este străin spiritul de im­ tim a colecţiilor, ca şl asigurarea rienţă, dc model, ei pot da su­ ne Lucia Niţă. Cele 27 de Neboisa". „Portret V.N.".
dc
gestii şi forma deprinderi
baza sarcinilor trasate de doara se va construi mult şi ajutorul unor instituţii con- p provizaţie, cl trebuind să intru- unor surse dc Iluminat adecva­ muncă ştllnţific-muzealc colegi­ lucrări expuse sînt in măsu­ Această expoziţie personal.* j
ncască atributele obligatorii func­
te. Subliniez Importanţa unor a­
Comitetul judeţean de par­ este nevoie de cantităti s-po- trale, dar suportul de bază al g ţiei unei astfel de Instituţii : pie­ semenea condiţii, deoarece stnt lor dc la sate, pentru ca intr-uu reprezintă pentru Lucia Niţă !
tid şi de Comitetul executiv rite de materiale pentru viitoarelor realizări rămlne g se valoroase, expunere ştiinţifică convins dc valoarea colecţiilor c- viitor apropiat, avind condiţiile ră să evidenţieze o notă a- un cîştig cert. ce trebuie s -
materiale şl de competenţă la ca­
xistente la noi in Judeţ, colecţii
al Consiliului popular Judeţean construcţii. Pe de altă par­ felul în care acţionează co- g şi spaţiu corespunzător. Colecţiile ce cuprind materia) dc arii popu­ re m-am referit, să se poată tre­ parfe de creaţie, o tematică iie prompt valorilicat, ampli- [
săteşti stimulează pasiunea pen­
s-au studiat posibilităţile exis­ te se accentuează procesul lectivele de muncă din între- g tru cercetare In legătură cu anu­ lară şl etnografic specific zonei ce la organizarea unor instituţii plasată in atmosfera specifi­ ficat, intrucit e necesar cu
tente pentru construirea unei de indus'rializare a construc­ prinderi şî organizaţiile de s mite evenimente locale, stîrnmd Haţegului şl Mureşului. (Lucrări pe care să Ic denumim fără ezi­ că unei Hunedoare industri­ tînăra plasticiană să-şi im
un sentiment patriotic
fierbinte
fabrici de cărămidă, care să ţiilor şi preocupările pentru partid. Din acest punct de ve- g propriu tuturor generaţiilor, res­ artistice în lemn, ţesături şl cusă­ tare in toată puterea cuvlntului ale. bogăţească şi să-şi lărgească
turi de casă, prezente la Păuliş,
asigure sporirea considera­ extinderea procedeelor noi dere se aşteaptă şi este ne- şş pect şl preţuire pentru tradiţiile Haţeg, Crişcior etc., tnlr-o varia­ muzee săteşti. aria tematică şi, poate, pu
bilă a producţiei. Deoarece de lucru. Bunăoară, producţia cesar mai mult. şl obiceiurile locale, pentru zes­ tă gamă de forme şi motive de­ Culorile estompate sini do terea de sinteză în transr’
trea culturală acumulată peste corative, documente de certă va­ MIRCEA VALEA j minate şi în portretele ce nerea plastică a ideiior.
veacurL loare Istorică asupra formelor directorul Muzeului judeţean
.iiiiiiiiiiiiiiftni!!.; iiiiiiiiitiuiiiiiiiiiiiiii iu iMniinistmiiumiiiiiiMTirniu c m Deci, dincolo de acest factor culturii populare). Hunedoara-Deva