Page 62 - Drumul_socialismului_1971_12

2
DRUMUl SOCIALISMULUI • Nr. 5 272 • DUMINICA 19 DECEMBRIE 1971

( m m m , m r r n m u s i m m u - Cel mai tineri

> J
AIR!BUTE ESENŢIALE ALE STRATEGIEI utecişti hunedorenl
HUNEDOARA. Pentru 130
de tineri din şcolile gene­
rale ale municipiului Hune­
doara, Joi, ld decembrie 1971,
CONDUCERII POLITICE a Însemnat o zt deosebită —
au lost primiţi In rindurlle
co­
organizaţiei tineretului
munist. La emoţionanta fes­
tivitate, ce a avut loc în
Ampla şl responsabila dezba. stadiului îndeplinirii lor, să Im­ sala mică a clubului „Slde-
fere prilejuita de plenara Co­ prime creşterea răspunderii fie­ lă, s-a ajuns la o stare de lu­ luţionarea problemelor. Avem rurglstul", despre sarcinile
cruri necorespunzâtoare: mulll
mitetului municipal de parlld cărui membru al său pentru în­ din conducătorii acestor insti­ însă $i cadre cu munci de şl scopul organizaţiei a vor­
Deva cu activul 6flu poate fi făptuirea sarcinilor. tuţii şi organizaţii economice, răspundere la care se mani­ bit tovarăşul Ion Comănes-
foarte bine subsumată Ideii de Am reprodus esenţialul din înţelegindu-şl deformat si în­ festă tendinţă de automulţu- cu, prim-secrelar al Corni-
conducere de cStre organizaţia cuvîntul tovarăşului Rusan pen­ gust rolul şl atribuţiile, au în­ mire, de slăbire a răspunde­ telului municipal Hunedoa­
de partid a tuturor sferelor vie­ tru că el reflectă într-un chip ceput să nu mai desfăşoare rii şi exigenţei, de eschivare
ţii materiale $1 spirituale, mo­ caracteristic alît preocupările muncă de partid, să absen­ de la sarcini, de Ia adunările ra al U.T.C., după care
dului în care se manifestă a­ comitetului municipal de partid, teze de la adunările generale şi învăţămîntul de partid, gă- maistrul Victor Petroescu,
ceasta. cit şi eforturile pe care colec­ şi cu motive întemeiate şi cu sindu-şi de multe ori altceva de la oţelărla II a combi­
■ \Est« ştiut că In strategţia con­ tivele de muncă le depun sub motive mai puţin Întemeiate. de făcut tocmai cînd au Io-: natului siderurgic l-a felici­
acţiuni ale organizaţiilor
de
ducerii şi Îndrumării un ioc im­ această Influentă pentru rezol­ Dintr-o înţelegere nejustă a partid. Rău este că organizaţi­ tat pe tineri in numele sl-
portant îl ocupă asigurarea u­ varea problemelor. dreptului de control, ei nu mai ile noastre de partid, şi In demrglştllor hunedorenl.
nei astfel de cuprinderi a sfe­ O direcţie importantă a acti­ primeau nici un fel de însăr­ special cele care, prin speci­ Festivitatea a continuat cu
relor şi laturilor activităţii In­ vi tatii organizaţiei municipale cinări din partea organizaţi­ ficul Instituţiilor în care îsi montajut llterar-rouzlcal „Par-
cit nl\:l o unitate, nici un fe­ în care s-a acţionat cu energie ilor de bază din care fac par­ desfăşoară activitatea, n-au tldulul-slavă" prezentat de
nomen. să nu rămlnă în afara şl eficienţă a fost permanenta te. Toate acestea au Influen­ drept de control înţeleg ne- pionierii clasei a IV-a A
pulsului de partid, controlului preocupare pentru ridicarea ni­ ţat negativ climatul de muncă J ust rolul ce trebuie să-I în­ de la şcoala generală nr. 4.
şi subordonării sale, avlnjdu-se velului urbanistic al capitalei angajantâ din organizaţiile de deplinească, neactionînd cu Termocentrala Mintia. Vedere din sala turbogcncratoarelor. ro<o I N. GHBNA
desigur In vedere însemnătatea .Judeţului, îmbunătăţirea conti­ partid al căTor membri stnt. hotărîre penlru curmarea li­ L
şi pondeVea fiecăreia din ele în nuă a condiţiei sale soclal-cul- Asupra acestui aspect vom nei astfel de stări de lucruri.
complexul ce alcătuieşte /munca turale. mal reveni în material. Ba unii ajunseseră să pună
şi viata ncuniciplulul. Oprin- Anul 1971 a constituit peri­ Pe bună dreptate în dezba­ problema strîrab, în afara eti­ Manifestări
du-se asupra acestui atribut e- oada unor realizări de seamă. teri s-a conturat ideea că suc­ cii noastre socialiste, adică de
sential al conducerii, plenara Intr-un oraş aflat într-un pro­ cesele viitoare ale colectivelor ce să se amestece organiza­ Călăuziţi de ăcelaşi
a pus în evtidentă fapttul meri­ ces amplu de transformări si de muncă din municipiu vi­ ţia de partid în viaţa lor, pen­ utile şi eficace
toriu că în ansamblul activită­ modernizări, astfel de eforturi zează direct nivelul, conţinu­ tru că e! ai avea o viată „par­
ţii sale organizaţia municipală sînt fireşti. Biroul comitetului tul şl eficienta muncii orga­ ticulară' care nu Interesează A FI C O M U N IS T A lă tu r i d e a lte instituţii cu
de partid a promovat uţn sistem municipal de partid si comite­ nelor şl organizaţiilor de par­ pe nimeni. a c e la ş i p ro fil, c ă r o r a le este
just de priotrltfiti, concentrîn- tul executiv al consiliului popu­ tid. In legătură cu aceasta s-au Or. nu este aşa, un astfel DE O M E N IE gind suprem asig u ra tă o ate n tă în d r u m a r e
du-si forţele de care dispune in de mod de a qlnd! trebuie d in p a r t e a c o m ite tu lu i o r ă ş e ­
primul rînd în direcţia soluţio­ combătut cu toată tăria. A ac­ n es c d e p artid , c in e m a to g r a ­
nării problemelor economice. ADUNARI ALE ACTIVELOR DE PARTID cepta să fii comunist înseam­ com ite tu lu i d e p artid a l în ­ d es p ă g u b iri, M -a a n g a ja t tn fu l din H aţeg co n tr ib u ie prin
Comitetul municipal de par­ nă nu numai să recunbşti In Sînt o a m e n i in p lin ă m a ­ trep rin d erii, L o g h in Dincş — s c h im b pe m in e la... cu ­ m a n ife s tă r i v a r ia te la trans­
tid a stabilit Jaloanele şl prin­ vorbe rolul de conducător al turitate. L a toţi trei, tim p lc - omul c a r e a r ă m a s legat de răţatu l galeriilor. Eh, ce să punerea in v ia ţă a p ro g r a ­
cipalele direcţii de actrnne or­ Iar au organizat ample acliunl făcut referiri şi propuneri con­ partidului, acesta fiind recu­ le sînt n in se d e g h io c e ii a ­ m in a B a rza la fe l ca cei d e ­ vă m a i spun.... In ‘45 comu­ m u lu i d e e d u c a ţie socialistă
ganizată şi sistematică ale pro­ patriotice pentru îmbunătăţirea crete care să ducă la îmbu­ noscut în fapt de întregul nos­ nilor. P riv irea şi in im a sint s p r e c a r e v o r b e a . Că o tr ă ­ niştii m-au p rim it in rin du - a o a m e n ilo r m uncii.
priei activităţi, ale organelor şi alimentării cu apă, modernizări nătăţirea continuă a stilului tru popor ca o necesitate o- insă tin e r e la toţi, d e s c h is e sătu ră d e fin ito r ie pen tru m i­ rilc lor şi a p r e c iin d u -m i Pe a c e a s tă lin ie se în scrie
organizaţiilor de partid subor­ şi reparalil de străzi, extinde­ şi melodelor de muncă, avîn- biectlvă a construcţiei socie­ ca a tu n c i cînd a u ven it din n erii d e la B arza es te a c e e a munca, m - a m trezit a c­ şi d ep lin u l su cc es r e p u rta t la
donate, precum .şi ale curganls- rea canalizării, crearea de spa­ du-se aici în vedere (Instrui­ tăţii socialiste multilateral m o ţ im e să d e v in ă m in eri. d e a r ă m în e c r e d in c io ş i d in tivist U. T. C. in fostu l acţiu n ile în tr e p r in s e d e cu­
melOT si unităţilor economice ţii $1 zone verzi, plantări de rea şi pregătirea organelor de dezvoltate, ci să promovăm în A u gustat a p ă din h o d in e a tată in jiu p r o je s ie i şi m i­ ra io n H aţeg şi m ai a ­ rind pe m a r g in e a u n or f i l ­
din munldplu, a întreprins a­ pomi, construcţia de noi obiec­ partid, orientarea spre proble­ întreaga activitate principiile m in e i d e la B a r z a şi aici au n ei lor. poi, p rim a r in c o m u n a Pui. m e a fla t e fn programul lu n ar
n a lize periodice asupra acelor tive, cum a fost ştrandul, ac­ mele majore ale colectivelor, comuniste de muncă şl viaţă, r ă m a s p en tru o v iaţă în ­ — A m c oh orlt in m in ă la E rau an i grei şi aspri in al unităţii. In tre a c e s te a e
domenii în care se făcea 6iro- ţiuni la care au participat un pregătirea şl desfăşurarea a- să le punem la ba2a întregu­ tr ea g ă . 16 ani — sp u n e a P etru C im ­ c a r e d u ş m a n u l îşi fă c e a d e m n d e r e m a r c a t con cu rsu l
tită necesitatea unul sprijin, mare număr de oameni al mun­ nallzelor, organizarea înfăptui­ lui comportament în muncă, ...Trei p riete n i n e d e s p ă r ­ p ean . Sint 35 d e a n i d e a- sim ţită în că p re zen ţa. Îm i cu p r e m ii org a n iz a t d e c u ­
propulsînd activitatea la cote cii, realizîndu-se lucrări în va­ rii hotârhîlor Congresului al societate şl familie. ţiţi : P etru C im p e a n , N icolae lunci. L a în cep u t, ani grei p lă c e a n ou a m u n c ă, d a r a m rind fn c o la b o r a r e cu c o m i­
noi, mal ridicate, de angajare loare de pesle 25 milioane lei. X-lea, plenarelor C. C. al Această stare de lucruri se S tu rza şi îo a n F ărău . T rei şi m o h o r lţi in care c ă r a m r e v en it cu rin d la mină... tetu l o r ă ş e n e s c al U.T.C., pe
pentru îndeplinirea ritmică a Analizînd într-un spirit de P.C.R., ale Comitetului jude­ datoreşte şi sprijinului slab a­ b ă u s e m şi eu a p ă din bo- m a r g in e a film u lu i „C ortu l ro­
sarcinilor de plan. Munca orga­ răspundere comunistă capacita­ ţean de partid, precum şl cele cordat de către biroul comi­ din că. N icolac P a v e lc s c u — şu", co p r o d u c ţie s o v ie to -ita -
nizatorică şi politică desfăşura­ tea si forţa crescînde ale orga­ proprii, sporirea răspunderii tetului municipal de partid or­ aju toru l şe fu lu i d e sector, liană. P rotag on iştii co n cu r su ­
tă de organizaţia municipală nizaţiei municipale de pailid, fiecărui comunist pentru mo­ ganizaţiilor din Instituţiile ju­ s e c r e ta r u l comitetului de lui — op t e le v i şl e l e v e din
de partid a Infiuentat şi a de­ plenara s-a oprit mai insistent dul In care slnt înfăptuite sar­ deţene. p a r tid p e secţie, m -a aju ta t an u l IV A şi IV B — c a r e
terminat amplificarea eforturi­ asupra unor lipsuri care se mai cinile. Se observă — a spus pri­ să invuţ cum să cre sc o a ­ şi-au d is p u ta t cu n oştin ţe le in
lor în toate unt'Jăţile şl aceas­ manifestă în activitatea de zi Dezbaterile In plenară au mul secretar — o anumită re­ m en i. Si a m în văţat. T o d o r d o m e n iu l e x p lo r ă r ilo r , au o ­
ta nu bo putea să nu dea re­ cu zj şi care reduc din eficien­ îmbrăţişat o sferă largă de ţinere, o ezitare din partea u­ F eier, C orn eliu s F au r, T e o ­ fe r it su telo r d e p articip an ţi
zultate pozitive. ţa organizării eforturilor, a îm­ probleme, o bună parte din nor organizaţii de partid a- d o r P rec u p au fost „elevii la m a n ife s t a r e o a d e v ă r a tă
mei".
A stăzi, a ceştia sint
In darea de seamă prezenta­ binării şl armonizării tuturor acestea referlndu-se Insă la tuncl cînd este vorba să cea­ m in e r i d es to in ic i şi activişti le cţie d e s p r e istoricu l şi în­
tă în plenară, comitetul a In­ factorilor care participă la am­ sarcinile ce revin comitetului ră tuturor membrilor lor, in­ ai o rg a n iz a ţie i n o a s tr e d e s e m n ă t a t e a d e s c o p e r ir ilo r g e o ­
format că prin eforturile colec­ pla muncă de înfăptuire a ho- municipal, organelor şi organi­ diferent de funcţie, să res­ p artid , a p r e c ia ţi şi stim aţi g ra fice .
tivelor de muncă planul pro­ tărlrilor şl măsurilor stabilite. zaţiilor de partid din între­ pecte legile societăţii, legile d e în treg u l colectiv . ...P rem iera film u lu i „ B ala­
ducţiei globale pe 11 luni a fost Există în municipiul Deva or­ prinderi, organizaţii economi­ eticii noastre comuniste. A­ — Eu zic că tin ăra g e n e ­ d ă p en tru cei căzuţi", ec r a n i­
ce, unităţi agricole, din şcoli
ceasta a favorizat o anumită
realizat în proporţie de 104,51a ganizaţii de partid care nu reu­ şi din celelalte instituţii de atitudine de eschivare de la raţie d e m in e r i o fo r m ă m zare a stu d io u rilo r n oastre, a
sută, obtinîndu-se un spor de şesc în loate situaţiile să depă­ cultură şi artă din documen­ preocupările organizaţiei mu­ noi, v etera n ii din adincuri m o b iliz a t la d e s fă ş u r a r e a ţi­
producţie în valoare de peste şească situaţiile grele, dificul- tele plenarei din 3-5 noiembrie — spunea N icolae Sturza. nui s im p o z io n p e s te 200 d e
20 milioane lei. întreaga pro­ tălile pe care le traversează a.c. a C C. al P.C.R. cu privi­ nicipale de partid de către u­ c o m u n işti in fu n c ţii d e r ă s ­ cite 10-11 o r e pe zi c o r fa cu P etr u şi lo a n , o r ta c ii cu c a ­ elev i, lu p tători d in gărzile
nele cadre cu munci de răs­
ducţie suplimentară a fost ob­ colectivele în mijlocul cărora re la activitatea ideologică, ri­ pundere. Nu întîmplător în ac­ p u n d e r e : Sturza, se c r e ta r u l m in ere u in sp ate. A poi, ani re m - a m îm p r ie te n it cu p e ­ p atr iotice. S -a ev o c a t în a l­
ţinută pe seama creşterii pro­ îşi desfăşoară activitatea. Un dicarea nivelului general de tivitatea unor Instituţii si or­ o rg a n iz a ţie i d e p artid d e la socialişti, descătuşaţi, (n c a ­ ste trei d e c e n ii fn urmă au tul •• spirit in tern aţion alist
ductivităţi! muncii. Pe ansam­ exemplu în această direcţie îl cunoaştere şl de educaţie so­ ganizaţii îş! fac loc superfi­ orizon tu l 30-60, C im p e a n — re p artid u l a dat p r e ţu ir e a­ a c ela şi gin d ca m in e. A cu m , d o v e d it d e N icolae C rislea,
blul economiei municipiului constituie organizaţia de partid cialistă a oamenilor muncii. cialitatea, formalismul, favori­ locţiitoru l său, F ă r ă u — s e ­ d e v ă r a tă m u n c ii n oastre. A m cln d sîn tem toţi trei în A n d r e i S as D ragoş, Ion C ă­
producţia marfă vlndută şi în­ de Ia E.M. Deva, unde rămîne- S-a apreciat că ceea ce ca­ tismul, aprecierea subiectivis­ c re ta ru l org a n iz a ţiei d e ba­ crescu t o d a lă cu m in a şi p r e a jm a p en s io n ă rii, ne f a ­ lin, Io s if Clisici, F ra n cisc
casată s-a îndeplinit In propor­ rile în urmă n-au putut fl re­ racterizează activitatea orga­ tă, ceea ce lezează legalitatea ză din sectoru l „ V alea M o ­ a m fost m a r to r u l p e r fe c ţ io ­ c e m ziln ic „b ila n ţu l“ : clţi B oczor, O lga B an cic.
ţie de 103,2 la sută. Angaja­ cuperate. Aid, în afara unor nizaţiei municipale de paitid şî etica noastră. rii". T rei ş e fi d e e c h ip ă , n ărilor ei. A n u l v iitor ră- a m crescu t, ciţi m a i u r m e a ­ ...R ecep tiv ă la s u c c e s e le c o ­
mentele în întrecere au fost greutâli de natură obiectivă, in' domeniul muncii Ideologi­ d e s to in ici m in eri, pe p iep tu l m ln la p en sie. D rept să zic, ză să cre şte m . la b o r ă r ii cu d iv e rşi fac tori,
depăşite, obţlnîndu-se peste sînt încă multe rezerve — con­ ce este strădania de a asigu­ Referlndu-se la munca ce că r o r a str ă lu c e s c a c e le a ş i nu p re a sint bucuros. Q oar O a m e n i cu p riv ire a şi i­ c o n d u c e r e a cin e m a to g r a fu lu i
plan un volum de beneficii de centrate în folosirea Insuficien­ ra pătrunderea profundă în trebuie s-o desfăşoare în vi­ o r d in e şl m e d a lii, în s e m n las aci copii, p rieten i, u c e ­ n im a sen in e, tin ere ca a ­ — responsabilă Maria J ia n u
itor
—, solicită şi p rim e ş te n;ur
de
comitetul municipal
aproape 13,5 milioane lei. tă a timpului de lucru, slaba masele de oameni aî muncii partid, tovarăşul loachim Moga d e p re ţu ir e a m u n c ii d ep u se. n ici p e c a r e i-a m în v ă ţa t tu n ci cîn d au v en it din m o ­ toru l m u lto r org an e. In tre
în agricultură, ca urmare a aprovizionare a locurilor de a ideologiei şl politicii parti­ S im p lă c o in c id e n ţă că f i e ­ m e s e r ie , u tila je pe c a r e ţim e să d e v in ă m in eri. P e ­
măsurilor luate de conducerea muncă, o asistenţă tehnică fisu­ dului, preocuparea pentru în­ s-a oprit asupra necesităţii c a r e d in tre ei a fost d e c o r a t m i-a m lăsat ntlţia ani a m ­ tru C im p e a n n -o să v o r ­ e le şi p r e z e n ta r e a unui ciclu
Îmbunătăţiri! stilului şi meto­
d c film e p e te m a circu laţiei şi
partidului privind organizarea rată în multe locuri — care de făptuirea sarcinilor ce izvo­ delor de muncă ale organelor cu O rdin u l M u n cii c la s a a p r e n ta ! $ i a p oi, eu a m în ­ b e a s c ă d e fa p tu l că e bun e v ita r e a a c c id e n te lo r ru tiere,
şi retribuirea muncii în coope­ vreme îndelungată rămîn neu- răsc din documentele acestei şi organizaţiilor de partid, ast­ l l - a ? N ic id ec u m ! A u m u n ­ văţat m e s e r ie pe F lo r ia n g o s p o d a r şi in fa m ilie . N i­ p e ca r e c in e m a t o g r a fu l şi b i­
rativele agricole, a participării tillzate ca mijloace de restabi­ plenare. fel înctt întreaga masă de co­ cit şi m u n c e s c d e o p o t r iv ă A lb a , Ia n c u P asc, A ro n T u - c o la e S tu rza n -o să Spună roul o r ă ş e n e s c d e m iliţie le-au
mal active la muncă a membri­ lire a echilibrului Intre plan sî In încheierea lucrărilor ple­ munişti să desfăşoare o susţi­ d e d e m n ;t cinstit. d o r a n şi alţii, c a r e a c u m că ziln ic a d u n ă fu ju ru l său p r e z en ta t in m a i multe s p e c ­
lor cooperatori, îmbunătăţirii realizare. In 11 luni din acest narei a luat cuvîntul tovarăşul nută muncă pentru înfăptui­ — In sectoru l / M usariu sînt m in e r i d es to in ici şi p ri­ tin erii d in d u -le p o v eţe, lo a n ta c o le s p e c ia le organizate,
activităţii S.M.A, au fost obţi­ an la E.M. Deva se înregistrea­ loachim Moga, prim-secretar rea sarcinilor ce le stau în fa­ lu c rea z ă d o a r C im p e a n şi cepuţi. D ar ştiu sigur că F ărău c o n fir m ă cu v ăd ită p en tru cei m a i b in e d e o m ie
nute producţii sporite fată de ză nu mal putîn de 33 500 om- al Comitetului Judeţean de tă, precum şl asupra ridicării Sturza. F ărău , in „V alea m u lţi m a i au d e în văţat m o d e s tie că a fo s t d ep u tat d e e le v i d in oraş şi p en lru
anii trecuţi. ore absenţe nemotivate sl în­ partid, care a spus printre al­ la un nivel mal înalt al mun­ M orii". D ar pot fi văzu ţi cite cev a d e la m in e. in M area A d u n a r e N a ţio n a ­ co n d u c ă to rii au to d e la A u to ­
Referlndu-se la preocupările voiri, ceea ce vorbeşte de la tele : cii de educaţie marxîst-lenî- m e r e u îm p reu n ă . li le a g ă — P e v r e m e a m e a nu se lă. b a z a H aţeg.
majore ale comitetului munici­ sine despre starea disciplinară, — îndeplinirea cu succes a nistă a comuniştilor, a tuturor b io g r a fii şi c o m p o r tă r i a s e ­ a n g a ja u şor — m ă r tu r is e a ...'Şi to a te a c e s te a , pen tru Im a g in ilo r d e pe pelicu lă,
dar vorbeşte mai ales despre
pal de partid, la Influenţa ac­ faptul cS organizaţia de partid sarcinilor de plan economice, oamenilor muncii. m ă n ă t o a r e , d a r m a i a le s a ­ lo a n F ărău . E r a m cin ci fr a ţi că, gin du l lor, clădit p e n e ­ c a r e c h e a m ă la ate n ţie şi la
tivităţii sale asupra tuturor do­ dezvoltarea învăţăroîntulul, Un obiectiv important al sti­ c e la ş i gin d s u p r e m : să u rce a c a s ă şi ne c h in u ia m cu un n u m ă r a te greu tăţi, d a r lu ­ etică, li s-au alătu rat în d e m ­
meniilor de activitate, mal mulţi nu dovedeşte deslulă hotărîre culturii, soluţionarea proble­ lului de muncă trebuie să-l toţi ca u n u l p e s c a r a v a le n ­ p e tic d e p ă m în t să s to a r c e m m in at d e în ţ e le p c iu n e a p a r ­ n u rile şi r e c o m a n d ă r ile prof.
vorbitori, printre care leronlm si vigoare pentru schimbarea melor de ordin edililar-gospo- conslituîe întărirea răspunderii ţe lo r etice, a c o lo u n d e d e m ­ b u c a te le n e c e s a r e gurii. Pă- tidului, a r e un ţel s u p r e m t P etru C rişov an , c a r e ii p ri­
Rusan, director general al în­ stărilor de lucruri. La toate a­ dăresc sînt doar clteva fapte fiecărui membru al comitetului n ita tea m in e r e a s c ă , conştiin­ m in tu l se a fla d e a s u p r a li­ S ă d e a ţării m in eri, o a m e n i v ea u d irect p e o a m e n ii si­
treprinderii electrocentrale, Te- cestea mal trebuie adăugat care dovedesc forţa sl capaci­ pentru îndeplinirea exemplară ţa de com u n işti, în ze str ea z ă n e i g alerii d e m in ă, la Or- şi co m u n işti aşa cu m sint tuaţi la polii op u şi ai c ir c u ­
sorijinul Ineficient acordat de
ofil Cremenaş, directorul E M. către Centrala minereurilor ne­ tatea organizaţiei municipale i a sarcinilor acolo unde îşi cu n o b ile c a lită ţi p e r s o n a li­ m in d ea . S -a su rp at g a le r ia ei. laţiei ru tiere, p ieton ii şi c o n ­
Deva, Gheorghe Cărăbaş, şeful feroase, aflată In Imediata a- de partid. ■ desfăşoară fiecare activitatea. ta tea fiec ă r u ia . şi n e-a înghiţit p a rc e la . P a ­ d u cătorii auto.
şantierului 1 al T.C.H., Gheor­ proplere a fenomenului. Acest mod de a munci tre­ Sint v o r b e le s e creta ru lu i tron u l m in e i nu n e-a dat 1L1E COJOCARU
ghe Busuioc, secretarul comi­ In municipiul Deva îşi des­ buie imprimat în activitatea PETRE FARCA51U
tetului de partid din comerţ sl Cu deosebiri ce definesc făşoară activitatea un mare tuturor organelor şi organiza­
alţii au apreciat pozitiv spriji­ specificul, o situaţie asemănă­ număr de membri ai partidu­ ţiilor de partid, a fiecărui co­ A
toare din punctul de vedere al
nul şi îndrumarea primite în proporţiei rămînerilor In urmă lui, din care mulţi sint acti­ munist. IN URMA ARTICOLULUI
soluţionarea problemelor ce le este la întreprinderea de in­ vişti cu responsabilităţi pe In încheiere tovaTăşul Toa- tare --- —-----— ■ ■ tm m
stau în faţă, făcînd recomandări dustrie locală. Ca $! în primul toate tărîmurile. Tot aici se CÎND CLOPOŢELUL
care, aplicate în viaţă, să du­ caz, fără a minimaliza răspun­ află şi Instituţiile judeţene, chim Moga a atras atenţia a­
că la creşterea forţei şi capa­ derea conducerii întreprinde­ conducerile organizaţiilor de supra necesităţii întăririi mun­ „OAMENI PURTAŢI PE DRUMURI./'
masă profesionale şi obşteşti.
cii de partid din instituţiile de
cităţii sale de organizare $i rii, în plenară s-a subliniat că Dispunem, deci, In Deva de o învăţămint, cultură şî sănăta­ VA SUNA VACANŢA !
conducere a tuturor treburilor. unitatea capătă încă un ajutor leală forţă politică de la care te, din organizaţiile comer­
Iată ce spunea intre altele în insuficient din partea direcţiei se aşteaptă eforturi conside­ ciale, comitetul municipal de
cuvînlul său tovarăşul Ieronim de resoit a Consiliului popu­ rabile pentru înfăptuirea po­ parlid ocupîndu-se mai mult Cazul a fost
Rusan: lar judeţean. liticii partidului. Este adevă­ de problemele aprovizionării, P este p u ţin tim p , c lo p o ţe lu l va su n a m a r c in d sfirşitu l
— Rezultatele bune obţinute De altfel, una din trăsături­ rat că mul|i conducători de ale pregătirii condiţiilor pen­ p rim u lu i trim estru . Un tr im estru lung, greu, o p e r io a d ă dc
pe ansamblul munciplulul re­ le dezbaterilor din plenară a instituţii si de organizaţii ju­ tru buna desfăşurare a pro­ e fo r t in ten s, c a r e c e r e a c u m o b in e m e r ita tă o d ih n ă.
flectă pregnant preocuparea co­ fost aceea că a sesizat un a­ deţene paTlicipă efectiv la so­ ducţiei în anul 1972. Dar p ln ă la clip a în c e p e r ii o d ih n e i, c ite v a instituţii fa c
mitetului municipal de partid devăr specific oraşului Deva p r e g ă tir i fe b r i le p en tru a asigu ra şco lă rim ii o v a c a n ţă fr u ­
pentru mobilizarea colectivelor — anume că aici îşi au reşe­ soluţionat favorabil m o a s ă , re c rea tiv ă . „C o m a n d a m e n t u l p en tru o rg a n iz a r e a v a ­
la realizarea sarcinilor de plan. dinţele toate organele econo­ can ţei", alcătuit d in In s p e c to r a tu l şco la r ju d e ţe a n , C on siliu l
Pentru colectivul nostru anul mice şl de stat Judeţene şi, cu ju d e ţ e a n al O rg a n iz a ţiei p io n ierilo r , C o m itetu l ju d e ţ e a n al
1971 are o semnificaţie deose­ toată apropierea de unităţile Şedinţă de comunicări ştiinţifice U.T.C., C o m ite tu l pen tru cu ltu ră şi e d u c a ţie socialistă al
bită : realizarea în întregimea productive şi de desfacere, ele DEVA. Ieri. la Spitalul uni­ ca, A. Dărîngă, I Preja din Articolul Intitulat „Oameni ei, printre altele se arată că i ju d e ţu lu i, C on siliu l ju d e ţ e a n al s in d ic a te lo r şi C on siliu l ju ­
Centralei termoelectrice de la acordă un sprijin slab acesto­ ficat a avut loc o şedinţă de Deva şi Kurt Krasser, Maria purtaţi pe drumuri din cauza „In mod Justificat Casa de d e ţ e a n p en tru e d u c a ţ ie fiz ic ă şi sport, a în tocm it un
Mintia cu 43 de zile mai de­ ra. In linii generale aceasta comunicări ştiinţifice a secţiei Szuca din Hunedoara. birocraliei unor salariaţi”, pu­ pensii a respins înscrierea la p la n d e d e s fă ş u r a r e a v acan ţei, din c a r e a m in tim c ltev a a c ­
vreme. întreaga centrală func­ este starea de lucruri sl atunci de stomatologie, cu tema „Va­ Fiind grupate in 2ece ti­ blicat în ziarul nostru nr. 5 250, pensie a Măriei Sura (de la ţiu n i nuii d e o s e b ite . D in tre a c e s te a , t a b e r e le se im p u n a­
ţionează la întreaga capacitate, ctnd este vorba de I.G.C.L. şi ria*', organizată de Filiala tluri, lucrările respective au din 24 noiembrie a.c., aducea C A P. Slnpetru — n.n.) deoa­ ten ţiei. A stfel, se v o r o r g an iza ta b e r e a u to fin a n ţa te , d e schi
iar colectivul nostru şi-a depă­ de comerţ şi de sănătate, şi Hunedoara a Uniunii socie­ vizat probleme deosebit de în discuţie modul cum sint re­ rece timp de patru luni de zile şi săn iu ş d e scu rtă d u ra tă la c a b a n e le B u ta, S traja, L u n ca
şit angajamentele pe anul în de cooperaţia meşteşugăreas­ tăţilor de ştiinţe medicale in importante şi actuale ca : de­ zolvate unele dosare de pensi­ cooperatoarea nu a prezentat Florii, Rusu, P rislop , B a lc ia etc., u n d e v or fi găzdu iţi p e ­
curs. La combustibil ne-am an­ că. Faplul nu este prea sur­ colaborare cu Direcţia sanita­ ontologia in asistenţa stoma­ onare ale ţăranilor cooperatori. dovada de la consiliul popular ste 500 d e e le v i d in m u n ic ip iile D ev a, P e tr o şa n i şi H u n e ­
gajat să realizăm economii de prinzător dacă se are în ve­ ră judeţeană. tologică. Incluzia şi reincluzla Analizînd, în lumina prevede­ comunal dîn care să reiese că d o ara. L a fe l, in lo c a lită ţile cu p o p u la ţie ş c o la r ă n u m e r o a ­
1200 tone şl am realizat 5 000 dere că vreme îndelungată o La lucrările şedinţei au lu­ dentară, relmplantarea den­ rilor legale, aspectele relatate, sus-numita a posedat pămînt cu să se vor o r g an iza d e c ă tr e o r g a n e le lo c a le c e n tr e d e sch i
tone. Producţia de energie e- bună parte din organizaţiile at parte medici specialişti din tară ca metodă de conserva­ Filiala casei de pensii de pe care s-a înscris în cooperativa şi p a tin a j. L c D eva, H u n e d o a r a , H aţeg, S im e r ia , O răştie,
lectricâ se ridică In 11 luni la de partid din instituţiile ju­ toate centrele şt unită(ile cu re a dinţilor pe arcadă, ati­ lingă Uniunea judeţeană a agricolă*. Neînţelegerile puteau- B rad,. P etr o şa n i, L u p en i, V u lcan , P etrila şi Ilia, se v or a ­
3,5 miliarde kWh. adică de pes­ deţene, pe motiv că n-au drept profil stomatologic din Jude­ tudinea medicului stomatolog C A P., sub semnătura preşedin­ si trebuiau să fie evitate, însă, m e n a ja p a tin o a r e s p e c ia le u n d e v or a v e a a c c e s toţi e lev ii
te 3 ori producţia anului 1938 de control, n-au fost Irase la ţul nostru. Aii prezentat reie- în raport cu starea psihică a telui acesteia, Zaharia Raliu, dacă la prezentarea dosarului şi p ion ierii. (P o a te că, fn sfirşit, in an u l aces ta , v o r putea
dată de toate centralele ţării. răspundere pentru modul în rate şi comunicări ştiinţifice bolnavilor protezaţi şi altele. ne-a făcut cunoscut câ au fost cooperatoarei i se explica cu fi a m e n a ja t e — fn lo c a lită ţile cu co n d iţii n a tu r a le p r ie ln ic e
— p irtii d e schi, săn iu ş şi p atin aj, p r o g r a m a r e c a r e ex ista
Colectivul nostru este con­ care muncesc conducătorii a­ medicii V. Sebeşan. D. Trifoi, Învăţămintele trase din comu­ luate măsuri operative şi con­ claritate că adeverinţa de care p e h irtie şi in an u l trecut...).
fruntat In prezent cu probleme cestora. De aici s-a înţeles P. Şolca. A, Tisu, S. Glodea- nicările prezentate vor ajuta are nevoie se poate obţine de A flă m d e la c o m a n d a m e n t d e s p r e o „r e p r o fila r e " pe
de mare însemnătate. Sîntem greşit că ei înşişi nu trebuie nu, D. Sendroiu. L. Şoica, A. la ridicarea nivelului asisten­ crete pentru soluţionarea ca­ la Consiliul popular comunal p e r io a d a v a c a n ţe i a c a s e lo r p io n ie r ilo r d in D eva, H u n e d o a ­
chemaţi şi în acelaşi timp ho- să dea socoteală ca membri de Olteanu, E. Tripa, L. Negru- tei stomatologice în judeţul zului la care se referea artico­ Sîntămăria-Orlea şi nu din al­
tăriţi să aducem îmbunătăţiri partid în fata organului mu­ fiu, Z. Adara, A. Preja, C. Le- nostru. lul mai sus menţionat. ra, B r a d , O răştie, H aţeg , P etroşan i, P etrila, L u p e n i şi V u l­
substanţiale Instalaţiilor pentru nicipal de partid. In consecîn- In răspunsul trimis redacti- tă parte. De asemenea, în răs­ can , in sen su l u n ei a ctiv ită ţi a x a t e pe... schi, săniuş, p a ti­
a realiza o creştere a gradu­ puns se face precizarea că pro­ n aj şi turism . Un e le m e n t in ed it este şi o r g a n iz a r e a in c a ­
dru l a c e s to r c a s e a u n o r c lu b u r i te h n ic o -ş tiin ţific e („ P rie­
lui d« siguranţă In funcţiona­ curarea adeverinţelor necesare ten u l b u solei" , „ E ch ilib ru pe 5 mm", „C olecţion arii" etc.),
re, asigurarea unei funcţionări O?. întocmirii dosarelor de pensio­ p r e c u m şi o r g a n iz a r e a u n or reu n iu n i, carn av alu ri, în t r e ­
ireproşabile în orele de vîrf. nare este o obligaţie care re­ ceri s p o r tiv e ş.a. B in e în ţe le s , lic e e le v or sp rijin i o r g a n iz a ­
Pentru soluţionarea probleme­ vine persoanelor aflate în cau­
lor ce ne stau în fată cerem ză, adică acelora care soliclr rea cit m a i p lăc u tă a r e v e lio n u lu i e lev ilo r.
Un alt „c a p it o l" se r e fe r ă la a m e n a ja r e a u n or clu b u ri
însă un sprijin mal susţinut din tă pensionarea. După obţinerea a le e le v ilo r d in licee şi şcoli p r o fe s io n a le , clu b u ri cu p rofil
partea minerilor. Avem nevoie şi anexarea la dosar a adeve­ turistic, sp ortiv , cu ltu ral-artistic, e tn o g ra fic , fo lc lo r ic , d e
de un stoc mal mare de cărbu­ rinţei respective, cooperatoarea artă p la s tic ă etc., in d r u m a r e a fiin d asig u rată d e c a d r e le
ne, de © livrare mal ritmică. Maria Sura a Intrat In dreptu­ d id a c tic e. In a c e a s tă v a c a n ţă „ C arn av alu l fu lg ilo r d e nea"
Avem de rezolvat si alte pro­ rile sale legale. In ceea ce o se va o r g a n iz a la în c h e ie r e a trim estru lu i, cu p r ile ju l r e v e ­
bleme, printre care îmbunătăţi­ priveşte pe Ana LăsconI, deci­
rea în continuare a asistentei zia de respingere a dosarului lion u lu i sau la sfirşitu l v a ca n ţe i, in fu n c ţie d e p osibilităţi.
tehnice, a pregătirii si instrui­ de pensionare a fost justă în- T ot in a c e a s tă p e r io a d ă , v or fi in iţiate d ife r ite c o n ­
rii întregului personal, efectu­ trucît, din verificările făcute, cu rsu ri, p u n in d u -sc fu jo c t r o fe e le „S ăn iu ţa z b u ră to a re" ,
area în condlttvini bune a repa­ s-a constatat că aceasta nu are „S ăn iu ţa d e argint", „Pirtia fe rm ecată" . F aza p e ju d e ţ la
raţiilor etc. calitatea de membră coopera­ p r o b e le d e sch i şi săn iu ţe v a a v e a loc la S traja. Nu vor
Ca membru al biroului comi­ toare. lipsi in tiln irile e m o ţio n a n t e cu v e c h i m e m b r i d e partid,
tetului municipal consider că Pentru a evita repetarea u­ s p e c ta c o le artistice, s im p o z io a n e c in e m a t o g r a fic e , e x cu r siile
biroul $i-a îmbunătăţit substan­ nor asemenea neajunsuri, se a­ In a fa r a ju d e ţu lu i, şi aici p u te m c o n s e m n a vizita pe ca r e
ţial activitatea, s-a orientat mai rată în încheierea răspunsului o v o r în tr e p r in d e p e s te 500 d c e le v i la M uzeul d e istoric
bine în alegerea problemelor trimis redacţiei, salariaţii Casei a P.C.R ., a m işcării r e v o lu ţio n a r e şi d e m o c r a tic e din R o m â ­
de analiză, a întreprins acţiuni de pensii se vor strădui şi în nia, la m u zeu l D ojtan a etc., etc.
mai ample în îndeplinirea sar­ viitor să respecte întocmai pre­ N e ojirim insă aici cu î n , ţ i n t i r e a m a n ife s tă r ilo r din
cinilor ce i-au stal în fală, Bi­ vederile legilor sl ale Instruc­ p la n u l v a ca n ţe i. Lista es te fo a r te lu n gă şi .su rp rizele, d a c ă
roul trebuie să aclioneze mai ar fi d ez v ă lu ite , n -ar m a i fi... su rprize.
hotărît însă pentru traducerea ţiunilor care reglementează mo­ Deci, nu n e ră m în e d ecit să a ş t e p t ă m ziu a d e 21, cînd
în viaţă a propriilor hotârîrî şi dul de pensionare a membrilor d u p ă u ltim a o ră d e cu rst c lo p o ţe lu l va su n a v acan ţa.
măsuri, să ceară periodic se­ Se extinde cart Ionii Aeroport din municipiul Petroşani. cooperativelor agricole de pro­ C. D.
cretariatului informări asupra
ducţie.