Page 65 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 65
Ş E D I N Ţ A
PROLETARI DIN TOATE ŢĂ RILE. U N IŢI-VA Î
CONSILIULUI DE STAT
Sub preşedinţia tovarăşului rilor Interne j decret privind De asemenea, a fost adoptat
Nlcolae Ceauşescu, preşedinte vechimea în munca juridică a decretul pentru aderarea Repu
le Consiliului de Stat, a avut absolvenţilor cu diplomă ai fa blicii Socialiste România la
loc o şedinţă a Consiliului de cultăţilor de drept care ocupă Convenţia de la Viena cu pri
Stat, la care au participat ca funcţii In sistemul organelor vire la relaţiile consulare, pre
Invitaţi miniştri şi alţi condu locale ale administraţiei de cum şi decretele pentru : rati
cător» al organelor centrale de stat ţ decret pentru modifica ficarea Protocolului de aderare
stat, precum şi preşedinţi ai u rea Decretului nr. 783/1969, a României la Acordul General
nor comisii permanente ale privind organizarea si funcţio pentru Tarife şi Comerţ (GATT|,
Marii Adunări Naţionale. narea Ministerului Muncii, de semnat la 15 octombrie 1971.
Consiliu] de Stat a dezbătut venit Legea nr. 68/1969; de ratificarea unor amendamente
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN S» adoptat* următoarele decrete: cret pentru modificarea artico la Constituţia Organizaţiei Mon
lului 8 din Legea nr. 2/1971,
diale a Sănătăţii, adoptată la
decret privind unele măsuri de
îmbunătăţire a activităţii de a- privind perfecţionarea pregăti cca de-a XX-a Adunare Mon
pllcare şi popularizare a legis rii profesionale a lucrătorilor dială a Sănătăţii, ratificarea
laţiei ; decret privind organiza din unităţile socialiste; decret Convenţiei dintre Republica
rea şi funcţionarea Ministeru privind modificarea unor pre Socialistă România şi Republi
ANUL XXIII. Nr. 5 273 MARTI 21 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI lui Educaţie» şi Invăţămîntului; vederi din Decretul nr. 141/ ca Tunisiană privind asistenta
militare
decret privind organizarea şi
1967 privind pensiile
si
juridică In materie civilă
funcţionarea Administraţiei A de stat şi pensia suplimentară, penală sl a Protocolului adiţio
sigurărilor dc Stat; decret cu devenit Legea nr. 6/1967 astfel nal la această convenţie, pre
privire la asigurările de stat j cum a fost republicat In Bu cum şi ratificarea Convenţiei
decret privind Fondul Arhivis-
IN FIECARE SAT Şl COMUNĂ, tic Naţional al Republicii So letinul oficial partea I nr. 17 veterinare între guvernul Re
publicii Socialiste România şi
cialiste România; decret pri
18 din 1 februarie 19G9 f decret
guvernul Regatului Greciei.
vind încheierea de angajamen
te de către candidaţii admişi să pentru completarea Anexei la Toate decretele adoptate au
urmeze instituţii militare de în- Decretul nr 285/1960 privind fost. In prealabil, examinate si
RESURSELE LOCALE SĂ FIE învătămînt superior, pentru ca acordarea alocaţiei de stat pen avizate favorabil de comisiile
văţămînt şi instituţii civile de
permanente de specialitate ale
tru copii / decret privind mo
re cheltuielile de întreţinere se
suportă de Ministerul Forţelor dificarea Decretului nr. 424/ Marii Adunări Naţionale.
Armate, Consiliul Securităţii 1964 pentru stabilirea taxelor Consiliul de Stat a examinat
VALORIFICATE CU MAXIMUM Statului sau Ministerul Aface consulare. apoi unele cereri de graţiere.
A
OE RANDAMENT Încheierea convurbirilor intre delegaţia
P.C.R., condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
C a o r g a n e in vestite cu s a r c in a d e a r ă s ţile, cu m c o n tr ib u ie f i e c a r e sa t şi c o m u n ă Io
p u n d e d ir e c t d e d e s f ă ş u r a r e a în treg ii activităţi p u n e r e a in circuitul e c o n o m i c a b o g ă ţ iilo r e
e c o n o m i c o - s o d a l e c e s e d e s f ă ş o a r ă în f i e c a r e x isten te.
s a t şi comună, co n s iliile p o p u l a r e c o m u n a l e P e m a r g in e a a c e s t o r s a r c in i c e revin c o n s i şi delegaţia P.C. din Austria, condusă
a u o b l i g a ţ i a d e c ă p e t e n i e s ă a s i g u r e t r a d u c e liilor p o p u la r e , r e d a c ţ i a o o r g a n iz a t o m a s ă
r e a în v ia ţă a politicii p a rtid u lu i şi statu lu i r o t u n d ă cu p rim a r i a i c o m u n e lo r din ju d e ţ, in
n ostru privin d v a lo r if ic a r e a d e p l i n ă o tuturor c a d r u l c ă r e i a s - a u d e z b ă t u t o p a r t e din r e a
r e s u r s e lo r şi p o s ib ilită ţilo r d e d e z v o lt a r e a lo de tovarăşul Eranz Muhri
lizările dobîndife, cit şi d in preocupările şi
calităţilor, contribuind a s t fe l, cu în treg u l lor
s a r c in ile cu c a r e sînt c o n fr u n t a t e co n siliile
p o t e n ţ ia l, Io p r o g r e s u l r a p id o l e c o n o m i e i n a
p o p u l a r e p e n tr u c a f i e c a r e lo c a lit a t e a j u d e
ţ i o n a le şi la r i d ic a r e a nivelu lu i d e trai m a t e Luni după-amiază, la sediul şedintele Partidului Comunist Mizll, membru al Comitetului
rial şi sp iritu a l a l p o p o r u lu i. M o d u l c u m sînt ţului n ostru s ă fie a n g a j a t ă to ta l in d es ă v îrş i- C.C. al P.C.R., s-au încheiat din Austria. Executiv, al Prezidiului Perma
în d e p lin ite a c e s t e atribuţii este r e fle c t a t n e r e a operei d e edificare o societăţi/ s o c ia lis t e convorbirile Intre delegaţia Din partea austriacă au par nent, secretar al C.C. al P.C.R.,
Partidului Comunist Român, ticipat tovarăşii Karl Zenker, Mihai Gere, membru supleant
m ijlocit d e fe lu l cu m s e g o s p o d ă r e s c lo c a li t ă m u ltila te ra l d e z v o lta te .
condusă de tovarăşul Nicolac membru al Biroului Politic al al Comitetului Executiv, secre
O latura dominantă a acti cioase a pămîntului, fapt do lungime de peste 8 km pentru Ceauşescu, secretar general C.C. al P.C.A., preşedintele or tar al C.C. al P.C.R., Ghizela
vităţii consiliilor populare co vedit de extinderea livezilot-.pc desecare şi irigaţii. De aseme al Partidului Comunisl Român, ganizaţiei din landul Austria Vass, membru al C.C. at
munale o reprezintă, cum es 280 hectare şi a legumiculturn nea, în anul viitor se va săpa şi delegaţia Partidului Comu de Jos, si Franz Eigenbauer, P.C.R.
te şi firesc, dezvoltarea econo pe 120 hectare. Avind în ve un canal în lungime dc 21 membru al C.C. al P.C.A. Convorbirile s-au desfăşurat
mică a localităţilor prin folosi dere că an de an se înregis km pentru irigaţii şi desecări, nist din Austria, condusă de Din partea română au luat într-o atmosferă de caldă prie
rea cu maximum de randament trau pierderi din recoltă de o mare parte din volumul de tovarăşul Franz Muhri, pre parte tovarăşii Paul Niculescu- tenie tovărăşească.
a resurselor locale, în primul ordinul sutelor de tone dc muncă efectuîndu-se prin con
rînd a potenţialului lor agri produse din cauza inundaţiilor tribuţia voluntară a cetăţeni
col. In această privinţă, prin şi a excesului de umiditate, pc lor. Tot în contextul preocu
lege s-a stabilit că de realiza baza programului întocmit dc pării de a utiliza eficient re
rea sarcinilor de plan în agri consiliul popular comunal, în sursele locale se înscrie si con Solemnitatea inminării „Ordinului Muncii"
cultură răspund direct consili stituirea. în acest an, în cadrul
ile populare, ceea ce impune C.A.P., a unor echipe de zi Comunistul Ion Gali de la Fa briea de stilpi hidraulici Vulcan
ca organele locale ale puterii dari, tîmplari, cărămidari, fie este exemplu de hărnicie şl con ştUnclozltate în muncă, de 1 ani
de stat să se ocupe efectiv de Masă rotundă rari. Din activităţile anexe in consecutiv fiind fruntaş în întrec crea socialistă. Ialâ-1 exccutlnd clasa I sportivilor llie Năstase şi Ion Tiriac
rezolvarea problemelor care dustriale, unitatea a încasat piese pentru ventUul dc siguranţă al stupilor hidraulici.
hotărăsc soarta producţiei a cu primarii peste 150 000 lei venituri Foto: V. ONOIU
gricole Valorificarea superioară a Preşedintele Consiliului de distincţii acordate, cunoscuţii Preşedintele Consiliului de
Deşi unităţile agricole de resurselor locale îi preocupă Stat al Republicii Socialiste tenismeni Iile Năstase şi Ion Stat a exprimat speranţa că
stat şi cooperatiste au condu unor comune într-un înalt grad şi pe locui România, tovarăşul Nicolac Tiriac au asigurat conducerea decoraţiile acordate vor con
cerile lor şi sînt încadrate cu torii comunei noastre — sub Ceauşescu, a înmînat, luni la de partid şi de stat, personal pe stitui, tn acelaşi timp, un im
specialişti care poartă răspun linia tovarăşul VASILE ZG1R- VREMEA amiază, maeştrilor emeriţi ai tovarăşul Nicolae Ceauşescu, bold în perfecţionarea activi
derea pentru îndeplinirea in acest an s-au întreprins lu CEA, secretarul Comitetului co In pagina a iii-A sportului llie Năstase si Ion că si în viitor se vor strădui tăţii lor sportive, tn obţinerea
dicatorilor de plan, nici noi — crări d® îndiguire pe o lungi munal de partid ţi primarul co Ţirînc „Ordinul Muncii" cla să obţină performanţe sporti- unor rezultate mai bune, atlt
n6 relata tovarăşul ADRIAN me de 4,3 km, consolidări de munei Sarmizegetusa. Faptul că PENTRU 24 ORL sa 1, acordat prin Decret al ' vc înalte, pentru a spori in sport, cit si în întreaga lor
Vremea devine
umeda, cu
COSTA, primarul comunei Dobra maluri pe un km, decolmatări dispunem de o mare bogăţie cerul temporar acoperii, fiind Consiliului de Stat, pentru me prestigiul internaţional al pa activitate, şi a urat celor de
naturală, avind peste
1 800
— nu putem sta indiferenţi de albii pe 0,5 km şi execula- rnvorabilă precipitaţiilor sub rite deosebite în activitatea triei noastre dragi. coraţi noi succese, sănătate $i
faţă de acţiunile ce trebuie rea de canale de desecare pe hectare ocupate dc păşuni, ne formă dc ploaie. VSniul va su sportivă. Felicitind pe cei decoraţi în multă fericire în viaţa perso
fla slab ptnft ta potrivit din
iniţiate în vederea sporirii ca 2 km, In total fiind afectată permite să dezvoltăm puternic H Jiul Petroşani - vest. Temperaturile minime La solemnitate au luat par numele Comitetului Central al nală,
sectorul zootehnic. De altfel,
pacităţii productive a pămîn- o suprafaţă de 700 hectare te cooperativa agricolă şi gospo sînt cuprinse inlre minus 2 şi te tovarăşii Ion Gheorghc Partidului Comunist Român, al După solemnitate, tovarăşul
tului, creşterii producţiei în ren agricol. Datorită acţiunilor dăriile populaţiei posedă mai la jumătatea zero grade, Iar maximele In Maurer, Emil Bodnaras, Gheor- Consiliului de Stat şi al Con Nicolae Ceauşescu. ceiUUl
tre 3 şi S grade. Sc va sem
sectorul zootehnic, folosirii ju întreprinse, producţiile de ce mult de 1700 bovine şi 5 400 drumului în nala ccaţft locală. ghe Pană, Ion Ionită, Constan siliului de Miniştri ale Repu conducători de partid şi de
dicioase a forţei de muncă şi reale planificate au fost depă ovine S-ar putea creşte însă tin Stătescu, secretarul Con blicii Socialiste România, tova stat s-au întreţinut prieteneşte
ridicării bunăstării locuitorilor şite (la CAP. Lăpuşnic) cu mai multe animale dacă, prin „campionatul PENTRU URMĂTOARELE siliului de Stat, precum s» An- răşul Nicolae Ceauşescu a sub cu cei decoraţi.
ghel Alexe, preşedintele Con
satelor. Pentru a cuprinde cit cîte 1 500 — 2 000 kg la nectar. aplicarea măsurilor agrotehni DOUA ZILE siliului naţional pentru educa liniat că acordarea acestor
mai bine sarcinile cc revin co Rezultatele înregistrate nu ne ce, în special a fertilizării, am re fa ce rii" Vreme umedă, cu cerul mai ţie fizică şi sport, membri ai distincţii constituie o înaltă a-
munei noastre pe linia dezvol satisfac însă pe deplin. De a- reuşi să asigurăm fructificarea mult acoperit. Vintul va sufla conducerii Federaţiei de tenis. preclerc a activităţii sportive Cu planul anual
potrivit din vest. Temperatura
tării intensive a agriculturii şi ccea, ne vom concentra atenţia întregului potenţial al pajişti — staţionară. Dimineaţa — Mulţumind pentru înaltele a celor doi tenismeni români.
materializării obiectivelor reie şi eforturile asupra finalizării lor. Deoarece posibilităţile de B O piniile ceaţă. îndeplinit
şite din programele de extin lucrărilor începute, extinderii fertilizare cu îngrăşăminte chi
dere a lucrărilor de îmbună irigaţiilor şi ridicării produc mice şi prin lîrlire sînt limi antrenorului şi ale
tăţiri funciare şi sporire a pro ţiei pajiştilor naturale — aces tate, ne-am gîndit să folosim U.E.I.L. ORĂŞTIE
ducţiei animaliere, membrii co tea fiind premise esenţiale ale si un alt mijloc de sporire a „decanului Pe agenda de lucru a Comitetului judeţean al U.T.C.
mitetului executiv au fost re punerii depline în valoare a producţiei de iarbă, care pînă OnAŞTIE. îndrumaţi cu com
organizaţiile
de
petenţă de
partizaţi pe unităţi şi, periodic, resurselor economice ale co acum, datorită lipsei utilajelor de v îr s ti" partid, muncitorii, tehnicienii «1
s-a analizat felul cum s-au munei. adecvate, nu s-a utilizat. Este Inginerii din parchetele şi sec
finalizat măsurile stabilite. E In aceeaşi ordine de idei, to vorba despre posibilitatea dea toarele de exploatare şl Indus
fectul acţiunilor întreprinse, varăşul IOAN ZEICONI, secreta, fertiliza anual cîleva sute de $ Clasamentul trializare aparţlntnd U.E.I.L.
Or&ştlc au desfăşurat lună de
sub conducerea comitetului co rul Comitetului comunal de par M-isă rotundă realizată de Ample activităţi in lună o activitate rodnică In
munal de partid si în colabo tid ţi primarul comunei Toteşti, diviziei A producţie. Faptele enunţate
rare strînsă cu conducerile u- remarca aportul cetăţenilor din N. TIRCOB sînt concretizate In îndeplini
rea cu II alie mal devreme a
nită|ilor agricole, nu a întîrzîat localitatea respectivă lo cură GM. I. NEGREA la fotbal 9 planului anual dc producţie.
Organizarea mal Judicioasă a
să se concretizeze, O maximă ţarea şi fertilizarea a ,80 ha pă • . / « U * « producţiei şl folosirea cu ran
grijă s-a acordat folosirii judi şune, la săparea unor canale în (Continuare in pagino a ll-a) semicentenarului cream dament sporit a utilajelor de
doborlt, încărcat şl transportat
constituie factorii principali
care au favorizat roaUzarea
peste prevederile de plan Ia zl
a peste I 000 mc buşteni şl joo
mc lemn do celuloză. Colecti
SĂ' FACEM TOTUL PENTRU A ASIGURA PRODUCŢIEI Uniunii Tineretului Comunist vul acestei unităţi a îndepli
nit tnalntc dc termen şl pla
nul la export. Este un succes
remarcabil, avtndu-se tn vede
re că aproximativ 13 la sută
Recenta holărire a plenarei munist". Vom reînvia, cu acest din volumul total al produc
ţiei s-a valorificat
pe piaţa
ale
prilej, pildele de eroism
C.C. al U.T.C, cu privire la
VIOREL FAUR
FINALIZARE EXEMPLARĂ IN 71 aniversarea semicentenarului prim-secretar al Comitetului lui Alexandru Rusu şi Filimon externă.
Sirbu, ale ostaşilor din Regi
creării Uniunii Tinerelului Co
munisl constituie şi pentru ti judeţean Hunedoara ol U.T.C. mentul 4 transmisiuni din De U.E.I.L. HUNEDOARA
nerii din judeţul Hunedoara va, ale eforturilor făcute în a
HUNEDOARA. Colectivul u
prilejul unei angajări loiale, nii reconstrucţiei de tinerii din nei alte unităţi similare.
m legămînt de luptă şi muncă al Valea Jiului şi Hunedoara care, U.E.I.L. Hunedoara, a anunţat
celor 62 000 de utecişti faţă de după orele de lucru în fabrici, de asemenea Îndeplinirea pre
vederilor de plan pe 1971. Suc
partid şi popor, holărîrea de a uzine şi mine, după orele de cesele dc ptnă acum nu creat
face din imimpinarea înălţăto învăţătură, puneau mina pe lo premisele realizării ptnă Ia fi
rului jubileu un nou prilej de pată şi tîrnăcop să schimbe fa neţe anului a unei produe|l|
intensificare a eforturilor de ţa oraşelor, să taie drum de Industriale suplimentare tn va
loare dc peste 500 000 Iei. Acor-
ordine, disciplină, răspundere ririi vieţii materiale şi spiritu ţilor. ficării superioare a „aurului
dicate exemplar muncii, înflo
fier prin stînca dură a Carpa-
dfnd o atenţie sporită valori
forestieri
verde*',
lucrătorii
ale.
Olimpiadele profesionale, în
din cadrul acestei unităţi tn
frunte cu comuniştii au reali
Pentru a marca acest impor
tant eveniment din viaţa orga deplinirea exemplară, la un zat dc la începutul anului pe
înalt nivel calitativ, a sarcini
ste sarcinile de plan
In zl
nizaţiei noastre, biroul Comi lor economice, „Decadele re 1 500 mc buşteni şl i 000 mc
tetului judeţean al U.T.C. şi-a cord in producţie ale tineretu lemn dc celuloză. S-au pro
dus .şl livrat suplimentar uni
imprimă un curs normal producţiei de cărbune complex, pe prim plan stînd mai bună organizaţie U.T.C. pe inc de lăzi şi 900 tone man
lui", instituirea întrecerii „Cca
prevăzut un program de lucru
peste 100
tăţilor beneficiare
gal de lemn.
ramură de producţie". înfiin
acţiunile care vor face pc ac
SI colectivul unllâţii de ex
tualii utecişti să fie
părtaşii
lemnului Hunedoara şl-a ono
simţăminlelor şi laptelor alese zînd toate acestea intr-o cule ţarea brigăzilor şi echipelor dc ploatare şl Industriallznre a
tineret în întreprinderile şi p«
rat şl depăşit plnă acum sar
ale comuniştilor, să se ancore gere program intitulată ..Şta şantierele judeţului, organiza cinile nnualc dc livrare la ex
port. in perioada care a mal
Pentru anul 1972 Exploată adus, după cum se poate ob — Membrii noştri de partid în perioada care urmează să ze în prezentul clocotitor in feta generaţiilor”. In toate or rea muzeelor uzinale pentru e rămas pini la fineţe lunii, lu
rii miniere Dîlja li revin sar serva din dinamica zilnică a — arăta tehnicianul Traian ţ rezolvăm aceste probleme, să care se plămădesc construcţii ganizaţiile U.T.C. vom organi ducarea muncitorească a noilor crătorii forestieri din cadru!
cini importante la extracţia producţiei, o înviorare în toa Codreanu, locţiitorul secreta* putem da în acest fel brigăzi le socialismului. Documentele za colocvii, dezbateri pe tema : acestei unităţi creează condiţii
cărbunelui. Producţia minei va te compartimentele de pro jului comitetului de partid de lor tot cc au nevoie. vremii, articolele publicate dc .,50 de ani de muncă si luptă bune demarajului din anul vi
ilor.
spori cu 75 000 tone iaţă de ducţie. Se lucrează mai bine la mina Dîlja — au avut un — Referitor la linia de front presa comunistă aduc mărturii sub conducerea partidului co (Continuare în pagina a ll-a)
planul acestui an, fapt ce pre in subteran, locurile de mun rol însemnat în transpunerea activă — ne informa tovară mişcătoare despre contribuţia
supune în primul rînd asigu că sînt aprovizionate Ia timp în practică a acestui program şul Emeric Covaci, inginerul plină de eroism a tinerelului
rarea unei linii de front active si cu cele necesare, deci în care s-a dovedit a fi foarte e- şef al minei — trebuie să spu hunedorean lo desfăşurarea c-
de peste 300 ml. tr-un cuvint la mina Dîlja si fîcient. nem că la ora actuală dispu venimentelor care au premers
Privită prin prisma modului poate munci rodnic, eficient. — Trebuie spus de aseme nem de numărul de abataje aclului istoric de la 6 martie SECVENŢE INTERNAŢIONALE
cum a fost pregătită această — In primul rînd trebuie a- nea — a continuat directorul necesar pentru a asigura pro 1945. despre acea glorioasă e
producţie, se impun cîteva re răfat faptul că programul de minei — că în ultimul timp ducţia la nivelul planificat. popee a „Hei rup-utui" pe şan
feriri asupra felului cum $-:t lucru de 6 ore în subteran n au intervenit si unele îmbu Rămîne ca in continuare să tierele naţionale de la Bum- După capturarea unei nave - pirat U r m e a z f l a l 1 9 - l e a
lucrat in acest an la Dîlja. schimbat vechea mentalitate nătăţiri in sistemul de trans depunem un efort mai substan beşli-Livczeni şi Hunedoara, l u r d e s c r u t i n
urmate de faptele de entuzias
Din capul locului trebuie ară de lucru, complet greşită, a u port al cărbunelui, atît pe ori ţial pentru pregătirea unor noi tă angajare a acestora în cro de către autorităţile cubaneze ROMA 20 (Agerpres). — Rezul
tat că faţă de saiclna de plan nor salariaţi — declara ing. zontală cît şi pe verticală. Li fronturi de lucru, avind în ve nica anilor construcţiei socia tatele oficiale ale celui de-al
iN-lca tur dc scrutin in vederea
pe primele 11 luni realizările Mîrcea Popescu, directorul mi chidarea in bună parte a lu dere că pe parcurs o parte din liste Tocmai de aceea .am con desemnării preşedintelui italici
HAVANA 20. — Coresponden
sînt diminuate cu peste 50 000 nei. Astăzi se observă o evi crărilor vechi, care pînă nu abatajele în funcţie vor Ieşi tul Agcrprcs, Victor Stamaie, In legătură cu capturarea unei înregistrează obţinerea dc către
navc-plrat de către autorităţile
tone cărbune, fapt ce a condus demult provocau serioase de din circuitul productiv. ceput un amplu program dc în- transmite: Presa cubaneză a a cubaneze. Guvernul S.U.A., scrie l-’rancesco dc Martino (socialist)
)a înregistrarea unei situaţii c- dentă îmbunătăţire a discipli ficienţe in exploatare, va face — Am simţit pe pielea noas lîlniri ale tinerilor cu militanţi nunţat că In urma punerii (n ziarul, a reacţionat pc un ton a unui număr dc 402 dc voturi
— ru 10.1 mai puţine dcett li
stare dc alarmă a unor unltă(i
împotriva
ameninţător
Cubei
conomico-financiare negative. nei în cadrul formaţiunilor de ca în continuare să ne putem tră, cum s-ar spune, ce înseam ai Partidului Comunist Român navale şl aeriene ale S.U.A. In după capturarea dc către uni mita necesari pentru ca un can
Si ai Uniunii Tineretului Comu
didat să fie ales. in favoarea
Desigur, asupra stărilor de lu lucru. Nu mai avem înlîrzieri desfăşura procesul productiv nă să nu întreţii cum trebuie nist din ilegalitate, personali Marea Caraibilor, guvernul re tăţi de coastă ale marinei mili candidatului socialist au votat
cru de la mina Dîlja s-a dis la intrarea in schimb, mine în bune condiţii. In anul pe utilajele din dotare — ne in tăţi ale vieţii noastre politice, voluţionar al Cubei a hotărlt. tare cubaneze a navei „-iohny electorii reprezcntlnd partidele
cutat mult şi la diverse nive rii vin Ia lucru cu convinge care ÎI încheiem în curind. luptători în războiul antifas la rindul său, sl pună in stare Express*', caic, împreună cu de stingă.
Dintre cel 1 008 „mari electori"
luri, s-au stabilit felurite pla am avut şi unele lipsuri în a- forma maistrul principal elec- cist. vizita la locuri istorice, la dc alarmă unitâtl ale flotei şi „Layln Express" şi alic aseme s-au prezentat la urne 476, Iar
nuri de măsuri. Efectul lor n-a rea că în cele 6 orc trebuie să piovizionarea cu materiale în Muzeul Doftana, la casele me aviatici militare cubaneze. nea nave snbvcmiunaic dc CIA dintre aceştia numărul votanţi
Ziarul .Granma" publică vin
fost însă cel scontat. depună toate eforturile pen special cu ciment, Iraverse, Ing. C. DUMITRU moriale şi monumente, la mari editorial in care respinge decla s-avi dedal la acte dc piraterie, lor a fose de 429. S-au abţinut
de ta vot . electorii
democrat-
Iniroduclnd arme şi bandiţi pc
Treceiea la programul de tru a realiza integral norma ţeavâ de diverse dimensiuni. le obiective economice ridicate raţiile guvernului Statelor Unite teritoriul Cubei. crcştlnl, soelalist-democraţi, re
muncă de -6 ore în subteran a planificată. Ne-am preocupat din timp ca (Continuare în pagina a It-o) în anii socialismului, cupria- publicani, liberali şl alţii.