Page 60 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 60
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 270 VINER117 DECEMBRIE 1971
wm mr - - _____- _____ — ş.-sr.-:a • -~i. « ' jw 'ur-T. v y.nmLL’- ii
S E C V E N Ţ E INTERNATIONALE S E C V E N ŢE IN TERN AŢIO NALE
a _______________________ î
Luptele din Pakistanul de est s-au Conferinţa cvadripartită de la \-------
Paris în problema Vietnamului
încheiat. Administraţia civilă se află sub PARIS 16 (Agerpres). — Purtătorul de cuvînt a sub
Purtătorul de cuvînt al dele liniat că, prin asemenea ac
gaţiei Guvernului Revoluţionar ţiuni, guvernul SU.A. recurge E xpoiifia nOmagiu \
autoritatea generalului indian J.S. Aurora Provizoriu el Republicii Viet la manevre îndreptate spre sa
namului de Sud la Conferinţa
botarea conferinţei de la Pa
cvadripartită de la Paris în ris. lui P/ccrsso" a fost
problema Vietnamului a de La rîndul său, purtătorul de
RAYVALPINDl 16 (Agerpres). !n încheiere, preşedintele a fost ocupat. în aceeaşi zî, clarat, la o conferinţă de pre cuvînl al delegaţiei R.D. Viet interzisa \
Inlr-un rl isc ii r s radiodifuzat, Pakistanului a declarat : „Ră- de trupele indiene. să, că. datorită poziţiei adop nam e relevat că delegaţia \
reluat rlg agenţiile Assodnlcrl rninem pregălili să acceptam tate de delegaţia S.U.A., la S U.A. intenţionează $S creeze Din ord in u l au to r ită ţilo r l
Press si Reulcr. prcscrlinlele orice sugestii ale Naţiunilor ★ conferinţă s-a creat o situaţie Ia convorbirile de la Paris o g u v e r n a m e n t a le sp a n io le, ?
Pakistanului, generalul Yahya Unite menite să ducă la o so RAWALPINDI 16 (Agerpres). serioasă şi încordată. El a a siluatie încordată în scopul de ex p o z iţia „O m agiu Lui P i- )
Kh/rfi, a 'declarat că poporul luţie onorabilă a crizei, în in Postul de radio pakistanez, ci rătat că delegaţia americană, a sabota lucrările conferinţei. casso", in au g u rată la 13
pakistanez si I or te I c armate teresul integrităţii noastre na tat de agenţiile Associated care continuă să refuze să dea Acţiunea delegaţiei americane d e c e m b r i e a c . la M ad rid , i
ale ţării vor continua să lupte ţionale*'. Press şi France Presse, a a- un răspuns serios la propune demonstrează că SU.A. „nu a fost interzisă. E x p o z iţia , »
pină cind „regiunile ocupate ★ nuntat că luptele din Pakista rile în şapte puncte ale G.R.P., doresc o soluţionare paşnică o rg an izată în s ă lile b ib lio - \
a cerul, sub pretextul ..nemul
a problemei vietnameze, nu
vor fi ledobtndile". „Eşecul nul de est au încetat, joi, în ţumirii" fată de mersul con trind. ca şi înainte, iluzia u tecii „Antonio M a c h a d o “, 1
temporar pe un front de răz DCLHI 16 (Agerprcs). — baza unui acord încheiat în vorbirilor. amînarca celei de-a nei victorii militare". Statele cu p r in d e a 124 d e lu crări a le J
boi nu înseamnă in nici un Primul ministru al Indiei, lndî- tre comandanţii militari pakis 139-a şedinţe a conferinţei Unite continuă „vietnamiza- p ic torilor sp a n io li c o n t e m - )
caz sfîrsitul luptei", a spus ra Gandhi, a anunţai, joi, in tanez şi indian de pe frontul de la 16 decembrie la 23 de rea" războiului, extind acţiuni p o r a n i c a r e au vrut să o- ţ
Şeful statului pakistanez. Camera Inferioară a Parla din Pakistanul de est. cembrie, apoi la 30 decem le militare In Vietnamul dc m a g iez e prin a c e a s ta im - t
mentului, că forţele armate p lin irea n 90 d e a n i d e la l
Preşedintele Yaliya Khan a brie. sud. Gambodgia şi Laos.
anunlai că va promulga o no pakistaneze din Pakistanul de ★ n a ş te r e a lui P icasso. ^
est „s-au predat necondiţio
uă constituţie a tării, ce va
nat". informează agenţiile As DCLHI 16 (Agerpres). —
conţine „prevederi clare şi sociated Press. France Presso Un purtător de cuvînt indian Un comunicat al Ministerului „ C a r te v o rb ită " j
fără echivoc care să garante SÎ Reuler. Premierul indian a a declarat joi că trupele in
ze maxima autonomie a Pa precizat, de asemenea, că ora diene vor rămîne pe teritoriul Afacerilor Externe din Ecuador Un p rototip d e „carte
kistanului de est, conform con şul Dacca — centrul adminis Pakistanului de est ptnă cînd v o r b ită" n fost pus la )>unct \
ceptului unui singur Pakistan". trativ al Pakistanului de est — operaţiunile de curăţire vor li dc un gru p d e tehnicieni
încheiate, pină la instaurarea QUITO 16 (Agerpres). — cizează că negocierile nu vor
unei situaţii normale, îndepli Ministerul Afacerilor Externe avea loc înainte de suspenda iugoslavi la Institutul n u
nirea tuturor misiunilor care din Ecuador a dat publicităţii rea măsurilor represive adop c le a r d c la V inca, dc lingă
revin armatei, reluarea actîvi- un comunicat în care se ara tate de către Statele Unite îm B elg r ad . Este v o r b a d e un
LAOS. — In perioada iunie—octombrie, care corespunde sezo
lăţii tuturor serviciilor sanita nului ploios, forţele patriotice la oţlene dc pe întinsul Întregii ţA rl tă că la convorbirile de la potriva Ecuadorului, după c'i p r o c e d e u d e în reg is tra r e a
0 rezoluţie a Adunării re şi municipale şi repatrie au scos din acţiune aproximativ 7 000 de trupe inamice, au doho- Quito cu reprezentantul Casei autorităţile de coastă din a- lin d să se g r a v e z e pe m a r
.sunetului p e h trlic p erm i-
Albe, Charles Meyer, accentul
ccastă ţară
au sechestrai şi
rea refugiaţilor". „Pentru mo
gin ea unui tex t im p r im a t
rll 49 de avioane americane lnam lec, distrugind 2S de vehicule mi
v ment. a precizat purtătorul de litare, capturlnd sau avariind mal mult de 1 000 de arme. a fost pus pe importanţa vi supus la plata unor amenzi o b a n d ă s on or ă c o r e s p o n
cuvînt indian, administraţia In fotografie : Patrioţi laoţtcni capturlnd clţiva prizonieri, sol itoarelor negocieri cvadrîpar- pescadoarele nord-aniericane den tă. F ăcin d să a lu n e c e
tite între Statele Unite, pe de
care au pătruns in Interiorul
civilă va rămîne sub autori
Generale a OM tatea generalului indian J. S. daţi al armatei Inamice. o parte, şi Chile, Ecuador şi apelor teritoriale. de-n lungul a c e s te i b a n d e
un m ic a p a r a t asemănător
Peru — ţări care $i-au extins
Aurora'.
Charles Meyer a declarat că
limita apelor teritoriale la 200 Statele Unite recunosc dreptul unui Stilou al căru i preţ
mile, pe de altă parte. Cu a Ecuadorului de a permite na nu d e p ă ş e ş te 10 d olari, le c
NEW YORK 16 (Agerpres). pentru a garanta. în confor- ROMA. — Un nou vernului Regal de Uniune Na unii vor fi supuse spre exa celaşi prilej, vor fi evocate velor nord-americane să pes torul p oate o b ţin e r e p r o
Adunarea Generală a ON.U. mitnle cu obligaţiile sale in fur de scrutin — al ţională al Cambodgiei, con minare şi aprobare conferin posibilităţile realizării unui a cuiască în limita celor 200 de d u c er ea fo n e tic ă a textului.
a adoptat în unanimitate o re ternaţionale, protecţia şi secu 13-lea — pentru alege dusă de Ieng Sary. reprezen ţei la nivel înalt a şefilor ce cord privind pescuitul şi alte A cest procedeu, consideră
zoluţie care se pronunţă pen ritatea sediilor reprezentante rea preşedintelui Repu tantul special al părţii din lor patru state africane, pro probleme legate de dreptul mile marine, numai ca pe o Specialiştii, îşi va găsi a-
tru instituirea unui comitet lor străine, a misiunilor acre blicii Italiene s-a do interior a GRUNK şi FU.NK, gramată pentru 17-10 decem maritim. In document se pre soluţie temporară. p lica rc in sp ecial în în su
permanent însărcinat cu anali ditate şi personalului lor. a- vedit neconcludent. Cel aflată in vizită la Phenian. Cu brie a c la Bangui. şirea lim b ilo r străine.
zarea actelor comise Împotri sigurînd astfel condiţii nor mai mare număr de su acest prilej, relatează agen
va misiunilor străine acredi male pentru exercitarea func fragii a fost obţinut din ţia ACTC, Kim Ir Sen a a BRUXELLES. — Consiliul
tate pe lîngă ONU. Rezolu ţiilor lor". nou, joi dimineaţa, vut o convorbire cordială, CEE, alcătuit din reprezentan Evoluţia crizei Cinci lire,
ţia apreciază asemenea acte ca Membrii noului comitet, în de candidatul socialist, prietenească cu oaspeţii cam ţii permanenţi al ţărilor mem t
„incompatibile cu regimul a care vor fi reprezentate 15, I'rancesco de Martino. bodgiene bre ale comunităţii, s-a întru cinci spife...
cordat acestor misiuni în baza state, între care şi SU.A, c?i în favoarea căruia au nit miercuri la Bruxelles pen monetare occidentale
dreptului internaţional" si cere tară gazdă, vor fi numiţi de votat toate partidele dc tru a pune Ia punct mandatul
guvernului Statelor Unite „să actualul preşedinte al Adună slînga. EI deţine la a ('are va fi acordat Comisiei O nouă b a n cn o tă d e cin ci i
ia toate măsurile necesare rii Generale. Adam Malik. cest scrutin 40? voturi, CADRAN Executive în vederea angajă Neîncrederea faţă de dolar, trală a procedat la două re lire sterlin e, e m is ă recen t ?
cu 98 mai puţin decît rii de negocieri cu S.U.A. a creată de anunţarea de către evaluări într-un interval de o d e B an ca A n gliei, fa c e d c \
majoritatea absolută ce supra unor probleme de ordin preşedintele Nixon a hotârîrii oră. De la începutul acestui citv a tim p o b ie c tu l u n or i
rută pentru desemnarea BANGUL — La Bangui s-au comercial. Hotărirea unor a de a devaloriza moneda na an, Banca Spaniei a reevaluat serio a s e d is p u te in p resa ?
ţională, a provocat înregistra
moneda naţională cu 4,4 Io su
Festivitatea inaugurării Bibliotecii de către „marii electori" încheiat lucrările celei dc a ată, In principiu, slmbăla tre rea pe majoritatea pieţelor oc lă faţă de dolar. Pe piaţa de g a ja ţi sjH’cialişti din m ai \
b ritan ică, in c a r e sint an- \
semenea negocieri a fost lu
a şefului statului. Fos
tul preşedinte al repu XIV-a sesiuni a Comitetului cută. în cadrul Consiliului cidentale de devize a unor devize de la Milano, reevalua m u lte d om en ii. B a n cn o ta a r e i
române la New York blicii, Giuseppe Sara- de conducere al Uniunii va ministerial şi a fost confirma cursuri minime record ale dola rea lirei italiene faţă de do r e p r o d u s ă p e un a din fe ţ e ’
gat (socialist democrat), male şi economice a Africii tă de recenta declaraţie co rului S.U.A. In foarte multe larul S.U.A. a atins nivelul de o v in ietă c a r e rep rez in tă o T
care
Centrale (UDEAC), la
cazuri, neîncrederea în mone
a obţinut 49 de voturi 3,79 la sută ; o unitate a mo zeiţă a n tică slin d intr-un \
NEW YORK- 16. — Cores crări editate în alte ţâri pri au participai membri al gu mună a preşedinţilor Nixon şi da americană este sporită de nedei americane a fost vîn-
pondentul Agerpres, Constan vind viaţa şi activitatea pre vernului din ţările membre Pompidou, în urma convorbi absenta unor detalii cu privi riulă pentru 601,35 lire. cea ca r tras d e cai. N u m ai că i
tin Alexandroaie, transmite i şedintelui Consiliului de Stat — Camerun, Gabon, Republi rilor avute in Azore. re la măsurile care, eventual, mai scăzută cotare din perioa o roată a caru lu i antic i
Miercuri, a avut loc la New al României, cărţi referitoare SANTIAGO DE CHILE. - ca Populară Congo si Repu ar însoţi devalorizarea. da postbelică. In Elveţia, mo orc... cin ci s))iţe. M ai m ul- 1
York festivitatea inaugurării la realizările poporului român Guvernul chilian a hotărît să blica Africa Centrală. In OTTAWA — Primul mi In aceste condiţii, lipsa cum rile bănci au plătit miercuri te p e r so a n e au scris ziaru - ^
Bibliotecii române, în pre în diverse domenii de activi treacă In proprietate de stat cursul dezbaterilor au fost nistru britanic. Edward Heath, părătorilor de dolari a făcut doar 3.A720 franci elveţieni Iui „Times'*, in tr c b in d u -l t
zenţa adjunctului ministrului tate în anii postbelici. fabricile de ciment „El Me evaminate statutul vamal al va face astăzi (vineri) o vi ca moneda americană să in pentru un dolar (paritatea o d e s p r e s e m n ific a ţia , încă }
afacerilor externe al Republi La inaugurarea Bibliotecii lon" şi „Cerro Blanco“ din uniunii, ordinea instituirii şi zită la Ottawa, după care va tre miercuri în tranzacţii por ficială este de 4,08 franci), re n eclară, a celo r cin ci spiţe, 1
cii Socialiste România, Vasile române din New York au localităţile Calra şi respectiv abolirii tarifelor vamale si pleca pentru a se înlîlni cu nind de la cotări cu mult in prezentând o scădere cu a $tiut fiin d că a c e s te v eh i- \
Gliga, şi a directorului Agen fost prezenţi Richurd Davics, Popaico — anunţă agenţia probleme referitoare In acti preşedintele Nixon în Insu ferioare parităţilor oficiale. La proape 5 Io sută faţă de rata cu le v e c h i a v e a u un nrtmur .
ţiei de informaţii a Statelor adjunct al asistentului secre Prensa Latina. Gravele nere vitatea UDEAC. Recomandă lele* Bermude, informează o- Paris, de exemplu, francul fi oficială dc schimb. par d c spiţe. C on tro v e rsa ’
Unite (U.S.I.A.), Frank Sha- tarului de stat ai S.U.A., Tln- guli săvîrşite de administra rile elaborate în cadrul sesi genţia Associated Press. nanciar a atins un nivel ma La Frankfurt pe Main. re u fost p r e z en ta tă lui B. F. \
kespeare. rnothy Costello. viceprimar al ţiile acestor două fabrici de xim faţă de dolar în raport cu evaluarea mărcii vest-germane C o o k , ş e f al departamentw- ţ
v Biblioteca a fost dotată cu oraşului New York, Corneliu terminaseră autorităţile chili nivelul existent la data insti fală de dolar a fost estimată lui d e a n tich ităţi r o m a n e şi i
volume privind istoria Româ Bogdan, ambasadorul ţârii ene să le rechiziţioneze în tuirii unei pieţe duble In la 12,6 la sută, Ia Londra do g re ceşti d e la B ritish Mu- 1
niei, opere ale scriitorilor ro noastre in S.U.A., Gh. Diaco- că din luna martie a anului MOSCOVA.. — Comitetul Central al P.C U.S., Pre- Franţa (s au plătit 5,28 franci larul a atms cel mai scăzut ni seu m , care a încercat un \
mâni clasici şi contemporani, ncscu, reprezentantul perma curent 7ldiul Sovietului Suprem şl Consiliu) dc Miniştri al pentru un dolar, echîvalînd cu vel din 1967, o liră fiind c o m p r o m is , găsin d c a r e an - i
albume cu reproduceri de ar nent al României la Naţiunile U.R.SS. au adresat un salut oamenilor de ştiinţă, proiectanţi o devalorizare de 5 la sută a schimbată pentru 2,52 dolari tlce şi cu un n u m ă r im - :
tă din ţara noastră, opere ale Unite, şi alte personalităţi. PHENIAN. — Kim Ir Sen. lor, Inginerilor, tehnicienilor şi muncitorilor, tuturor colecti monedei americane). Pe piaţa (oficial o liră egal 2,40 dolari). p ar d e spiţe !a rofi. Accs- 1
Yenul japonez a înregistrat,
comercială, menţinută sub un
romancierilor noştri care au Vasile Gliga si Frank Shn- secretar general al Comite velor şi organizaţiilor care au participat la crearea staţii de asemenea, o reevaluare cu te a însă aveau măcar i
intrat în tezaurul culturii u kespeare au rostit alocuţiuni tului Central al Partidului lor sovietice automate „Marte-2" şi „Martc-3" şl la asi strict control guvernamental, n ou ă, ou răsp u n s n c m u lţu - .
niversale. Sini expuse volu despre semnificaţia dezvoltă Muncii din Corcea, preşedin gurarea zborului lor spre planeta Mărie, anunţă agenţia TASS paritatea a putut fi menţinută aproape 12 la sută faţă de m iţii, c e e a ce, spun ei, e »
mele de cuvîntnri ale tova rii schimburilor culturale ro- tele Cabinetului de Miniştri In salul se exprimă convingerea că oamenii de ştiinţă, la nivelul de 5,5125 franci do paritatea oficială cu dolarul, cu totul altcev a . \
plătindu-se 322 yeni pentru un
larul, prin intervenţia Băncii
răşului Nicolae Ceauşcscu, se mâno-amcricane pentru cu al R.PD, Coreene, a primit inginerii tehnicienii si muncitorii sovietici vor continua să Franţei. In Spania, Bonca cen dolar.
cretar general al P.C.R., „Ro noaşterea reciprocă a creaţiei delegaţia Frontului Unit Na lucreze cu consecvenţă pentru explorarea şi cucerirea spaţiu
mânia pe drumul dcsâvîrşirii celor două popoare, în inte ţional al Cambodgiei si a Gu lui cosmic interplanetar în scopuri paşnice.
construcţiei socialismului", lu resul cauzei păcii.
Convenţia de colaborare u m u jM m m c a r i t a -l u l u j
ştiinţifică între acadenrile
unor ţări socialiste
Ample mişcări revendicative
MOSCOVA 15. — Coresponden
tul Agerpres. Laurenţiu DnţA,
transmite : La 13 decembrie s- a
semnat la Moscova Convenţia de BONN 16 (Agerpres) — dactic, la care au participat cadrele didactice dîn întreaga
colaborare Ştiinţifică multilaleralA După 23 de zile dc grevă, 90 000 de profesori şi Învăţă Ură au hotărît să declare o
Inirc academiile unor ţa rl socia nietalurgiştii din landul vest- tori din 17 state. In majorita grevă generală de 24 de ore.
liste. german Baden - Wui tlemberg tea cazurilor, greviştii au re
Convenţia a fost semnatA de $i-au reluat lucrul, In urma vendicat îmbunătăţirea siste LONDRA 16 (Agerpres). —
reprezentanţii academiilor din Re acordului intervenit între sin mului de învălămlnt, a condi Convorbirile dintre reprezen
publica PopularA Bulgaria, Repu dicate si patronat, care pre ţiilor de muncă şi de viaţă. tanţii sindicalului şi ai admi
blica SociatistA CctioslovacA, Re vede satisfacerea parţială a nistraţiei uzinelor de motoare
publica Cuba, Republica Demo revendicărilor greviştilor O MADRID 16 (Agerpres). — de avioane „Rolls-Royce" pri
crată Germană, Republica Popu dală cu reluarea activităţii ce Pentiu reprimarea grevei de- vind încetarea grevei celor
lară MongolA, Republica ropularA lor 530 de întreprinderi meta (larale la uzinele „Electronica 6 000 de muncitori de la uzi
Polonă, Republica Socialistă Ro- lurgice, jialronatul a suspen de Rubi" din Barcelona, patro nele societăţii din Bristol nu
mânin, Republica Populară Unga dat lock-out-ul instituit la cit natul a dispus concedierea a au putut rezolva conflictul de
ră şl Uniunea Republicilor Sovie va timp după ce s-a declanşai I R00 de muncilori grevişti. A- muncă. Greva, care continuă
tice Socialiste. greva. renslă holărîre o stîrnit revol de şase săptămîni, a oprit
Din partea Academiei Republi In acelaşi limp, au fost în ta şi protestul opiniei publice complet producţia de moloare
cii Socialiste România, convenţia noite şi contractele colective din marele oraş spaniol. pentru avionul supersonic de
Moscova vâzutâ dc la unul din etajele Universităţii .Lomono sov" dc pe Coliucle Lcnln, a fost semnală de prof. dr. do de munefi ale metalurgiştilo: pasageri «Concorde".
cent Radu Voinca, secretarul ge din celelalte zone industriale QUITO 16 (Agerpres). — A-
neral al academiei. ale R F.G., pe baza prevederi gentia Prensa Latina informea TOKIO 16 (Agerpres). — In
lor cuprinse In acordurile din ză că In provincia ecuadoiia- 40 de universităţi de stat din
Vulcanul Eina landul Barlen-Wurttemberg. nă Gunyas se desfăşoară o Japonia şi In 13 spitale şl cli
grevă a cadrelor didactice, ca nici universitare a avut loc
WASHINGTON 16
(Ager-
re a intrat In cea de-a şasea
miercuri o grevă
prin care
erupe din nou AMERICA IATINA-S.UA: RfLATI! ECONOMICE INECHITABILE preş). — Intr-o declaraţie a zi. In semn de solidaritate cu profesorii, medicii şi asistenţii
Asociaţiei naţionale a învătă-
mîntului din Statele Unite se acţiunile revendicative ale pro sanitari au cerut îmbunătăţi
fesorilor din Guayas, care cer
rea condiţiilor de muncă ale
ROMA 16 (Agerpres). — „Sistemul interamei iean", tele Unite nu realizează pro cnne. In anul 1968, monopo află în Insulele Bahamas, arată că, în anul şcolar 1970 îmbunătăţirea condiţiilor lor personalului medical. La e-
Cina. cel mai inalt si mal ac conceput de Washington ca fituri atît de mari ca în A- lurile nord-americane care au Panama sau în alte ţâri. 1971, în S.U.A. au avut loc de trai şi eliberarea tovarăşi censtă grevă au participat pe
tiv dintre cei 11 vulcani ai un instrument de permanen nierica Latină. Potrivit date realizat profituri în valoare Monopolurile şi firmele 130 de greve ale corpului di lor lor arestaţi de autorităţi. ste IH000 de persoane.
Europei. eiu|x? din nou. Pietre tizare a dominaţiei sale asu lor oficiale furnizate la Was de 1.3 miliarde dolari, an pla nord-americane controlează şi
încinse, cenuşă, abur Şi luni pra continentului lnlino-nme- hington, din 1950 pînâ in sat în economia statelor din exploatează majoritatea bogă
sini aruncate la o înălţime de rican. generează in prezent 1967 investiţiile directe de această regiune numai 297 ţiilor naţionale ale ţârilor la-
peste 400 de metri. După cum puternice contradicţii. Statele capital american în ţările din milioane dolari. In general, tino-amerieane : extracţia şi
preconizează savanţii italieni, Intino-americane manifestă o această regiune s-au cifrat la cuantumul beneficiilor reali prelucrarea petrolului' în Ve
Cina „clocoteşte" şi -murmu lot mai mare independenţă, 4.G miliarde dolari, iar pro zate de Statele Unite în A nezuela, Columbia si Tnsulele
ră" permanent, dar este pen deşi în măsură diferită, so- fiturile nete realizate în a merica Latină şi transferate Trinidad, mngneziul clin Bra
tru prima dată. din luna apri luţionîndu-si problemele care ceraşi perioadă sînt de ordinul la Washington depăşeşte eu zilia şi Haiti, wolframul din
lie, cînd turiştii sînt sfătuiţi afectează în mod nemijlocit a 16 miliarde. Cu alte cu mult valoarea investiţiilor fă Mexic, cuprul, plumbul, zin
să nu rişte o apropiere prea interesele lor imediate, cum cul din Peru şi Mexic, tanta-
marc de vulcan După cuni se ar fi, de pildă, apărarea bo lul din Brazilia. In aceste
ştie, mii de turişti au asistat, găţiilor naţionale, comerţul D in p r e s a s t r ă in ă condiţii este explicabil de ce
în cursul acestei primăveri şi exterior, colaborarea pe di Statele Unite caută prin toa
veri, !a „tocurile de artificii" verse planuri între ţările con te mijloacele sâ împiedice
oferite dc Elna, cele mai spec tinentului lalino-american. In vinte, fiecare dolar investit în cute de companiile americane crearea şi dezvoltarea în ţă
taculoase din ultimii -13 de tr-o sene de probleme poli America Latină a adus mo în diverse ramuri ale eco rile lalino-americane a unei
tice importante ale contem industrii naţionale pentru ex
ani, si la scurgerea lenlă de nopolurilor noi d-americane nomiei ţărilor latino-americn- tracţia si prelucrarea mine
lavă, a cărei cantitate a fost poraneităţii. cum ar fi coexis un beneficiu net de trei do ne. reurilor neferoase. Crearea
estimata la peste MO milioa tenţa paşnică, dezarmarea ge lari. Firmele americane obţin In cursul unei recente an industriilor naţionale In ţă
ne dc melii cubi. nerală şi totală, interzicerea beneficii fabuloase din ex chete organizate de Ministe rile respective ar pune capăt
Prin intensitatea erupţiilor, armelor nucleare, lichidarea ploatarea bogăţiilor naturale rul de Finanţe din Mexic au dominaţiei străine în princi
prin amploarea pagubelor pro colonialismului si rasismului, ale continentului latino-ame- fost date la iveală manevrele palele sfere de activitate e-
dreptul dc' a dispune nemij rican, din salariile miei pe
vocate Si prin „încălcarea" ca companiilor străine. aparţi- conomieâ din ţările lalino-a-
locit de bogăţiile naţionale, rare le achită muncitorilor,
lendarului stabilii dc vnlro- unele târî Jalino-americane din impozitele scăzute asupra nînd în special filialelor nord- mericnne si ar închide una
nologi pentru aclivilalea sa. şi-au schimbat radical pozi veniturilor şi prin preţurile americane. care au sustras din clin supapele principale de
Elna este considerat ca unul ţia. .Statele talino-amcricanc de monopol la produsele rea ţară, în* mod ilicit, peste 200 realizare a unor profituri fa
dintre simbolurile «ele mal ic- t| au aşezai lu baza relaţiilor lizate. milioane dolari. Referitor la buloase. Totodată, firmele n-
mcncane ar fi lipsite dc po
prezentalive ale Iurtei nalu- j lor respectarea principiilor Cea mai mure parte a pro aceasta, revista mexicană ..în- sibilitatea de a obţine ma
rii. In ultimele două milenii neamestecului în treburile in filurilor realizate de monopo vestigacion Fiscul" arată câ terii prime la preţuri derizo
apioximuliv un milion de per- , terne şi autodeterminării, a- lurile noi d-amei îcane sint depunătorii străini dc capital, rii si dc pieţele de desfacere DELCIA. — Aproximativ 200 tic ccrcelâiori «te la F.URATOM ou pariirlpai. Io demonstraţia care
soanc nu pierit din < a uza e- vuntajului reciproc, năzuinţa transferate în Statele Unite, suslrâgîndu-se de la plata im ■ americane. s a desfăşurat in faţa sediului Pieţei comune, din Bruxelles, unde sc discută In accsfc zile viitorul
rupliitor Cinei. In ultimul se- I lor spic dezvoltarea colabo si doar o mică parte din a pozitelor. înscriu beneficiile LUR ATOMULUI.
col, însă, bilanţul nu conţine rării multilaterale. In nici o cestea sini reinvestite în e realizate în Mexic în contul Politico Internocionol In fotografic : Aspect din timpul demonstraţiei-
dci.it 3 victime omeneşti. altă regiune a globului. Sta conomia ţârilor latino-nmeri- unor firme ale căror sedii se (Buenos Aires)
Redacţia şl admlaistratla zi ara la 11 Deva, sti. Dl. P. Grota or. 35. Telefoano or. 123 17 şl 115 88. — Tiparul i întreprinderea poMjtailtă Deva.