Page 61 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 61
w * .
-PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA» Apelul Biroului Executiv
al Consiliului Naţional al
Frontului Unităţii Socialiste
C ătre toţi cetăţenii tării
Biroul Executiv al Consiliu T, Subvenţii de st&t i
lui National al Frontului Uni 2. Contribuţii din partea or
tăţii Socialiste, organism caro ganizaţiilor obşteşti, consiliilor
înmănunchează toate forţele naţionalităţilor conlocuitoare,
politice $1 sociale ale naţiunii uniunilor de creaţie, asociaţii
noastre, salută cu căldură ho- lor ştiinţifice, culturale, spor
tărîrea Comitetului Executiv al tive }
Comitetului Central al Parti 3. Contribuţia benevolă a
dului Comunist Român de con populaţiei, realizată prin cum
stituire a Fondului de solida părarea de timbre.
ritate sî sprijinire a luptei po Pentru aceasta, Biroul Exe
poarelor împotriva Imperialis cutiv al Consiliului National
mului, pentru libertate şi pro a! Frontului Unităţii Socialis
gres social, independenţa na te a hotărlt să fie emis un
ţională şt Dace. timbru în valoare nominală rle
Biroul E»ecutlv al Consiliu 5 Jel care să fie difuzat în rîn
ANUL XXIII. Nr. 5 272 DUMINICA 19 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI lui National a! Frontului Uni dul populaţiei,
tăţii Socialiste consideră că a 4. Difuzarea de Insigne, co
ceastă hetărîre corespunde, în carde etc., confecţionate în a
tru totnl, sentimentelor de «oli- cest scop.
daritate Internationallstă ale 5. Contribuţii obţinute prin :
poporului român si constituie o — acţiuni cuUural-art.istice
nouă expresie a poziţiei sale
m FA C E M i O I I i k PEN1RU A ASIG U R A P R O i l î i f l i l militante în sprijinul popoare oraanizate fn mod special de
lor angajate în lupta pentru U.T.C., U.G.S.R., Consiliul Na
tional al Femeilor si alte or
FINALIZARE EXEMPLARA iN ’71 emanciparea naţională si so ganizaţii. la casele de cultură,
cială, împotriva politicii Im
cluburi etc ;
perialiste de dominaţie si n-
gresiune, pentru eliberare şi — spectacole şl alte manifes
independenţă naţională, pentru tări cultural-artistice special
: I I A R T M f l K I PE '72 pentru dreptul lor imprescrip pregătite pentru acest scop de
pace, democraţie şi
progres,
rătro Consiliul Culturii ?i E-
tibil de a-si hotărî in mod li ducatiel Socialiste si uniunile
ber destinele, de a se «firma de creaţie ;
— manifestări sportive spe
suveran pe arena internaţiona cial organizate de către Comi
voinţei si
lă. corespunzător
SUCCESUL ACTIVITĂŢII aspiraţiilor tor legitime. telui National pentru Cultură
Fizică şi Sport ;
Fiind
profund
încredinţat
de Înalta semnificaţie şi im G Donaţii ale unităţilor a-
portantă a acestei hotărîri, Bi gricote de stat si cooperatiste,
PRODUCTIVE ARE LA BAZĂ roul Executiv al Consiliului ale cooperativelor meşteşugă
reşti, fie In bani, fie constind
National al Frontului Unităţii
Socialiste adresează un cald n-
te care să fie valorificate, su
pel către toti cetăţenii patri din produse agricole ori obiec
ei noastre, muncitori, ţărani si mele obţinute fiind destinat*
RITMICITATEA EXTRACŢIEI intelectuali, femei şi bărbaţi, Fondului de solidaritate Intor-
nalionată.
tineri şi vîrstnlci, români, ma
ghiari, germani si de alte na 7. Donaţii din partea Culte
ţionalităţi, precum şl către toa lor.
Eforturile depuse de colecti îndrumare a comitetului de productivităţi muncii in aba
vul minei Pelrila, aporlul de parlid, a luat o serie de mă taje şi pe ansamblul exploată te organizaţiile care fac parte Biroul Executiv al Consiliu
din Frontul Unităţii Socialiste,
osebii al comuniştilor de aici suri menite să asigure înlătura rii. Trecerea la programul dc să sprijine activ şî să-şi adu lui National al Frontului UnJ-
au dus la depăşirea sarcinilor rea in bună parte a lipsurilor 6 ore In subteran a ridicat de tătii Socialiste este convins că
de plan la extracţia de cărbune existente, precum si crearea asemenea o serie de probleme. Sec(la de strungArie a cilin drilor dc la C. S. Hunedoara a fost de curind gazda unui con- că contribuţia la crearea Fon acest apel va găsi ecoul aştep
cu peste 14G00 lone, în acesl unor condiţii optime demara Menţinerea sarcinilor de pro curs pentru desemnarea celui mal bun strungar uieciM. In Imagine, lalcntatut strungar Arpad Szabo dului de solidaritate interna tat în rîndul tuturor categorii
fel fiind realizat si angaja- jului din anul viitor, cînri sar ducţie la acelaşi nivel, fără di Foto : V. ONOIU ţională. lor de cetăţeni, care tsl vor
menlul asumat pe întregul an. cinile de producţie vor spori minuarea clstigurilor, reclamă — cIştigAtorul concursului. Fondul de solidaritate şi manifesta şi In acest fel totala
La obţinerea aceslui succes cu 30 000 tone. un efort deosebit de organiza sprijinire a luptei popoarelor adeziune La politica partidului
$i-au adus contribuţia toate co O preocupare permanentă a re, de creştere a eficientei ac împotriva imperialismului, pen şi statului nostru, hotărîrea de
lectivele de muncă din cadrul noastră constă în asigurarea tivităţii la toate fronturile de tru libertate şt progres soci a contribui la înfăptuirea no
exploatării, dar în mod deose capacităţilor de producţie ne lucru si în toate compartimen al. independentă naţională şi bilelor Idealuri ale llberlălll,
bit trebuie menţionat cel al cesare. Pregătirea în termenul tele. Mai mult, aceasta presu Se extinde reţeaua Cu pianul anual j pace se va constitui la Consi democraţiei, progresului social,
sectorului IU, care Jn acest an stabilit a abatajelor frontale pune folosirea cit mai comple liu] National al Frontului Uni păcii si Înţelegerii Internatio
a extras peste prevederile de de mare productivitate susţinu tă a rezervelor existente si des com ercială din îndeplinit tăţii Socialiste si va fi format nale pentru care militează ne
plan G 500 tone cărbune. te metalic nu poate fi realiza coperirea unor noi resurse, de din : obosit Întreaga na|iune.
Eficienta măsurilor luale s-a tă decît prin folosirea la în îmbunătăţire calitativă a mun mediul rural
concretizat şi in realizarea in treaga capacitate a maşinilor cii. In zilele care s-au scurs Biroul Executiv al Consiliului
dicatorilor economici. Astfel $i utilajelor din dotare, fieca de l.i aplicarea acestui program, DEVA. An dc an in satele şi Uniunea judeţeană Naţional al Frontului Unităţii Socialiste
preţul de cost nl tonei de căr re membru al acestor brigăzi s-a desprins ca o concluzie ge comunele Judeţului nostru stnt
bune a fost redus sul) nivelul purtind răspunderea realizării nerală faptul că numai prin- construite noi şi moderne ma a cooperativelor |
planilical, prin diminuarea chel Integrale a tuturor indicatorilor tr-o folosire cît mai completă gazine comerciale, In scopul
satisfacerii cerinţelor dc cum
tuielilor materiale ele producţie de plan. $i mai eficientă a timpului de părate ale populaţiei. Astfel, meşteşugăreşti
cu 1.50 Ici pe tonă Economiile Analizînd principalele pro lucru, printr-o organizare judi la Lcşnîc, este gata şi va in
înregistrate la consumul de bleme telmico-economice ce se cioasă a procesului de produc tra In curind in folosinţă un desfăşurată de meşterii coo- ; In fiecare zi, o faptă demnă
DEVA. Activitatea rodnică i
magazin universal
cu bufet ;
materiale si in special In lem ridică in subteran, comitetul de ţie, prin asigurarea tuturor la Bălţa — un magazin uni
nul de mină sini urmarea fi portirl şi conducerea exploată ronditiilor dc deservire si a versal cu etaj ; la Zatn se a- peratori din judeţul nostru j
rească a reutilizării in pro rii au stabilit în comun căile provizionare vom reuşi să du fl A In construcţie un maga s-a concretizat în cîteva suc- j
zin universal, cu etaj. restau
porţie dc 72,0 la sulă a armă principale de rezolvare a lor. cem la bun sfîrşit această ac ram şi toraaă ; la Crlşctor — ccse Importante. Datorită a* l
turilor metalice, situaţie mult Comisia economică si colecti ţiune importantă. un magazin universal cu etaj cestul fapt Uniunea judeţea- j de un viitor comunist
îmbunătăţită fală rle «nul tre vele de organizare a producţiei Irig. DUMITRU OPRIŞ şl cofclArlc, iar pe şoseaua O- nă a cooperativelor meşteşu- I
răştie-Sebcş se rldlcA un com
cut. Trebuie arălot de aseme au iniţiat elaborarea unei serii directorul E.M. Petri la plex comercial, care va dispu găreştl a îndeplinit înainte j
nea că. deşi productivitatea de studii cu privire la utiliza Ing. tOAN CHERECHEŞ ne de un magazin universal, dc termen prevederile pla- ; RAspunzîml clvcmirlt InAtpUc «Un Valea Jiului: «In fle
muncii Ia nivel de exploatare a rea forţei de muncă, reduce secretarul comitetului de partid bnr şl, In perspectivă, un res nului anual la principalii in- ! care zi, o fnplA (IcmnA dc un vli«or comunist*, pionierii de p*
taurant.
lost depăşită cu I la sută, în rea consumurilor de materia Aceste noi unităţi eomcrcin- dicatorl. La producţia mar- i întreg cuprinsul Judeţului înscriu In palmaresul aetlvltâpl
abataje randamentele an fost le, posibilităţi de creştere a (Continuare în pag, a 3-a) i le se alătură celor construite fă de exemplu sarcinile sta- i lor fapte dc un adtnc umanism.
îndeplinite doar în proporţie dc | In comune şl sate tn ultimii bilite pe întreg anul au fost Ţ
03.G la sută. Acest lucru deno ani, extlnzlnd şi tntărlnd re depăşite pînă acum cu peste j
tă că au persistat şi In acest ţeaua comercială din mediul 2 milioane Iei. DEVA. Detaşamentul clasei a V-a A. de Ia şcoala gene
sătesc.
an o seric de deficiente de Pe frontul constructiv al patriei rală nr. 2, ajută, de două ori pe săplămtnă, în treburile gos
natură organizatorică, primind ---------------— S-a acordat în cursul a- ; podăreşti o femeie in vîrstă şi bolnavă, domiciliată in str.
cele ele aprovizionare, plasarea TG. MUREŞ. — Pe platfor an peste 300 de obiective si nulul o atenţie sporită asi- j Ion Slavici. Fiecare grupă a detaşamentului rezolvă această
incomnlclă a locurilor de mun ma ‘industrială a Combinatu capacităţi dc producţie pen gurăril unul volum tot mal ; sarcină prin rotaţie.
că, schimbarea brigăzilor rle la lui chimic „Azomureş" din tru Industriile siderurgică, a mare de articole de fmbră- Detaşamentele claselor a IH-a si a IV-o, de Ia şcoala ge
un abataj la alint in cursul «- Tg. Mureş au început lucră construcţiilor de maşini, uşoa cămlnte, încălţăminte şt alte nerală nr. 2, au amenajat, tn această săptămină, mîni-expozi-
eelciasi luni. Cu toiul nesalîsfă- rile dc construcţie la o mo ră etc,, precum si pentru a 1 H Labiş al timpului bunuri dc larg consum. Ca tiî cu obiecte şl lucrări de artă populară execulale de pio
urmare, s-au livrat la fon- j
Ciitnare este situaţia beneficii dernă instalaţie pentru fabri gricultură. nieri. La deschiderea expoziţiilor au fost invitaţi elevii cla
lor Deşi la preţul de cost am carea de îngrăşăminte com ★ ÎN PAGINA A III-A său, al timpului dul pieţei mărfuri şl produ- ' selor a 11-a şi I în scopul pregătirii lor pentru a deveni
pionieri.
înregistrat economii suplimen plexe pe bază de azot, fos ZALĂU. — In oraşul Za se a căror valoare întrece
tare. beneficiul este diminuat for şi potasiu lău a fost dat în folosinţă un nostru prevederile anuale cu peste Răspunzînd chemării pionierilor Văii Jiului, detaşamen
cu 2,5 milioane lei. ★ nou complex de conserve si Caleidoscop 3,5 milioane Iei. Alt fost In- tele claselor a HUa $i a IV-a de la şcoala generală nr. 4 nu
Avînd in vedere olîl succe BUCUREŞTI. — Colectivele rlepozitare a legumelor şi depllnlte şi depăşite, dc ase au luat nici o notă slabă în ultimele două săptămlnl.
sele rîl şî insuccesele înregis de muncă de pe şantierele fructelor. Acesta dispune dc <£ D iverse menea, sarcinile anuale de j Pionierele Ludmita Buchman şi Magrialena Leben ajută
trate de la începutul anului, Ministerului Construcţiilor In G celule frigorifice cu o ca livrare la export obţinîndu-se un bătrîn orb care locuieşte singur tn bl. D 6, $c. Iî, ap. 20.
comitetul oamenilor muncii rle dustriale au realizat in acest pacitate de 2 000 tone. suplimentar pesle 62 000 lei Aproape zilnic îi fac cumpărături, îi citesc presa. îi poves
la mina noastră, sub directa valută. tesc Intimplărj din viata lor dc eleve. Elevele învaţă In clasa
I a V-a C, şcoala generală nr. 4.
Aproape de încheiere, acţiunea social-utilă de constru
întreprinderea de ire a unui qard metalic de împrejmuire e scolii a adua pio
nierilor şcolii generale nr. 4 o mare satisfacţie. Acţiunile pa
SĂRBĂTORIREA SEMICENTENARULUI plante medicinale , triotice efectuate de eî la această lucrare au fost evaluate la
30 000 Jeî. din totalul de 76 000 cît valorează întreaga lucrare
ORAŞTIE. Tn rîndul unită- j Pionierii lulîu Molnar şi îosif Cernilc au găsit un portmo-
ttlor Industriale din judeţul neu cu bani ,pe care l-au predat comandantei de unitate.
Pionierii Marîa Alba, Magd'alena Leher, Ion Mihet din
nostru care au anunţat în clasa a V-a ou ajutat-o pe colega lor, Marîa Petcu, nl cărei
deplinirea înainte de termen
FABRICII DE PRODUSE REFRACTARE BARU a planului anual de produc au lucrat la repararea peretelui bucătăriei, lipirea faianţei,
apartament a fost deteriorat în urma unui accident. Pionieri!
ţie se numără şi colectivul
Întreprinderii de plante me reaşezarea parchetului tntr-o cameră.
dicinale din Orăştle. Calcu ORAŞTIE. Detaşamentul clasei n Vf-a A a Scolii ge
Ieri, locuitorii comunei Ba- creării si dezvoltării fabri cesla era tabloul sumbru de In adunare au vorbit repre de cîmp. Deşi era numită fa lele estimative arată că pînă nerale Orăstie are In grijă elevii clasei a Il-a D. Organizea
ru au 1 rSit momentele emo cii. altădată al fabricii. zentanţi a trei generalii de brică, mica întreprindere adu la finele lunii acesteia se va ză activităţi comune, pregătindu-î pentru primirea fn organi
ţionante ale sărbătoririi se Vorbitorul s-a referit la ni Naţionalizarea si trecerea muncitori. Schilînd vremurile cea mai mult a atelier de ma zaţia de pionieri. Astfel, au vizitat împreună casa pionieri
micentenarului fabricii de velul tehnic înapoiat ce a ca In conducerea planificată a dc început ale fabricii, pensi nufactură, Mai tîrziu s-au a obţine o producţie Industri lor din oraş, au învăţat clntece patriotice, pioniereşti. în va
ală suplimentară în valoare
produse retractare. Încă de racterizat întreaga etapă de economiei, noile condiţii cre onarul Joan Dăian a spus în dus prese acţionate cu mina, de peste 1 400 000 lei. Pla- j canta de iarnă vor orqaniza, în continuare, vizite în Între
dimineaţă, in incinta între existentă a întreprinderii di ate de societatea socialistă tre altele: s-au construit cuptoare de ar nu! la export va 11 de ase prinderi, concursuri sportive, drumeţii.
prinderii se aflau locuitori ai nainte de naţionalizare. Mun au schimbai radical fabrica şi — In urmă cu 50 de ani, dere, iar ca forţă de acţiona menea depăşit ni circa 50 000 Din clasa a M-a B 15 elevi au fost primiţi In organizaţia
dc pionieri în prezenta părinţilor. A urmat un frumos pro
comunei, vechi muncitori, azi ca manuală, utilajele s« insta condiţiile do lucru. Secţiile copil fiind, făceam parte din re era folosită o roată în ge Iei valută. gram artistic.
aflaţi în pensie, pionieri si laţiile rudimentare erau sin întreprinderii au traversat un efectivul loial rle 4 salariaţi nul celor de moară. Succesele înregistrate sînt
şcolari, invitaţi, formaţii de gurele mijloace cu care se proces permanent de riezvol- cu care patronii începuseră Pe cînd se pregătea criza rodul preocupării întregului ORĂŞTIOARA DE SUS. In ziua de duminică, 12 decem
artişti amatori venite să ofe fabricau cărămizile, ţiglele, lare Si modernizare, iar pro reconstruirea unui atelier de economică din 1929-1933, pro colectiv pentru ridicarea con brie, pionierii şi elevii scolii generale au prezentat un fru
re sărbătoriţilor clipe de des gresiile de coasă. Atelierele, ducţia a c 1 s r i g a t parametrii teracotă. Ulterior, cei doi pa dusele noastre erau deseori tinuă a produrtlvltăţli mun mos program artistic pentru cetăţenii din Costesti. In pro
construite din lemn, întune
troni au mai angajai munci
şi valenţele impuse de exi
gram au figurat interpretări corale, brigadă artistică de agi
tindere. coase. insalubre, programul gentele siderurgiei româneşti. tori si, aici, s-a amenajat o refuzate. Patronii, ca să nu cii. Indicator la care s-a în taţie, dansuri populare etc.
La manilestările prilejuite de lucru întins la 10-12 ore, Directorul s-a oprit apoi rudimentară spălătorie de ni dea faliment, ne expuneau pe registrat o depăşire a sarci
de semicentenarul unităţii a lipsa unor condiţii sociale e- asupra perspectivelor de dez sip cu ar tos. Se făceau plăci noi la sacrificii, neachitln- nilor stabilite de aproape 6 PETROŞANI. Pionierii şcolii generale nr. 2 au amenajat
prin muncă patriotică un pantînoar care a fost inaugurat dc
lunf parte tovarăşul David lemcnlare duceau la istovirea voltare a întreprinderii în de teracotă, oale si cărămizi, du-ne salariul. la sută. A sporit concomi curind In prezenta părinţilor.
Lazăr, secretar al Comitetu prematură a muncitorilor A- cincinalul 1971-1975. care se ardeau în cuptoare La rîndul său. loan Aldeş. tent şi eficienţa economică
Pionierul Ghcorghe Moga dîn clasa a VIT-a îngrijeşte
lui judeţean de parlid. muncitor, care a început să a producţiei, fapt concreti o bătrînă din Dîlja Mare. II taie lemne şi-i aduce apă.
Festivităţile au începui cu lucieze in preajma celui de zat In realizarea a peste Eleva Elena Diagnea, de la aceeaşi şcoală, a descoperii
un simpozion, în care an al doilea război mondial si 200 000 lei beneficii supli* o conduclă spartă. Ea « anunţat organele locale pentru a Iun
referit
continuă şi azi, s-a
fost prezentate cîteva refera mai ules la modul In care au mentare. măsurile necesare.
te şi studii privitoare la dez
crescut si s-au educat mun J
voltarea comunei $i a fabri citorii în anii construcţiei so
cii. metode si procedee noi în cialiste. precum si la rezol
fabricarea materialelor ter- varea rle către aceştia a mul-
moizoianle, utilizarea produ liplelor sarcini ce Ic-au stat
selor dc Baru în olclănile în fată SECVENŢE INTERNAŢIONALE
CS Hunedoara si diversîlica- In numele celei mai tinere
rca producţiei. generaţii, muncitoarea Maria
Apoj a avut loc solemnita na. Pop a spus:
tea dezvelirii unei plăci co — Am fost primită în a încheierea lucrărilor Adunării Federale „Grupul celor
memorative care evocă eve cest harnic colectiv în ur a R.S. Cehoslovace
nimentul. Avram Murg, pri mă cu cftîva ani şi prin a zece" n-a ajuns
marul comunei, invită pe to ceasta am continuat $i o tra PRAGA 18. — Corespon Rohlicek, a sintetizat conclu la un acord
varăşul David Lazăr să o diţie : mama mea a muncii dentul Agerpres, Constantin ziile dezbaterilor pe marginea
noreze ceremonialul prin dez aici din tinerele pînă la pen Prisăcaru. transmite: La Pra- proiectului de buget al R S.
WASHINGTON 18 (Ager
velirea plăcii. sionare Acest colectiv mi-a qa s-au încheiat lucrările se Cehoslovace pe anul 1972, pres). — Negocierile corner-
La ora prin/ului, în sala fost de un real sprijin ; m-a siunii comune a Camerei Po care a fost aprobat In una < ifile dintre Canada $i State
de şedinţe începe, adunarea criticai cu obiectivitate cînri porului si Camerei Naţiunilor nimitate. le Unite, desfăşurate cu pri
lestivd. Lvocinn însemnăta am greşit, ajutîndu-mă să în ale Adunării Federale a R S In încheierea lucrărilor, a lejul reuniunii „grupului ce
tea evenimentului ce jrc Inc ving impasurile Aici m-am Cehoslovace. Ministrul ceho luat cuvîntul A. Indra, pre lor zece" de la Washington,
in acest slîrşit de an bogat format ca muncitoare, la în slovac al finanlelor, Rudolf şedintele Adunării Federale. s-au încheiat vineri seară.
în realizări dobîndite rle po ceput necalilicată, apoi am Ajutorul pentru străinătate a fost Iară a se ajunge, după cit
porul nostru sub conducerea fost ajutată să pătrund tai se pare la vreun acord, a a-
inie-eaplu, clarvfrzcdoare a nele meseriei si astfel m-ein totuşi diminuat nunlat un purtător de cuvin!
partidului, Teofil Vlaicu, se calificat. Aceasta m-a încura WASHINGTON 18 (Ager pînă la 22 februarie 1972, a al trezoreriei americane. Nici
cretarul comitetului comu jat. m-a făcut să muncesc cu pres). — Congresul S U A. ajutorului S.U.A. pentru stră un comunicat nu va fi da!
nal de parlid, a dat cuvîntul $i-a încheiat sesiunea dc publicităţii de cele două
C. ARMEANU inătate. Fondurile aprobate
directorului întreprinderii, in toamnă, intrînd In vacantă. părţi, a adăuqal ci, precizând
ginerul Petru Andras, care a Dezvelirea plflclî prin care st* MesteazA, peste gencrAţii, ind ciunga existent* a Fabricii de Ultima lege adoptată dc cclc sînt cu 22 la sulă mai redu că nu o fost fixată data e
prezentat un scurt istoric ol produse refractare Bani a fost inutnpinaiA cil optimismul zilelor noastre. (Continuare in pag. o 3.a) două Camere prevede conti se decît c^le solicitate de ad ventualei reluări a negocie
nuarea, pe o bază provizorie, ministraţie. rilor bilaterale.