Page 64 - Drumul_socialismului_1971_12

4
DRUMUL SOCIALISM ULUI O Nr. 5 272 • DUMINICA 19 DECEMBRIE 1971

întreprinderea de

ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE reţele electrice Deva
0
STR. G. ENESCU, NR. 35-37
A fost adoptat proiectul de rezoluţie ATLAS A N G A J E A Z A .
privitor la „Aplicarea Declaraţiei asupra i • l ă c ă t u ş i
. I • SUDORI ELECTRICI ŞI AUTOGENI
întăririi securităţii internaţionale11 i H irtie din p etro l ) • FREZORI
\ \ (3«9)
NEW YORK 18. — Cores­ lor să aplice în relaţiile din­
pondenţi Agerpres, C. Ale- tre ele toate principiile şi t In J a p o n ia a fost pus la l
xandronie, transmite : Comite­ prevederile înscrise in „Decla­ ţ punct un p r o c e d e u d e fa - \
lui penirii probleme politice şi raţia asupra întăririi securităţii b rien re a h irtiei din p ro- »
de sccurituie al Adunării Ge­ internaţionale". ' d u se m a c r o m o le c u la r e d e '
nerale a O,N U. a adoptat, cu Dezarmarea, dezvoltarea, de­ ţ petrol. Ca asp e ct, h irtia } IMPORTANT I
o majoritate covîrşiloare, pro­ colonizarea, subliniază rezolu­ . sin tetică nu se d e o s e b e ş t e 4
iectul fie rezoluţie privitor la ţia, se află într-o conexiune ' d e c e a o b işn u ită insă p re - ,
„Aplicarea Declaraţiei asupra directă cu menţinerea păcii şi \ ţul d e cost a l a c e s te i h ir- 1 Fabrica de celuloză şi
întăririi securităţii internaţio­ securităţii internaţionale. Drept . tii es te in p rezen t s u p e rio r \
nale" Proicclul a fost depus urmare, stolele sînt chemate ce le i obişnuite. . Domeniul »
de 57 de state, printre care şi să-şi intensifice eforturile pen­ \ dc în tr e b u in ţa r e a h irtiei ’ hîrtle Palas-Constanţa
România. Documenlul sublini-, tru transpunerea in practică a » sin tetice este cu m ult m a i \
n/.a că cerinţa determinantă tuturor rezoluţiilor adoptate de m a r e dccit al c e le i ob işn u i- 4
pentru Întărirea securităţii in­ Adunarea Generală şi Consili­ \ te, cu alit m ai m ult cu cit ; STRADA CELULOZEI, NR. 5 — TELEFON 61340
ternaţionale o constituie întro­ ul de Securitate privitoare la 4 ea es te mai d u ra b ilă , nu s e \
narea trainică in raporturile pacea şi securitatea lumii, pre­ \ d e fo r m e a z ă şi es te re z is- 4 PRODUCE ŞI LIVREAZĂ i
tentă la npu şi acizi.
dintre tonte statele lumii a res­ cum şi în direcţia alocării li­ \ In a fa r ă d e a c e a s ta , h ir- ) # hlrlti şl cartoane metalizate argintii şi colorate nc-
pectării principiilor suverani­ nei însemnate părli din fondu­ i tia sin tetică p o a te fi fo lo s i- \ gofrale şi gofrate cu Impermeabilităţi la vapori de apă.
tăţii şi independentei, egalită- rile eliberate prin adoptarea R. P. HUI.CARIA. — In vale» Dcvnin c.slc In fazi dc ronstr ucţic im maro com;>lox industrial. ' tă d re p t m a t e r ie ţirim ă » grăsimi, aer, arome. Se utilizează la ambalarea produ­
lii în drepturi, neamestecului unor măsuri de dezarmare, la va produce circa 30 000 m ’ de vi hroclem cnlc anual. \ pen tru p r e p a r a r e a ca rlo n u - » selor zaharoase, lactate, patiserie, panificaţie, cosmetice,
Iu fotografic : Vedere de pe şajilicrul unei fabrici de p refab ricate din cadru) complexului, care
în treburile interne, nerecurge- progresul material şi social al i lui din restu ri dc h irtie o - \ ţigarete ;
rii la forţă sau la ameninţarea popoarelor lumii, în special al ; bişn u ită şt sin tetică. » 9 hîrtii şi cartoane cerate Impermeabile la vapori de
cu lorta. celor care trăiesc în ţările în apă, grăsimi, iermosudablle. Se utilizează la ambalarea
Rezoluţia cere tuturor state­ curs de dezvoltare. Luptele mare număr de opere ştiin­ Fora pantalon; produselor zaharoase, panificaţie, congelate, gustări, să­
ţifice.
punuri, rulmenţi ;
Au fost de faţă cadre di­
din Vietnamul dactice universitare, oameni scurţi! dabile, au proprietăţi de barieră la mirosuri, esenţe, va­
% hîrtii acoperite cu emulsii de polimeri, lermosu-
A şaptea conferinţă la nivel înalt de cultură şi artă, membri al pori de apă, grăsimi. Sînt destinate ambalării produ­
Lorpului consular.
din Africa Centrală de sud ★ 1 S en atu l a u stralian a a- selor alimentare, lactate, farmaceutice, uz casnic,
gustări ;
BERLIN 18. — O delegaţie
CAIRO 18. — Cu prilejul
zllej de 30 Decembrie, ziua de specialişti a Ministeru­ 4 d op ta t r e c en t o h o tă r ire in- % hîrtii acoperite cu polietilenă, de asemenea termo-
BANGUl 18 (Agerpres). — consolidării UDEAC, care are tru citv a n eo b işn u ită p en tru sudablle, cu Impermeabilitate foarte bună la apă, va­
In capitala Republicii Africa ca scop principal dezvoltarea SA1GON 18 (Agerpres) — proclamării Ropnblicii. con­ lui Muncii al Republicii So­ 1 un fo r le g is l a t i v : d eciz ia pori de apă. gaze. Sfnt Indicate la ambalarea produse­
Centrală se desfăşoară lucră­ colaborării economice între ţă­ Unităli ale Frontului NaţionaJ sulul român la Alexandria, cialiste România, condusă de ţ in terzice p u rta rea d e p a n ­ lor alimentare (drojdie. îngheţată!, lactate, farmaceu­
rile celei de-a şaptea conferin­ rile membre pe calea lichidă­ de Eliberare au supus în noap­ Nicolae Fîclu. a organizat o Mlrcca Voiucscu, prim-ad- . talon i scurţi cu o ca z ia şe- tice etc. :
ţe la nivel înalt a şefilor de rii barierelor şi dificultăţilor e- tea dc vineri spre sîmbălă ţi­ seară culturală. A fost Inau­ junct nl ministrului, $ vizitat 1 d in ţelo r p arlam en tu lu i. Un # hîrtii ornamentale tipărite, cu modele presate In
stal, care fac parte din Uniu­ xislente şt a intensilicării schim­ nui piMernie tir de mortiere im­ gurată, cu această ocazie, ex­ R.D. Germană unde a avut ţ com ite t sp e c ia l al S en a tu - relief, eventual acoperite cu polietilenă. Utilizare1 ca
nea vamală şi economică din burilor economice şi comerci­ portanta bază militară aeriană poziţia de fotografii în cu­ convorbiri cu şeful Oficiului i lui a stab ilit că .p u r t a r e a material decorativ, feţe de masă.
Africa Centrală. La dezbateri ale în cadrul UDEAC, Şelii de a armatei saigoneze de la Bien lori „Prin România contem­ dc Sfat pentru Muncă şi Sa­ ' d e p a n ta lo n i scu rţi nu este Sortimentele oferite se livrează tipărite tn 4-6 cu­
participă preşedinţii Albert stat examinează probleme le­ Hoa,.Tot in perimetrul bazei de porană" şi au îost prezentate larii din R.D.G . Horst Ra- ) a d e c v a t ă pen tru lo c u rile lori sau netipărite, în bobine de dimensiuni 50-1 000
filme documentare româneşti
Bernard Bongo (Gabon), Ahma- gale de activitatea organizaţi­ Ia Bien Hoa se află şi cartierul riemacher, şi a vizitat între­ 4 u n d e se d e s fă ş o a r ă tr a n z a c ­ mm sau în formate plane.
dou Ahidjo (Camerun), Maricn ei, precum şi o serie de măsuri general al diviziilor saigoneze Cu acelaşi prilej. consulul prinderi şi instituţii din aceas­ ţii şi a fa c e r i o fic ia le şi le- (3SS)
.VGouabî (Republica Populară şi holărîri elaborate de Consi­ care au invadat Cumbodgia. Cu român a donat Bibliotecii U- tă ţară, informîndu-se asupra \ z e a z ă d e m n ita t e a p a r la m e n -
(Congo) şi Jean Bedel Bokassa liul Ministerial al UDEAC, ale prilejul acestui atac, patrioţii niversilăţii din Alexandria, problemelor salariilor şl nor­ ţ tului". P r e ş e d in te le S e n a ­
(Republica Africa Centrală). cărui lucrări au precedat con­ au provocat armatei saigoneze din partea Bibliotecii Centra­ . tului a p recizat că le g e a
Deschizînd lucrările reuniu­ importante pierderi în oameni le de Stat din Bucureşti, un mării muncii. » se im p u n e a , intrucit m ai
nii, preşedintele Jean Bedel ferinţa la nivel înalt a şefilor şi materiale. \ m ulţi senatori aleseseră, cu
Bokassa a relevat necesitatea de stat Organizaţiile studenţeşti ca­ l ocazia ş e d in ţe lo r din v a ra C. E. C.
re luptă împotriva regimului CongresuB Partidului ’ trecu tă, o ţinută prea... es-
lui Thieu şi-au reluat activi­ I) tiuafă.
tăţile prin incendierea, în ra­ SociaS-Oemocrat I Libretul de economii
Conlerin{a miniştrilor za Saigonului, a zece vehicule \ rrCosmos-468”
militare. Unul din conducătorii
organizaţiilor studenţeşti a a­ din R.F. a Germaniei t cu dobîndă
invătămîntului din tarile nunţat că, in acest fel, studen­
L a 17 d e c e m b r ie , in Uni-
ţii lansează „a doua fază a cam­ BONN 18 (Agerpres). — Du­ Willy Brandt a subliniat că a­ \ u n ea S o v ie tic ă a fost lan-
ţ
paniei de luptă împotriva po­
pă cum s-a mai nnuntat.
la
latino-americane liticii de exploatare economică Bonn se desfăşoară lucrările ceasta înseamnă realizarea u­ J sat satelitu l a rtific ia l al Libretele de economii cu dobîndă pot fi emi­
nui prim pas spre normalizarea
şi represiune politică a guver­ Congresului extraordinar al relaţiilor dintre ambele state t P ăm in tu lu i „C osm os-468 se „nominal" sau „la purtător". Libretele de e ­
CARACAS 18 (Agerpres). — mică şi comercială, cîl si In nului saigonez şi a politicii de Partidului Social-Democrat din germane în spiritul coexisten­ ţ L a b ord u l satelitu lu i sint conomii nominale sînt libretele în care se înscrie
In oraşul vemezuelean Caraba- domeniul vieţii culturale şi al vietnamizare'. R.F. a Germaniei. Delegaţii au tei paşnice. i in stalate a p a r a t e pen tru numele titularului iar „la purtător" sînt acele li­
lieda s-au închciot lucrările sistemului de învStămînl. reluat, după o întrerupere fie Vorbitorul şi-a exprimat sa­ *» c o n tin u a r e a e x p lo r ă r ii sp a- brete In care nu se înscrie numele titularului sau
conferinţei miniştrilor învăţă- Ministrul învătămîntului din patru săptămîni, dezbaterile pe tisfacţia pentru faptul că Par­ ţ ţiului cosm ic , a n u n ţă agen -
mîntului din ţările latino-ame­ Ecuador a denunţat presiuni­ Agenţia de piesă Eliberarea tema reformei organizării par­ lamentul şi guvernul său au 4 ţid TA SS. al depunătorului. Dobîndă este de 3,5 la sută pe
ricane. Participanţii au adop­ le pe care Administraţia ame­ informează că, în noiembrie, tidului, Începute la precedentul convenit asupra procedurii de an.
tai în unanimitate o rezolu­ ricană le exercită asupra ţării patrioţii .din zona Nam Bo au Congres extraordinar — men­ ratificare a tratatelor încheiate Puternica explozie Pe libretele de economii cu dobindâ, depune­
ţie, în care se subliniază nă­ sale şi a altor state )atino-a- atacai In repetate rînduri tru­ ţionează agenlia DPA_ In şe­ dc R F.G. cu U.R.S.S. şi cu Po­
zuinţa popoarelor ţărilor la- mcricane. care promovează o pele şi poziţiile întărite ale ar­ dinţa de vineri a Congresului, lonia. documente ce au fost tri­ rile se mai pot efectua, după dorinţa depunăto­
lino-americanc de a dobindi politică de apărare a drepturi­ matei saigoneze. In această pe­ a luat cuvîntul preşedintele mise Bundesratului, la 13 de­ p ro vo ca tă rilor, „la vedere" sau „pe termen". La vedere sînt
independenţa deplină în dome­ lor lor suverane şi a interese­ rioada, patrioţii din Nam Bo P.SD.G., Willy Brandt După ce cembrie a.c. Cancelarul fede­ depunerile pentru care nu se stabileşte nici un
niul politic, economic şi cul­ lor lor naţionale. au scos din luptă 1 500 de mi­ a salutat semnarea de către ral a făcut apoi apel la opozi­ de căderea termen de păstrare şi dobinda este de 3,5 la su­
tural Iu intervenţiile lor. re­ La conferinţă au participat litari inamici, au doborlt şi a­ reprezentanţii R F.G. şi R.D.G. ţia creştin-democrată să-şi re­ tă pe an, iar depunerile a căror durată de păs­
prezentanţii ţărilor latino ame­ şi o delegaţie din Cuba, direc­ variat zece avioane sau elicop­ a acordului dintre cele două vizuiască atitudinea fată de unui m eteorit
ricane s-au declarat împotriva torul general al UNESCO, Re­ tere, ou scufundat sau incendi­ guverne cu privire la traficul semnarea celor două tratate. trare se stabileşte iniţial de cel puţin 1 an, se
intervenţiei dinafară în trebu­ ne Maheu, şi invitaţi ai unor at zece ambarcaţiuni militare şi de tranzit ol persoanelor civi­ numesc depuneri pe termen şi beneficiază de o
rile st aţelor <li ii această zonă, organisme internaţionale speci­ au capturat 150 de piese de ar­ le şi bunurilor între R.F. a Ger­ In zorii zilei d e 18 d e ­ dobîndă de 5 la sută pe an. In cazul nerespec-
alIt în sfera politică, econo­ alizate. mament greu. maniei şi Berlinul occidental, c e m b r ie , locu itorii oraşu lu i ' tării termenului minim de un an, dobinda se re­
Forţele siguranţei a rg e n tin ia n M ar Del Plata duce de la 5 la sută la 3 la sută pe an.
au fost treziţi d e o p u te r ­
TANANARIVE. — Pre­ înfiinţării unei companii avia­ Convorbirile, menţionează a­ boliviene-în stare n ică ex p lo z ie . Un m e teo r it Depuneri ulterioare şi restituiri de pe libretele
şedintele Partidului Con­ tice peruane. genţia Taniug, s-au referii la a căzut cu o , v iteză c o s ­ de economii nominale ,,la vedere" se pot efectua
gresul National pentru C A D R A N OSLO — Norvegia este comerţul pe anul in curs şi de urgenţă m ică" in a p r o p ie r e a o ra ş u ­ la oricare unitate C.E.C. din ţară. Libretele de e­
independenţa Madagas mai degrabă Interesată în ob­ la perspectivele dezvoltării lui. In c ă d e r e a sa, m e t e o ­
(arului |AKFM), Ridiard ţinerea unor condiţii accepta­ schimburilor pe anul viitor. ritul a p ro v o c a t un a d e v ă ­ conomii „la purtător" se emit de filialele C.E.C.
—
LA PAZ 18 (Agerpres)
Andriamanjato, a subli­ bile pentru plasarea produse­ Ministrul Informaţiilor, Hugo şi de agenţiile autorizate, iar depunerile ulteri­
niat că asocierea Mada­ zală dc tineretul studios din lor sale de pescuit, 1n per­ ADDIS ABEBA. — Comisia Gonzales Rioja, n nnuntat că rat uragan . V iteza v iatu lu i oare şi restituiri se pot efectua numai la unită­
gascarului la Comunita­ Panama — s-a desfăşurat sub spectiva aderării Ia Piaţa co­ pentru apărare a Organizaţiei guvernul bolivian a hotărît să a d ep ăşit 260 k ilo m e tr i p e ţile emitente.
tea Economică Europea­ semnul luptei pentru restabi­ mună. decil în încheierea ur­ Unităţii Africane, ale cărei pună în stare de urgentă toate oră. Nori ca r e s-au a d u n a t
nă împiedică dezvoltarea lirea suveranităţii ţării asu­ gentă a negocierilor purtate lucrări se desfăşoară la Ad- (orlete de siguranţă ale ţării, au în tu n ecat ceru l ca n o a p ­ Depuneri pe librete de economii „pe termen"
independentă a ţării. pra zonei Canalului. în acest scop — a declarat dis Abfiba, a elaborat un plan se pot efectua la toate unităţile C.E.C. proprii
El s-a pronunţat pen­ Luînd cuvîntul la întruni­ primul ministru norvegian, de aoţiune pentru lupta îm­ informează agenţia Associated tea. C o n co m iten t, t e m p e r a ­ cu precizarea că atit depunerile iniţiale cît şi
tru retragerea Republicii rea studenţilor, care a mar­ Trygve Bratteli. El a precizat potriva colonialismului portu­ Press. In declaraţia sa, Rioja a tura a eru lu i s-a rid icat la
Malgaşe din asocierea la cat încheierea manifestărilor că guvernul său va continua ghez. apartheidului şi rasis­ recunoscut că hotărîrea guver­ 40 g r a d e C elsius. S tih iile depunerile ulterioare, în mod obligatoriu, trebu­
Piaţa comună şi pentru organizate în cadrul acestei fără grabă negocierile în ciu­ mului din Africa australă. nului este determinată de in­ n atu rii s-au liniştit d o a r ie să fie de cel puţin 500 lei. Restituiri de pe
dezvoltarea relaţiilor c- acţiuni, Omar Torrijos, şeful da termenului fixat — 17 ia­ Printre recomandările comisi­ tensificarea acţiunilor Frontului sp r e prinz. aceste librete se pot face numai la unitatea care
(onomicc cu lănlc socia­ guvernului panamez, a reafir­ nuarie 1972 — cînd Norvegia, ei, care urmează să fie supu­ Revoluţionar Antiimperialîst. a remis libretul, la celelalte unităţi C.E.C. proprii
list. mai hotărîrea autorităţilor de Marea Britnnie, Irlanda şi Da­ se aprobării conferinţei şefi­ După cum s-a mai anunţai, F u rtu n a d ezlăn ţu ită d e
a obţine la convorbirile ce se lor de stat africani din luna Frontul Revoluţionar Antîim- c ă d e r e a m e teo r itu lu i a p r o ­ din aceeaşi localitate cu unitatea emitentă cit
desfăşoară în prezent la Wa­ nemarca ar trebui să semne­ iunie 1972, de Ia Rabat, figu­ perîalist din Bolivia — din care v o c a t c o n s id e r a b ile p ag u b e şi Ia filiala care ţine evidenţa 'ontabilâ a unită­
shington o revizuire a trata­ ze acordurile cu CEE. rează crearea unui birou pen­ ţii care a emis libretul.
SANTIAGO DE CHILE. — fac parte comuniştii, socialiştii, m a te r ia le . A c o p erişu rile a
Guvernul Unităţii Populare va tului din 1903, astfel îneît să BELGRAD. — Secretarul fe­ tru apărare în cadrul Secre­ reprezentanţii sindicatelor şi ai n u m e r o a s e clăd iri au fost (3G7)
expropria în cursul anului se recunoască expres ca zona deral pentru comerţul exte­ tariatului genera! al O.U.A., ailor organizaţii de masă — lu ate d e vxnt, z eci d e a r ­
Canalului trece sub jurisdic­
\ iilor 1,5 milioane hectare de ţia naţională a statului pana­ rior al Iugoslaviei. Muhamed care ar urma să aibă sarcina s-a format Sn luna noiembrie
păduri, care vor fi integrate Hadjici, a primit pe C.ogo de a se ocupa de probleme­ ca o mişcare de rezistentă îm­ b ori şi stilpi te le g r a fic i au
în patrimoniul iorestier naţio­ mez. Kozma, adjunct al ministrului le referitoare la securitatea potriva regimului colonelului fo s t d o b o riţi, le g ătu rile t e ­
nal, a (1eclar.il ministrul chi­ comerţului al Albaniei, care statelor membre ale Organi­ Hugo Banzer, instalat la La Paz i le fo n ic e au fo s t în treru p te.
lian al agriculturii, Jacques LIMA. — Guvernul peruan se află la Belgrad, in fruntea zaţiei Unîtătii Africane. Comi­ Oficiul pentru
Chonchol a hotărî! să revizuiască clau­ unei delegaţii, pentru tra­ sia recomandă, dc asemenea, prin lovitura militară din au­
zele contractelor încheiate cu tative în vederea încheierii crearea unui comitet perma­
Luînd ncensiă hotărire, prin companiile aviatice care de­ acordului comercial pe 1972. nent pentru apărare al O.U.A. gust 1971.
care se măreşte aria proprie­ servesc liniile aeriene Inter­ construirea de locuinţe
tăţii de stal, a spus el, guver­ *
nul a avut în vedere intensi­ naţionale ale ţării, a declarat proprietate personală
ficarea eforturilor în direcţia ministrul transporturilor şi te­ PEKIN. — Premierul Consiliului de Stat al R. P. Chi­
lecomunicaţiilor din
această
conservării rclacerii şi dez­ ţară, Anibal Meza Cuadra. neze, Cin En-Ial, şi alţi conducători chinezi — anun­
voltării fondului forestier, în ţă agenlia China Nonă — au avnţ o întrevedere cu „Siicdicatele australiene Deva
corelaţie cu cerinţele existen­ El a menţionai că această mă general-maior Khaled Hassan Abbas. vicepreşedinte al Re­
te şi de perspectivă ale eco­ sură are în vedere stabilirea publicii Sudan, ministrul apărării şi comandant suprem
nomici chiliene. unor raporturi mai echitabile al forţelor armate populare sudaneze, care se află la Pekin In municipiul Hunedoara este in curs de termi­
in fruntea unei deleqalii oficiale. Cu acest prilej a avut loc
între companiile aviatice şi nare blocul 1 a, b, c cu 60 de apartamente proprie­
CIUDAD DE PANAMA. — o convorbire cordială, prietenească. in ulensivă“
„Săplămîna studenţească pen­ tara sa. Totodată. Anibal Me­ Premierul Consiliului de Stat a oferit un dineu în cinstea tate personală, amplasat în microraionul It. Apar­
tru unitatea forţelor anliim- za Cuadra a anunţat că gu­ delegaţiei sudaneze. Cin En-lai si Khaled Abbas au rostit tamentele sint compuse din 3 şi 4 camere, bucătărie,
perîalisle" — acţiune organl- vernul studiază posibilitatea toasturi. cămară, vestiar şi baie, cu vană şi duş.
In u ltim ele luni, în treag a g u v e r n a m e n ta le , a fla te su b Costul unui apartament cu 3 camere este in
A u stralie a fost cu p rin să d c p r e siu n ea m a r ilo r m o n o p o ­ medie de 58 000 lei, iar cu 4 camere de 70 000 tei.
Contacte P en tru p rim a d ată in isto­ luri. Aceste apartamente pot ti cumpărate şi cu plata
g rev iste.
m işcări
p u te rn ice
„A ctiv itate a g ru p ă r ilo r m o ­
ria a c e s te i ţări, lu pta r e v e n ­ n op oliste, îndeosebi in s f e ­ în rate, pe termen lung, de pînâ la 25 ani.
comerciale d ic a tiv ă a d e p ă ş it lim itele ra in d u striei sid eru rg ice, una De exemplu : pentru contractarea unui aparta­
r e v e n d ic ă r ilo r e c o n o m ic e o­
din p r in c ip a le le ram u ri a le
bişn u ite şi a le c e r e r ilo r dc e c o n o m ie i n aţion ale, a d e ­ ment cu 3 camere, la un venit lunar sub 1 500 lei,
sovieto-italieog so lu ţio n a r e a c o n flic te lo r de să fie con trolată, intrucit ca este necesar un avans minim de 11 600 lei, iar
B ob
clarat
tr e b u ie
H a w k ,
m u n e ă d in tre Salariaţi şi p a ­
diferenţa se achită în rate a 154 lei pe lună.
troni, la o r d in e a zilei fiin d a fe c t e a z ă în treag a e c o n o m ie IMPORTANT : Şi avansul minim necesar poate
p u se ru toată a c u itatea p r o ­ n aţion ală şi e x e r c it ă o in­
MOSCOVA 18 (Agerpres).— b l e m e sociale. flu en ţă d ă u n ă to a r e asu p r a fi împrumutat de la C.E.C. pe termen de 5 anî.
Cele 60 de apartamente se vor preda in folosinţă
SA" ’ In timpul vizitei în Uniunea S in d ic a te lo r din A u stralia, n iv elu lu i d e trai al m a s e lo r contractanţilor la următoarele date :
P r e ş e d in te le C o n fe d e r a ţie i
Sovietică a delegaţiei Confe­
d e o a m e n i ai m u n c ii“.
r i n toi industriaşilor italieni, B o b H nw k, a n im a to ru l a- In priv in ţa p articip ării - Tronsonul „C", cu 20 apartamente, la data
condusă de Renato Loinbardi, c e s le i lujitc, n cenif in tre p o p u la ţiei la a c tiv ita tea p o li­
s-a ajuns la o înţelegere pri­ a lte le încetarea războiu lu i tică şi socială, c o n d u c e r e a de 20 XII 1971
vind extinderea contactelor in­ din V ic>t n am , încetarea t o ­ s in d ic a telo r a u s tr a lie n e m a ­ - Tronsonul „B", cu 20 apartamente, la data
tre firmele mici şi mijlocii, tală a c o n ta c telo r cu a u ­ n ifestă un in tere s d eo s eb it. de 24 XII 1971
membre ale confederaţiei, şi torităţile rasiste din R e p u ­ - Tronsonul „A", cu 20 apartamente, la data
In
întreprinderile sovietice. b lica S u d -A fr ic a n ă , a d o p t a ­ m u lte A u stralia ex is tă m ai de 28 XII 1971.
in
p a r la m e n t e decit
In cadrul unei dcclaralii fă­ rea dc m ăsu ri im jiolriv a orice altă ţară din lu m e. U­ Ultimele 12 apartamente disponibile pot fi con­
cute agenţiei TASS, şeful de­ c reşterii costu lu i vieţii, c r e a ­ nul fe d e r a l, iar a lte şase f o r ­ tractate direct la bloc, în zilele de 20-28 XII 1971,
legaţiei industriaşilor italieni rea un"i b ă n ci d e cred it in m ate d in d o u ă c a m e r e in
a arătat că vizita efectuată în v e d e r e a fin a n ţă rii unui sis­ sta tele c a r e c o m p u n A u stra ­ intre orele 10-15.
Uniunea Sovietică constituie o te m c o o p er a tis t d e c o n stru i­ lia. R eiese că, la 13 m ilio a n e Informaţii suplimentare se pot obţine la Consiliul
nouă treaptă pe calea lărgirii re a lo c u in ţelor şi altele. d e locu itori, ex istă 13 cafc popular al municipiului Hunedoara, serviciul de
i olaborării în domeniul indus­ C o n d u c e r e a C o n fe d e r a ţie i m e r e p a r la m e n t a r e. In r e a ­ sistematizare, sou direct la Oficiul pentru construi­
triei materialelor de construc­ S in d ic a te lo r din A u stralia litate insă nici un u l din a- rea de locuinţe proprietate personală, cu sediul în
ţii. El a subliniat că firme ita­ îm p ă r tă ş e ş te p ă r e r e a cn a ­ ee stea nu a r e o s e m n ific a ­
liene vor participa Ia moder­ g r a v a r ea n em u lţu m ir ilo r pe ţie d e o s e b ită . R ă m în e d e c i Deva, str. Victoriei nr. 2.
nizarea întreprinderilor so­ jilan .social, se e x p lică . sin d icatelor sar cin a d e a a c ­ Reţineţi I Fără a dispune in prezent de nici o
lHîcenl s-:i desfăşurat la llr>1 zmimliii» llannvcr congresul f’iu'i idiilui Naţional Democrat de. o ii - vietice din Industria uşoară şi înaiulij ţie t o a t e , prin f a p ­ tiviza p ătu r ile largi la o v ia ­ sumă, imprumutînd avansul minim necesar de la
i-c neora.sri.slâ clin n.l-'. a Germanici. împotriva exisicnje» aresuii
e.niarr neofa.se....... partid au avui fot demonstraţii piscicolă tul că astăzi, m ai m ult ca ţă, s o c ia lă şi p olitică m ai C.E.C., puteţi contracta un apartament dotat cu tot
in diferite, oraşe in care aresta a im cr ra i să ţină adunări. Tinerel vil, deşi n-a (răii ororile râz.boin- ori' ind. m a r ea ninsă a p o p u ­ intensă.
Iul. ci le cunoaşte doar din nove slin, a ajuns lotuşi să intrlragă ră mişrările e-vircmisie. trebuie să Renato Lombardi a menţio­ confortul necesar, în care vă puteţi muta imediat.
dispară intr-o liimo rare încearcă din mate puterile să crcc/.c secu riialca europeană, să păstreze co- nai că. în prezent, schimbu­ laţiei d e z a v u e a z ă p olitica
monte. lle. civilizaţie, acum ulai* si să prospere. rile comerciale dinlic Italia si e c o n o m ic ă a au torităţilor („L'Unita") <36t)
In fotografic : O dem onstra lie a tinerelului din Holzininden tinpotriva Partidului Naţional De­
m orrai. T e p an carlă se poale cili : „Nazişti afară din oraşul nostru , sintem sătui de fascism". UR S.S. se cifrează la 500 mi­
lioane ruble. *
Redacţia şl administraţia zlarolnli Deva, str. Dr. P. Groza nr. 35. Teleloane nr. 123 1? şt 1 15 88. — Tiparul i întreprinderea poligrafica Deva.