Page 66 - Drumul_socialismului_1971_12

•auwga-^i.iwwBagw
2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 273 9 MARJ1 21 DECEMBRIE 1971

Ample activităţi in intimpinarea

semicentenarului creăm

2 1 1
„Dialog pe aceeaşi scenă
Uniunii Tineretului Comunist HUNEDOARA. La sfîrşitul de muzică uşoară şl popu­

săptămtnii trecute. scena lară. dansuri moderne, bri­
Clubului „Slderurgistul" din găzi artistice de agitaţie,
(Urmare din pag. 1) aplicaţii, Iar manifestările şi grupuri vocale, cei mai tineri
întrecerile sportive de masă — Hunedoara a găzduit tinala şt vfrstnici interpreţi ş.a.
concursului artistic
„Dialog
„Cupa tineretului de la sate" Disputa în întrecere a dat
angajaţi, crearea minlfermelor — jocurile de iarnă vor fl de­ pe aceeaşi scenă", purtat în­
şi minicooperalivelor agricole dicate cuceririi cupei „A 50-a tre formaţiile C.S.H. şl sin­ plnă la urmă clştlg de cauză
pc lingă şcolile de la sate, a­ aniversare a U.T.C.". Biroul dicatul lucrăloritor din învă- ansamblului artistic al C.S.H.,
Ia numai două puncte dife­
tragerea In muncă a tinerilor judeţean de turism penlru ti­ tămînt. Dialogul a cuprins renţă tată de valoroşii lor
neincadraţi încă, educarea lor- neret va organiza ciclul tema­ „adversari".
constituie un olt şir de obiec­ tic de activităţi turistice „Ti­ tntrcceri între solişti vocali
tive dinaniizaloare. neri — să ne cunoaştem pa­
Principalele obiective, pre­ tria socialistă', menit să con­
conizate In legătură cu acţiu­ tribuie la educarea politică şi Invitaţii pionierilor
nile de muncă patriotică, cu­ patriotică a tinerilor, lărgirea
prind In principal realizarea, orizonlului de cunoştinţe asu­
pînă In ziua aniversării semi­ pra propriului Judeţ, a locuri­ DEVA. Pionierii detaşa­ lan Petru şl-a Invitat tine­
centenarului U.T.G., a 40 la sulă lor cu semnificalii Importante mentului clasei a Vl-a B de rii prieteni să-l viziteze lo­
din angajamentul anual pe 1972, din isloria poporului şi în miş­ la şcoala generală nr. 4 (co- cul de muncă.
declanşarea unei largi între­ carea muncitorească. I mandanl-instructor prof. El- ★
ceri pentru strîngerea şi preda­ Vom denumi „Generaţia se­ '■ ................... fride Magdescu) s-au întîlnit In cadrul activităţilor edu­
rea a 150 000 tcuie metale vechi, micentenarului" pe Toţi băieţii F. C. Orăşele. Şeful de schimb. Dumitru RĂguşUu şl operatorul Vaslie Stoica, din secţia mase plastice, urmăresc cu atenţie cu minerul fruntaş Ştefan Pe­ cative. la şcoala generală
deschiderea la lila şi Orăştie şi felele caie în această pe­ parametrii desfăşurării procesului de producţie. Foto: V. ONOIU tru, de la Exploatarea minie­ „Dr. Petru Groza". pionierii
a două şantiere pentru Irigaţii, rioadă vor 11 primiţi în rlndu- ră Deva. Invitatul le-a vorbit detaşamentului clasei a Vl-a
îndiguiri şi desecări, a şantie­ rile Uniunii Tineretului Comu­ copiilor despre via|a grea B (comandanl-inslructor pro!.
rului pentru construcţia blocu­ nist, Iar înmtnarea carnetelor din trecut a minerilor, de­ Elena Valea) s-au înttlnlt cu
lui de nefamiliştil din Orăştie, roşii se va face In unităţile şl spre lupla lor împotriva ex­ colonelul Gheorghe Şimon,
plantarea în luna martie a pes­ locurile în care, în anlî ilega­ ploatării capitaliste, precum procurorul Nlcolae Moise,
te 7 000 arbuşti ornamentali. lităţii. tinerii au participat la km sat si comună, resursele locale să şl despre via|a de azi a ce­ profesorul Ion Frăţllă şl in­
Se vor efecluo 10 milioane ore acţiunile inspirate şi conduse lor ce aduc la lumină bogă­ ginerul Nlcolae Muntoiu. Te­
ţiile subsolului patriei.
de muncă patriotică, lnsumînd de partid, la lupla clasei mun­ ma înlîlnlril : „Munca şl sa­
circa 20 milioane lei la acţiuni citoare, a poporului, pentru re­ La sfârşitul întâlniri!. Şle- tisfacţiile ei".
nefinantate alizarea Idealurilor de libertate
In programul aniversării U­ naţională şi socială, precum şl
niunii Tineretului Comunist am în morile obiective construite Montaj audoo-vizual
prevăzot concursul de creaţie în anii socialismului.
literară Intitulat „Epopeea lup­ Firesc. în programul aniver­
tei pentru viată liberă şi drep­ sării semicentenarului Uniunii BRAD. — La casa de cultură ca Deva. Sarmlzegetusa. Hu­
tate sub conducerea P.C.R.", Tineretului Comunist vor Intra (Urmare din pag. 1) in blocuri şl 150 de garsoniere. local. Desigur, şi celelalte uni­ eonlru de prelucrare a legume­ a avut loc un montaj audio­ nedoara ca şl despre dezvol­
cele mai reuşite lucrări fiind şl alte acţiuni şl forme, îmbo­ Penlru continuarea moderniză­ tă 11 economice de pe raza co­ lor şi fructelor, trei coopera­ vizual Intitulat „Incursiuni tarea lor soclal-economlcă
publicate In placheta Intitulată găţite prin propunerile făcute hectare cu cele peste 1 000 to­ rii drumurilor va fi alocată su­ munei se vor dezvolta. tive agricole de producţie, li­ prin judeţul Hunedoara". Cu din anii noştri. Expunerea a
„Gîndurl tinereşti*. In luna de uteclştl, menite să ne apro­ ne urină rezultată de la ani­ ma de 3,5 milioane, plus un Privitor la urbanizarea comu­ ceu agricol, sanatoriu T.B.C, o acest prilej, s-a vorbii de­ fost ilustrată cu diapozitive
martie vom organiza festivalul pie şl mal mult de realiza­ male. In acest sens am solicita milion din cota de 0,45 la sută. nei noastre, pot să arăt că, ală­ relea comercială dezvollalâ, spre trecutul unor localităţi Ilustrative.
de recitări artistice „Sub fla­ rea Indicati«î conducerii parti­ ca din dolarea S.M.A. să nu Se extinde cariera de doloml- turi de cele 13 blocuri existen­ alta prestatoare de servicii că­
muri de partid biruitoare", „Fes­ dului, a tovarăşului Nlcolae lipsească utilajele pentru ad­ tă de la Govăjdla, care va coop­ te, se află unul în construcţie, tre populalie. Comuna noastră
tivalul filmului revolutionar- Ceauşescu. de a face din fieca­ ministrarea îngrăşămintelor na­ ta altă forţă de muncă locală, altul se va ridica în 1972, alte­ o făcut paşi mari spre urbani­ f l Festivalul filmului la sate"
palriotic pentru tineret", pre­ re organizaţie U.T.C. o şcoală turale lichide. In acelaşi timp, iar furnalul străvechi de la Go- le în următorii ani La parterul zare. S-au ridicat peste 500 ca­
cum şi spectacolul de sunet şi de educaţie comunistă a tine­ nu vom scăpa din vedere nici văjdla va fl renovat, devenind acestora se vor deschide uni­ se noi, numai în ultimii ani.
lumină „Crescuţi de comu­ rilor. capabilă să mobilizeze e- executarea lucrărilor de îmbu­ un atractiv punct turistic. La tăţi comerciale şi de servire Drumurile au fost asfaltate, LÂPU$NIC. La căminul rec. după care a urmat vizio­
nişti". Detaşamentele tineretu­ nergille la muncă înflăcărată nătăţiri funciare, existfnd încă Ghelar se va înfiinţa un liceu a populaţiei. La llia se va con­ s-au construi! trotuare, şcoli, cultural au fost organizate, narea în colectiv a filmelor
lui pentru apărarea patriei vor pentru înflorirea ţării, ai că­ sule de hectare care necesită economic, se va termina, în strui un nou complex comer­ cămine culturale, complexe co­ în cadrul „Festivalului lilmu documentare: „Toiul despre
organiza marşuri, concursuri şi rei fll sinlem cu totll. să (le eliminat excesul de umi­ 1972, plata de alimente, vom cial, compus din motel, restau­ merciale. Dar niai avem multe lui la sale", două acţiuni ca Adam" şl „Regenerarea".
ditate. construi staţii de autobuze aco­ rant, cofetărie. Ca şi pînă a­ de înfăptuit în acest sens. Schi- re s-au bucurat de un Iru A doua acţiune a cuprins
IOAN FILIP, primarul comunei perite, Populaţia comunei va cum, cetăţenii comunei noastre la de sistemalizere a fost adop­ mos succes. Cu elevii şcoli expunerea „Omul pe scara
HĂRNICIE Ropoltu Mare, s-a referit, între trece de 7 000 de locuitori. Bi­ sînt hotărâţi să contribuie cu tată. Ea reprezintă penlru noi generale a avui loc o discu evoluţiei sociale", urmată de
altele, la marile resurse loca­
ţie pe tema „Legendă şl ade
filme documentare.
neînţeles, unele dintre aceste
un program de dezvoltare a
le de care dispun unităţile a­ comunei, atU edilitar-gospodă- văr1', condusă de prof. R
gricole In privinţa dezvoltării resc, cit şi economic, social- Coşoveanu şl Gheorghe Te Prof. PETRU BALAJ
O R Ă Ş T I E . In cadrul an săpat un şan( de scurge­ activităţilor anexe industriale.
acţiunilor de muncă pa­ re. în lungime de 300 m, in Experienţa cooperatorilor din Masă rotundă cu primarii unor comune cultura). In zona centrală a sa­
triotică, tinerii din ora­ cadrul unor lucrări de îm­ Bobilna — unde In acest an s-a tului reşedinfă de comună se
şul Orăştie au declanşat bunătăţiri funciare la C.A.P. pus accentul pe producerea de prevede construirea unul cămin
recent întrecerea „Brigadă Orăştie. var, confecţionarea cărămizilor obiective se vor construi cu toate forţele lor la mai buna cultural cu 400 de Jocuri, a u­
fruntaşă pe oraş**. Printre Totodată, tinerii s-au an­ şi a unor articole de tlmplărie sprijinul statului. Dar hotări­ gospodărire şi înfrumuseţare a nui oliciu P.T.T.R., un complex
primele acţiuni tn acest sens gajat ca, fn cinstea aniver­ — este edificatoare în acest rea noastră, a luturor locuitori­ comunei, la ridicarea gradului sporliv, două blocuri de locuin­
o consemnăm pe aceea de sării semicentenarului Uni­ lor comunei, este de a munci ei de urbanizare. ţe, cu spatii comerciale la par­
duminică. 19 decembrie, unii Tineretului Comunist, sens, unitatea reallzînd veni­ cu hărnicie şi dăruire pentru ter, o pia|ă de alimente, un
etnd 12 brigăzi, tnsumînd turi însemnate din activităţile a ne înfrumuseţa comuna, pen­ — Dacă vă spun că anul a­ nou complex de servire a popu­
200 de elevi de la liceele e- fiecare să presteze 100 ore anexe. Desigur, şl celelalte u­ tru a întări puterea ei econo­ cesta, fală de 900 000 lei, pla­ laţiei, mărirea capacilâtii şco­
conomlc şl „Aurel Vlalcu". dc muncă patriotică. nităţi agricole cooperatiste din nificat a se realiza prin muncă lii generale, executarea relelel
comună dispun de asemenea mică şl o o ridica din punct de patriotică, am realizat 1 900 000 de canalizare şi introducerea
posibilităţi, însă conducerile a­ vedere edilitar şi gospodăresc, lei, vă daţi seama de ce re­ apei potabile.
cestora cît şi consiliul popular aşa cum stă bine unui viitor o­ surse dispune comuna noastră Aceste înfăptuiri vor apropia
comunal nu s-au preocupat în raş. pentru a o întări şi ridica con­ comuna noastră de oraş. Şi ce­
suficientă măsură de valorifi­ — Predominantă, pe raza co­ tinuu din punct de vedere e­ tăţenii noştri sînt hotărîti, de
Larg interes pentru carea lor. Pe viitor, vom tine munei noastre, este agricultura dilitar şi gospodăresc — spune la mic la mare, să depună toa­
seama ca şi această posibilita­ - sublinia TEODOR VASIU, MIRON DUŞAN, primarul co­ te strădaniile şi priceperea lor
te de folosire eficientă a forţei primarul comunei llia — dar a- munei Crişcior. In curînd la noi în numele acestui deziderat.
cunoaştere de muncă şl de dezvoltare eco­ vera şi multe resurse de a ne va intra în folosinţă un ma­
nomică a unităţilor agricole să ridica Şi din punct de vedere gazin universal cu etaj în Gu- Fără îndoială, am putea vor­
fie valorificată la nivelul ce­ industrial. Ne gîndim în primul rabarza, la Crişcior vom con­ bi despre resursele ce se află
SALC1VA. Colectivul ca­ Ie", „Cum vine chimia în rinţelor acluale ale economiei rînd ca la balastiera din llia strui trotuare, pînă la sfîrşitul fn flecare sat şi comună din
drelor didactice din Zam, ajutorul gospodinelor". „Se noastre naţionale. să se înfiinţeze şi o secţie dc anului va fi gala podul de pes­ Judel şi a căror valorificare de­
împreună cu medicul de la poate hrăni omul numai cu — Desigur, unităţile Indus­ prefabricate. Adică să fabricăm te Criş, iluminatul public va fi plină va asigura dezvoltarea
circumscripţia sanitară şl a­ medicamente". „Ce folos a­ triale de pe raza comunei prefabricatele acolo unde se a­ impetuoasă a localităţilor ru­
sistentul farmaciei s-au de­ vem de pe urma sateliţi­ noastre, şi îndeosebi exploata­ flă materia primă, să nu facem extins pe toate străzile, în rale, le va apropia fol mai mult
plasat în satul Sălciva pen­ lor". „Există vfa|ă şl pe rea minieră, se vor dezvolta ca astăzi, cînd transportăm ba­ Crişcior vom construi o nouă de nivelul oraşelor. Comitete­
tru a răspunde întrebărilor alte planete". întrebările ri­ mult în anii următori — arăta lastul la Hunedoara şi tot de şcoală generală, actuala fiind lor comunale de partid, consili­
dicate de ce(ă(enl au evi­ deja neîncăpâtoere, am început ilor populare, primarilor Ic re­
ridicate de săteni. Au fost MIRON DRAGULESCU, prima­ acolo aducem prefabricatele. şi acţiunea de înlocuire o gar­
explicate etteva teme dc in­ denţiat o dată în plus inte­ rul comunei Ghelar, Paralel cu Apoi, ne gîndtm la dezvolta­ vine o mare sarcină în acest sens,
resul penlru cunoaştere, do­ durilor vechi, cu garduri din De aici trebuie să pornească
teres major privind existen­ rinţa de a-ş( lămuri nume­ aceasta se va dezvolta comu­ rea carierei de la Sîrbî, la ex­ stîlpi de beton şi plasă de sîr- iniţiativa, aici trebuie să se
covoare.
na, satele el, va creşte numă­
ţa In univers, succese ale roase probleme. rul celor cuprinşi în activita­ tinderea secţiei de forţei de mă. centralizeze propunerile cetă­
Pentru absorbirea
ştiinţei: „Apariţia omului pe tea Industrială. Penlru ei, pen­ muncă feminine ar fi necesar — In comuna noastră exislă ţenilor şi să se pornească la
pămînl", „Somnul şl vise- Prof. FLOREA ZAGAlCEANU tru comună, se vor construi în un complex meşteşugăresc pro­ mar}, posibilităţi pentru extin­ acţiune. Exislă o hotărire una­
anul viitor 80 de apartamente filat pe artizanat cu specific derea şi diversificarea secţii­ nimă a cetăţenilor, de a mun­
lor prestatoare de servicii că­ ci a» puteri înzecite penlru a-şi
tre populaţie. Ne gîndim la înfrumuseţa, fnlărl şi dezvolla
sediile cooperaţiei meşteşugă­
CliRiatul reşti, aJe cooperaţiei de con­ şalele în care trăiesc, hotărire
căreia trebuie să i se asigure
sum şi ale cooperativelor agri­
cole de producţie — arăta un cimp cît mal IertîI de ac­
ţiune.
de ordine, GHERASIM TRIFA, primarul co­
In satul
munei Baia de Criş.
Rişculita vom înfiinţa şi dez­
volta o vârărie, la Baldovin /%
disciplină, vom construi o şcoală nouă, iar In a doua etapă a concursului „C în lare patriei'*
salul Căraci, ultimul sat al co­
munei încă neelectrificat, va fi
răspundere conectat la reţeaua electrică
Ne gîndim la un liceu de spe­
cialitate în Bala de Criş. Garul din Orăştie se poate
imprimă un munei — viitor oraş — pentru
Cum muncesc cetăţenii co­
a o face mai frumoasă? Vă dau
o cifră : In 1970, valoarea mun­
curs normal cii patriotice efpctuale de un prezenta ireproşabil
cetăţean era de 185 lei, anul
acesta este de 400 lei...
producţiei noastră s-a dezvoltat comuna Ne-a rămas proaspăt în min­ care dăunează cu adevărat pre­ le să se manifesle mai hotărît
— In ultimii ani,
foarte
mult atîl din punct de vedere te, luturor, frumosul succes ob­ gătirii esle Irecvenţa cu totul opinia colectivă a corului. Fie­
ţinut dc corul Casei de cultu­
deficitară, indisciplina la repe­
care e interesat In
întărirea
de cărbune economic, cît şi edilitar — ne-a ră din Orăştie în prima etapă tiţii, arăta profesorul loan Po­ formaţiei, nu In slăbirea ei. E­
declarat AUREL ZAHARIE,
pri­
a concursului coral interjude-
valori
xistă mari posibilităţi,
pa. Unorcorişli nu le place re­
marul comunei Geoagiu. Pe ţean „Cînlare patriei", inJioraţi petiţia pe voci, locmai cea care neexplorale, care, cel puţin a­
raza comunei avem o staliune dc emoţie, am urmării la tele­ stabileşle soarla cînlecului, ca­ cum, se cer valorificate cu ma­
(Urmare din pag. 1)
balneoclimaterică, o staţiune vizoare evoluţia şi dăruirea pe re desăvîrşeşte cultura voca­ ximum de randament".
experimentală pomicolă, un scena concursului şi le-am lă corală. Unii vin numai la Pentru o mai bună cunoaşte­
Foto: I. LIC1U
Aspect din Incinta minei Lupenl.
tromecanîc Victor Cristian. Am mulţumit din suflet penlru repetiţii de ansamblu, alţii doar re a activităţii coriştilor, penlru
slat de multe ori de vorbă cu bucuria pe care ne-au prilejui­ la spectacol. Se ştie că vocea sprijinirea lor, biroul comite­
cei care folosesc maşinile în t-o. nu-şi menţine antrenamentul tului orăşenesc dc partid a sta­
fronturile de Jucru, le-am ară­ Succesul binemeritat obţinut mai mult de 2-3 zile şi absen­ bilit ca la repelilii să participe
tat practic cum să le foloseas­ atunci de corul centenar — tele amintite nu fac deci! să conducători de întreprinderi şi
că mai bine. Mulţi dintre ei Amenajarea atelierelor-şcoală trebuie să răspundă formaţie distinsă cu Ordinul tragă înapoi corul, întreaga instituţii, unde lucrează artiş­
au înţeles acest lucru şi, ca „Meritul Cultural" clasa I, cu­ formaţie. Etapa pentru care ne tii amatori, precum şi membri
dovadă, în ultimul limp, de e­ noscută şi aplaudata pe mulic pregătim înseamnă înlflnirca ai biroului comitetului orăşe­
xemplu, indicele de utilizare din marile scene şi confrunlări cu un auditoriu deosebit de nesc de partid, conducerea ca­
a maşinilor de încărcai a cerinţelor educaţiei prin muncă şi pentru muncă ale ţării — obligă. Impune pre­ pretenţios şi prestigiul dobîn- sei de cultură.
crescut cu peste 3 ta 6ută. gătiri- susţinute, intensificate, dit trebuie onorat. Numai u- Biroul a recomandat factori­
— Am ajuns şi noi la con­ penlru a-şi asigura o compor­ nindu-ne eforturile şi dînd ran­ lor angajaţi în pregătirea co­
vingerea că se poate lucra tare ireproşabilă la noua eta­ damentul maxim în fiecare din rului, conducerii casei de cul­
mai bine — declara Vespazian Primul trimestru s-a sflrşlt. O crări», elevii ou săpat 300 ml de Inspectoratul şcolar Judeţean) şl utilitatea formării prlrv muncă şl pă a concursului, ştacheta exi­ zilele de repetiţie rămase, ne tură, dirijorului, să conlucreze
canal pentru conducta de aduc-
Ghiorghită, miner şef dc dală cu el. s-a scurs o însemna­ ţlunc. O acţiune lăudabilă In a ­ n-au putut să achiziţioneze dcclt pentru muncă a tinerel generaţii gentelor acestei faze fiind evi­ vom putea prezenta la concurs mai slrîns, să acţioneze mai
o masă de Jucni. Este poate tim­
schimb. Drept dovadă sînt re­ ta perioadă dc la data etnd s-a cest interval de timp a funcţio­ pul ca tovarăşii din consiliul şi din această cauză nu acordă dent superioară elapei prece­ înlr-o formă excelentă". sistematic, mai organizat pen­
sprijinul necesar. Lipsa do preo­
instituit patronajul unităţilor eco­
zultatele din aceaslă lună. cînd nomice asupra şcolilor. In scopul nai cu bune rezultate atelierul dc popular comuna) să-şl sporească cupare se motivează mereu prin dente. Rezultă, de aici, şi ce­ „Exista un repertoriu bun, a- tru a asigura o ţinută impeca­
om realizat zilnic sarcinile de uşurării acţiunii de amenajare a croitorie pcrUru fete, unde s-au aportul In direcţia dotării atelle- greutăţile de dotare. In viziunea rinţele noi pe care le implică răla Petru Pavel, directorul bilă 1n concurs. Se Impune un
rulul-şcoalâ. Un sprijin mal sub­
cu
confecţionat Şortulcte cusute
unor oameni „bancurile de lucru’
producţie. Părerea mea este că atelierelor şcolare, creării unor motive naţionale, feţe do mese stanţial ar trebui să acorde .Şl u­ apar ca nişte utilaje extrem do interpretarea Pînă la viitoarea casei de cultură. Au fost sprijin conjugat al tuturor fac­
condiţii cit mai bune instruirii
în continuare trebuie să mun­ prin muncă şi pentru muncă a cic. nitatea care patronează şcoala — complicate, adevărate „complexe confruntare a rămas puţin limp, alese printre cele zece clnle- torilor responsabili de buna
cim mai mult cu cei tineri. elevilor, pătrunderii tainelor tmcl industriale'*. Dar cu puţin Interes nici irei luni, dar stadiul ac­ ce obligatorii, pentru prezen­ prezentare a corului, mîndrio
Omul cînd vine pentru prima meserii. Rezultatele 7 Constatările s-ar putea confecţiona pe plan tual nu mulţumeşte nici pe di­ tarea în concurs, piesele „Sub succesului fiind Jn esenţă mîn-
local simple mese pe care se pot
desprinse cu prilejul unul recent
oară la mină trebuie tratat cu raid prin cîtcva şcoli din Judeţ R a id a n c h e t ă fixa menghinele Iar Intr-un du­ rijor, nici pe corişti, pe nici unul flamura luminii", de Ion Chl- dria tuturor.
grijă pînă se acomodează cu sint edificatoare in Rcest sens lap pot fl păstrate In bune con- din colaboratorii apropiali, fac­ rescu, „Vine Streiul de la mun­ Concluzia desprinsă în ca­
La Şcoala generală din Vâll-
munca. La noî în brigadă am şoara, patronată de către seclla dtţtunl uneltele şl materialele. tori interesali în buna prezen­ te', de Ludovic Paceag, şl „Do­ drul şedinţei de birou a comi­
Dar...
aplicat acest lucru şi a dat de prospecţiuni şl explorări geo­ Se aşteaptă mal mult şl de la tare la concurs. rul muncii", de Nelu lonescu, tetului orăşenesc de partid, a­
Autobaza Brad — care 6-a limi­
din
Atelierele Şcolii generale
rezultate, rămtne ca si alţi şefi logice a I P.E.G, Deva, omenoja- Luncolu de Jos le-am vizitai şl tat deocamdată la livrarea cttor- Întreprinderile care patronează Dovedind un vădit tnteres în primă audiţie. Dacă acestea ceea că în sinul formaţiei exis­
dc brigadă să înţeleagă că nu­ rea atelierului (le lăcAluşerle mal cu alte prilejuri. Semnalam a­ va unelte. şcolile. Ele au obligaţia de a a­ pentru succesul formaţiei, biro­ vor fi bine puse la punct, co­ tă certe posibilităţi de ridica­
corda, pe lingă sprijin material,
cu
constituie Sncă o problemă.
mai aşa se poate lucra mereu tonte că unliulen economică a­ tunci că elevii se află doar la La Uuceş, ne adresăm directo­ şl asistenţa tehnică de specialita­ ul Comitetului orăşenesc de rul ne va putea reprezenta bi­ re a gradului de Interpretare,
mai bîne mintită şl Inspectoratul şcolar stadiul de ..finisare a ciocanelor" rului şcolii, Petru Iancu : te. Se pune firesc întrebarea : partid Orăşlie a analizat sta­ ne. E necesar, însă, ca alătur! constituie şl premisa repurtării
— tare este stadiul amenajării
necesare întreprinderii care patro­
De ce aceste unităţi nu-şi tri­
Discuţia purtalâ cu factorii judeţean au sprijinit beneficiarul, nează şcoala — Atelierele centra­ atelierelor ? mit cîte un om, un meseriaş bun. diul de pregătire a corului şi de cele menţionate, să se sta­ succesului aşteptat. Reperto­
hvrlndu-l unelte. Lipsesc bancu­
de conducere din cadrul mi­ rile dc lucru iar confecţionarea le Crişcior. In momentul de faţă — Nu am reuşit să amenajăm tlnAi*. apropiat copiilor care să a slabi IU unele măsuri care bilească o legătură mai afec­ riul ales pe măsura puterilor
nei. cu minerii, cei care holă- lor ridică semne dc întrebare. ln- se lucrează la... finisarea cioca­ atelierul pentru băieţi. organizeze aceste ateliere cu mină să-i impulsioneze aclivilalea, tivă între dirijor şi formaţie, formaliel şi cerinţelor etapei
— Vă lipsesc uneltele, spaţiul ?
nelor. Starea de fapt ar trebui
Se lasă
şl ochi de cunoscător ?
lăsc în final soarla producţiei, trucît Inlir/ieica are uncie expii- să dea de gîndlt direcţiunii. Con­ — Unelte avem, Ne-au fost li­ totul la latitudinea unor condu­ să-i asigure o ascensiune la mai multă pasiune din partea
cnili plauzibile, ne-nm adresat di­
a scos în evidentă emulaţia, rectorului şcolii, Vlrgil Reslgn. cu siderăm că e absolut necesar să vrate tic Atelierele centrale Criş­ ceri de şcoli şl cadre didactice nivelul cerut de înălţimea sce­ coriştilor". Discuţiile purtate în asigură ţoale condiţiile unei
hotarîrea coleelivutuî de a a­ întrebarea : xc înţeleagă o dată pentru tot­ cior ; menghine ne dă Inspecto­ nclniflate. care continuă să bl.i- nei pe care urmează să evo­ cadrul şedinţei de birou au re­ prezenţe ireproşabile. Munca
Avem şi
deauna că elevii, in timpul şco­
ratul şcolar Judeţean.
sigura producţiei un curs nor­ — Cc nti întreprins în cursul larizării, trebuie să se familiari­ sală unde să-! putem amenaja.- hlie In căutarea unei -pietre fi­ liefai unele măsuri menite să pasionată, dăruirea fiecăruia
lozofale* pe cnie nu o voi* găsi
mal, dc a preqali cit mai te­ acestui trimestru pc linia educă­ zeze cu o meserie, ale cărei tai­ Lipsesc însă bancurile de lucru. niciodată. De aici, urmarea logi­ lueze. La şedinţa de birou a ducă la impulsionarea activită­ înseamnă o garanţie a realiză­
rii piin muncă şi pentru muncă
Ne trebuie şl nişte maşini de cu­
meinic producţia anului viilor. ♦i elevilor ? ne să le descifreze in mod meto­ sut pentru nlellerul fetelor, care că — nici elevii nu sînt atraşi pari ici pa t şi dirijorul corului, rii scopului urmărit. Conjuga­
dic. trebuie să li se formeze şi
Fiecare miner sau cadru teh­ — Ncavind posibilitatea să lu­ dezvolte gindirca tehnică, nu xă în momentul de faţă confecţio­ spre munca direct productivă. profesorul loan Popa, persona­ ţii de pregătire a corului. Prin­ te, toate aceste eforturi, Vor
Vacanţa va constitui, fârâ Îndo­
nic este conştient de misiunea crăm efectiv in cadrul atelierului lucreze meeonic. finisînd ciocane, nează doar costume populare şl ială. un prilej dc a se acţiona litate de prestigiu in ambian­ tre măsurile de primă urgenţă duce la o prestigioasă afirmare
pe care o are. Există Ia Dilja de iăcăUişcric. am efectuat. îm­ efecluind o muncă de corvoadă feţe dc masă. ce se impun la rapid şi eficient In această direc­ ta cultural-arlîslică a judeţu­ s-a conturat necesitatea inten­ a corului din Orăştie In rîn-
Constatările
preună cu elevii, o lucrare ex­
La Şcoala generală din Bucu-
un climnl deosebii de prielnic trem dc utilă — introducerea n- rcşcl se semnalează din nou lip­ sfîrşitul raidului sînt In măsură ţie Amenajarea atelierelor tre­ lui. Cu acest prilej s-au relie­ sificării repetiţiilor în forma- dul celorlalte formaţii partici­
buie să răspundă cerinţelor edu­
penlru ca întregul colectiv să pol potabile in şcoală. Desigur, sa bancurilor de lucru. E Intere­ să evidenţieze că nu peste tot sc caţiei prin muncă şi pentru mun­ fai lacunele înregistrate în ac­ lic completă „Fata de absenţii pante la a doua etapă n con­
poată roporla dc acum înainte meritul c In primul rînd al elevi­ sant cum gospodarii acestei uni­ acordă atenţie amenajării şl do­ că. tivitatea dc pregătire n corului, cronici, propunea prolesorul cursului coral „Cînlare patri­
tării atelierelor şcolare. Facîorit
tă!) nu reuşit să procure trei ma­
lor, dar şi al părinţilor, care au
îndeplinirea exemplară a sar­ contribuit băneşte ia procurarea şini de cusut cu bani de la buget. de răspundere nu sînt convinşi Raid realizat de măsurile care se impun a fi Til Miv.qan Lîviu, directorul ei".
cinilor de plan. materialelor. Pentru finalizarea lu­ 10 menghine (plus două dc la încă' — aşa o arată faptele — de M. BODEA luate de urgenţă. „Problema liceului „Aurel Vralcu", Irebu- ILEANA LASCU