Page 68 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 68
r--H —r awm j wygrr-
DRUMUL SOCIALISM ULUI • Nr. 5 273 O MARJI 21 DECEM BRIE 1971
S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E | | S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E Important pentru
depunătorii C.E.C.
DE STAT A R. P. E Mitingul de !a Hanoi După cum se ştie, unităţile Casei de Economii şi
Consemnaţiunl emit librete de economii cu dobîndă şi
ctştlgurl tn autoturisme cu clştlgurl în materiale de
BUDAPESTA 20. — Cores rirea producţiei industriale se Referlndu-se la proiectul bu Sub auspiciile Frontului Patriei din R.D. Viet construcţii, pentru turism, pentru construirea de locuin
pondentul Agerpres, Alexandru datorează In mare parte creş getului de stat pe anul 1972, ţe, al căror titulari beneficiază de importante cîştigurl
Pintea, transmite : Luni, In pre terii productivităţi muncii. De ministrul ungar al finanţelor a nam, la Hanoi a fost organizat un mare miting, prin trageri la sorţi trimestriale.
zenta primului secretar al C.C. asemenea, producţia agricolă a subliniat preocuparea perma cu prilejul celei de-a 25-a aniversari a Zilei re Dintre clştigătorll din acest an, care au economisit
al P.M.S.U., Janos Kadar. şi a sporit cu 9-10 la sută fală de nentă pentru reducerea defici zistenţei naţionale şi a celei de-a 27-a aniver j B usiness pe asemenea librete, se numără Tril loan. Gabor Remus
altor conducători de partid şi anul precedent. Succesele ob tului bugetar şi Îmbunătăţirea sari a creării Armatei populare vietnameze. \ şl PopovlcI Gheorghe din Deva, Bob loan şi Cristian
de stat ungari, la Budapesta ţinute în economie, a continu balanţei de plăţi. In proiectul \ p o l i ţ i e n e s c Victor din Petroşani, Medrea D. Olimpiu din LupenI,
ou început lucrârîle sesiunii at vorbitorul, au permis îmbu de buget pe anul 1972 se pre La miting au luat parte con Muncesc, vicepreşedinte Dudllă Vaslle dîn Hunedoara, Ionaşc loan dîn Slmerla,
Adunării de Stat a R.P. Unga nătăţirea condiţiilor de viată vede la capitolul venituri suma ducători ei Partidului celor ce Consiliului de Miniştri şi mi Necşa Marla din Călan şl alţii.
al \ i
m-
re. Pe ordinea de zi a sesiunii ale populaţiei. Veniturile rea de 212,6 miliarde forinţi, Iar la Muncesc din Vietnam, ai gu nistru al apărării naţionale, ca- \ C o m isia s p e c ia lă d e s e m
figurează dezbaterea şi apro le pe cap de locuitor au cres capitolul cheltuieli, 215,8 mi vernului, ai Adunării Naţio re a relevat succesele doblndi- l n ată d e p r im a r u l o raşu lu i Libretele care nu au ieşit ciştigătoare Ia o tragere Ia
barea bugetului de stat pe a cut cu aproximativ 6 la sută, liarde forinţi. Deficitul, în va nale şi ai Frontului Patriei, nu te de poporul vietnamez în lup- / . N e w Y o r k cu citva tim p sorţi participă la tragerile următoare dacă se păstrea
nul 1972. iar salariul real cu 3 la sută. loare de aproximativ 3,2 mi meroşi reprezentanţi ai organi i, împotriva imperialismului, e- in u r m ă con ţi V, ° ' ză în continuare sumele depuse.
In cadrul expunerii prezen Faluvegi Lajos a arătat că liarde. va li mai mic declt cel zaţiilor de masă. Au fost pre secul pol,UCU S.U.A. de „viei- k p e r e , intr-un Depunerile sau completările de suine necesare par
£ ant_ noi ;i noi d o v e z i d e
tate de ministrul finanţelor, volumul investiţiilor a depăşit înregistrat In 1971. In anul vii zente delegaţia Frontului Na namizare" a războiului. Subli- : ticipării la tragere la sorţi pentru irlmeslrul I 1972 se
Faluvegi Lajos, se arată, prin suma prevăzută iniţial de 106 tor va avea loc o aşezare mal ţional de Eliberare şi delega niind că raportul de forţe în ) c o ru p ţie In rîn d u rile p o li pot efectua numai pînă Ia date de 31. XII. a.c. Inclusiv.
tre altele, că în anul 1971 ve miliarde forlnti. Datorită spo realista a impozitelor, care nu ţia Alianţei Forţelor Naţionale Indochina este defavorabil im- ţ ţiei m u n ic ip a le . A p r o a p e (368)
nitul naţional a crescut cu 7-8 ririi volumului cheltuielilor c- va afecta însă veniturile rea Democratice şi Paşnice din perialiştilor americani şl regi- < 400 d e wg a r d ie n i ai o r d in ii
la sută fată de media anilor fectuate, a menţionai el, bu le ale populaţiei. Investiţiile Vietnamul de sud, care au par murilor marionetă, Vo Nguyen 1 p u b l ic e “ p r im e s c d iv e r s e
1966-1970. Anul acesta, a men getul de stat pe 1971 va înre se vor concentra spre cele mal ticipat la lucrările celui de-al Giap a chemat poporul vjet- ) d o v e z i d e „r e c u n o ş tin ţă “ (a
ţionat vorbitorul, producţia gistra un deficit de 3,4 mili Importante ramuri Industriale, Ill-lea Congres al Frontului namez şi forţele sale armate i s e citi „ m ită“), c a m in v a
industrială este cu 5-6 la sută arde forlnti, depăşind prevede spre marile obiective economi Patriei din R.D. Vietnam. să lupte cu şi mal multă hotă- ' lo a r e d e 4 m ilio a n e d o la r i,
.
.
..
mai mare declt In 1970; spo rile iniţiale. ce. Proiectul de buget preve După discursul de deschide rlre Împotriva agresiunii Sta- \ d m P aTtea proprietarilor d e
de alocarea pentru cheltuieli re rostit de Fam Van Dong, taior Unite, plnă la victoria i trip ou ri şi c a s e d e joc. Cit
culturale s! sănătate ® unei su membru al Biroului Politic al definitivă, să depună eforturi ! d e s p r e m em b rii^ „ d eta şa -
me de 25 miliarde de forinţi. C.C. al Partidului celor ce sporite pentru construirea cu \ m e n tu lu i sp ecial" d e lu ptă
LUCRĂRILE CAMEREI POPULARE cu peste 4 miliarde mal mult Muncesc din Vietnam, prim-mi- succes a socialismului în nor- \ im p o tr iv a fo lo s ir ii s tu p e-
declt în 1970. nlstru al R.D. Vietnam, a luat dul ţării. El a chemat poporul 1 h a n ţ e lo r în c a rtier u l H ar-
In 1972, a arătat ministrul de Vietnamului să-şi întărească J lem , a c eş tia au reu şit să-şi
A R. D. 6ERMANE finanţe, va avea loc şl o rea cuvlntul Vo Nguyen Giap, solidaritatea militantă cu po- ’j asig u re v e r ita b ile pensii
şezare a preţurilor la unele membru al Biroului Politic al poarele frăţeşti ale Laosuluî şl ^ viagere d e a p r o x im a t iv
BERLIN 20 (Agerpres). — deplinirea sarcinilor de ex produse. C.C. al Partidului celor ce Cambodgleî 3 000 d o la r i p e lună, p lătiţi
Corespondentul Agerpres, Şte port constituie o premisă ho- d in c a s e le d e b a n i a le
fan Deju, transmite : Luni au tărltoare pentru realizarea tu g a n g sterilor. P oliţiştii au întreprinderea de
avut loc la Berlin lucrările turor importurilor necesare e treaga producţie energetică a m e r s c h ia r p i n i la re v in -
Camerei Populare a Republicii conomiei naţionale. Numai R.P. Polone. d e r c a d rog u r ilo r c o n fis c a te
Democrale Germane, întrunită pentru anul 1972 sînt prevă VE5TI m TARILE SOCIALISTE in tim p u l d iv e r s e lo r razii, prefabricate din beton
In cea dc-a treia sesiune a zute importuri de aproape 17 CUBA u n eo r i a c e lo r a ş i tr afic an ţi.
noii legislaturi. Principalele miliarde mărci din ţările so
puncte ale ordinii de zi au fost cialiste. Există multe posibi U.R.S.S. unor fabrici. Astfel, în vii In Cuba se desfăşoară cu I
legea cu privire la planul cin lităţi, a relevat W. Stoph, de torii ani, va fi pusă In func succes campania de recoltare Hunedoara-Deva
cinal de dezvoltare a econo a dezvolta comerţul pe baza Directivele actualului plan ţiune o fabrică de ciment cu a trestiei de zahăr din acest R ă z b u n a r e
miei naţionale a R.D G. pe egalităţii în drepturi şi avan cincinal prevăd, printre alte o capacitate de 2 milioane an. Atît pe plantaţii, cit şi In
perioade 1971-1975, legea cu tajului reciproc cu lările capi le, şi o dezvoltare Industria tone anual. De asemenea, a rafinării, se desfăşoară o ac de d in c o lo ANGAJEAZA :
privire la planul economiei taliste. lă fără precedent a Extre fost elaborat proiectul unei tivitate susţinută pentru ri
naţionale pe 1972 şi legea cu Vorbitorul a arătat că veni mului Orient sovietic. Fireş fabrici care se va construi în dicarea productivităţii mun d e m o rm in t - şef serviciu contabilitate
privire la bugetul de stat pe turile reale ale cetăţenilor vor te, crearea unor noi unităţi Insula Sahalin. cii, îndeplinirea şi depăşirea
1972, creşte plnă în 1975 cu 22 la industriale va determina şi sarcinilor de plan. - şef depozit produse fintle
Preşedintele Consiliului de sută 3n comparaţie cu anul apariţia unor noi oraşe, în R. P. POLONA In prezent, 39 de rafinării D upă c e se c ă s ă to ris e d e — şef serviciu C.T.C.
Miniştri al R, D. Germane, 1970. care vor locul muncitorii, au şi început să producă pri trei o ri la rind, a m e r ic a n u l — operator programator transporturi C.F.U.
WiUi Stoph, a prezentat pro Planul economiei naţionale tehnicieni! şi Inginerii care-sl La 17 decembrie, după pro mele tone de zahăr din noua p e n u m e F u lle r C a lla w a y
iectul de -lege cu privire la pe 1972 prevede o creştere o vor desfăşura activitatea In be tehnologice care au du recoltă. s-a sim ţit atit d e d ezg u stat Condiţiile de studii şi stagiu, precum şi sala
planul cincinal şi la planul pe venitului naţional de la 113 această regiune. Toate aces rat ?2 de ore, a fost pus în d e e x iste n ţă , incit s-a d e rizarea conform H.C.M. 914/1968.
1972. Vorbitorul a arătat că miliarde mărci (in 1971) la tea necesita şi o mare canti funcţiune cel de-a) zecelea R D GERMANA cis să o a b a n d o n e z e , lu in d o Relaţii la serviciul personal ol întreprinderii,
planul economic pe 1971 — 118,3 miliarde mărci. Produc tate de ciment. Se estimea bloc energetic al cenlralei e- d o z ă fa t a lă d e b a r b itu r ic e .
primul an al noului cincinal — ţia industrială va spori cu 5,5 ză că în 1980 vor fi necesare lectrlce „Turow" din R P. Po Portul maritim Wismar din D u p ă fu n e r a lii, a fo s t d e s strada Sîntuhalm nr. 1, te'e'on 13930, înt. 119.
a fost îndeplinit la principalii la sută, iar productivitatea peste 8 milioane de tone de lonă. Ultimul bloc energetic Republica Democrată Germa ch is şi te sta m e n tu l, cu ca r e (371)
Indicatori, ceea ce creează muncii cu 5 la sulă. ciment, adică aproape de pa al centralei a început să nă a fost dotat cu un nou p r ile j s-a c o n sta ta t că d e
condiţii bune pentru perioada In continuare, deputaţii au tru ori mal mult declt în pre producă energie electrică cu chei. Aici pot ancora conco
următoare. adoptat cele două legi referi zent. Pornind de la faptul că 15 zile înainte de termen. In mitent 3 cargoboturl. 5 noi fu n c tu l lă s a se p r im e i sa le
Producţia agricolă va înre toare la plenul cincinal şi la aici există bogate resurse ma prezent, centrala lucrează la macarale şi o hală de depozi fo s te soţii 100 000 d o la r i,
gistra o creştere de 12,5 la planul economiei naţionale o teriale pentru producerea ci întreaga capacitate de 2 000 tare contribuie la o mai ra c e le i d e - a d o u a 10 000 şi,
sută fată de cei cinci ani pre mentului, specialiştii au pro megawaţi, ceea ce echiva pidă încărcare şi descărcare în fin e, v ă d u v e i n e c o n s o
mergători. R.D.G. pe 1972, precum şi pus construirea In regiune a lează cu 15 la sută din în a vaselor. la te — un d olar.
Vorbitorul a subliniat că în bugetul de stat pe 1972. întreprinderea de
P e rlele
Nemulţumiri faţă de
in pericol reţele electrice Deva
implicaţiile acordului privind
I ,N u ştiu dacă in d ec u r s
devalorizarea dolarului v d e tr ei an i v o m p u te a d o Angajează
. b in d i o n ou ă r e c o ltă d e
LONDRA 20 (Agerpres). — sale un exportator îndeosebi. / Z d w
In ciuda declaraţiilor oficiale costul mărfurilor exportate în l ţin tim p in u r m ă S y d n e y de u r g e n ţ ă :
t n tlmp ‘
m a
optimiste — prilejuite de hotă- Statele Unite va creşte cu a- , W eiss, r e p r e z e n t a n tu l c o m î
rlrea adoptată sîmbătă, Ia Wa proximaliv 8 la sută, ceea ce * p a n ie i ja p o n o - a m e r ic a n e
shington, de miniştrii de finan se va reflecta negativ asupra ^ . I m p e r ia l P e a r ly S y n d ic a -
ţe din ţările membre ale gru comerţului exterior britanic, i te", c a r e se o c u p ă d e c u l ELECTRICIENI ŞI REVIZOR TEHNIC
pului „celor zece" —, In cercu care este efectuat în proporţie 1 tu rile d e p er le. C o m p a n ia
rile economice şl de «faceri de 18 la sută cu SU.A, S nu p o a te in să d eclt să se AUTO pentru centrul de distribuţie a ener
occidentale se manifestă ne Cotidianul „Financial Times" i a u to a c u z c : re z id u u r ile p e
c a r e u z in e le d e p r e lu c r a r e
mulţumiri faţă de implicaţiile apreciază că, In general, ex- ;
acordului privind devalorizarea portatoril vest-europenl şi 1 a p e r le lo r le d e v e r s e a z ă in giei electrice din Petroşani, punctele dc
dolarului In raport cu aurul şi chiar unele oficialităţi îşi ma- i a p e l e m ării, în p r e a jm a
realinîerea parităţilor principa nifestă preocuparea pentru fap- * c o a s t e lo r n ip on e, p o lu e a z ă lucru Vulcan şi Lupcni.
lelor monede naţionale ale sis tul că mărfurile americane de- ' atit d e p u te rn ic m e d iu l a c
temului monetar occidental. In vin, prin devalorizarea dolaru- \ v a tic incit c o c h iliile p e r ii-
Marea Britanie, transmite agen Iul, mai ieftine pe piaţa vest- fe r e p ie r fă r ă a m a i fi a - (361)
ţia Associated Press, cercuri europeană, deci mai -competi- - . x .
le de afaceri sînt preocupate tive. în timp « preţul bunuri- t vu râf 0!u! necesar Proce'
de consecinţele negative ale lor vest-europene exportate în [ sului d e p rod u cţie.
reevaluării de facto, apreciată S.U.A. va creşte Invers propor j
la peste 5 la sută, a lirei ster ţional.
line, pr.in devalorizarea dolaru-
ITALIA. — Peste 400 de ca rului şl schimbarea cursului al
mioane slnt blocate ta Intra tor monede, deşi, In baza acor întreprinderea I
CAIRO. — La Cairo au a rea tn tunelul Mont ntane ca dului de la Washington, rata Activitatea de cercetare a
vut loc convorbiri oficiale urmare a grevei vameşilor I- de schimb a acesteia rămîne
CADRAN lui Republican al Republicii taJIeni. Sc distribuie numere aceeaşi. „Noua rată, de facto, sateliţilor „Marte-21' şi „Marte-3“ de construcţii căi
Intre preşedintele Consiliu
de ordine pentru trecerea ve
Arabe Yemen, Abdul Rah- hiculelor. este prea mare pentru a face MOSCOVA 20 (Agerpres). grade mai mare decît cea a f M
fată problemelor balanţei de
man Iriani, şi preşedintele In fotografie : Camioanele — Agenţia TASS a transmis 2onelor învecinate. Natura a
SANTIAGO DE CHILE. — Republicii Arabe Egipt, An- blocate î$l aşteaptă riadul de plăti şi dificultăţilor economi un reportaj privind activi cestui fenomen nu a fost încă ferate Timişoara
La San Fernando, capitala war Sadat. in timpul convor intrare tn ItalLa. ce pe care Intrarea Marii Bri tatea de cercetare ştiinţifică a elucidată.
provinciei chiliene Colchagua, birilor au fost examinate pro tanii în Pîata comună le- va salelitilor artificiali ai lui Atrag, de asemenea, aten Şantierul 31 poduri Timişoara
1 330 de ţărani au primit, în bleme referitoare la situaţia produce”, declara agenţiei ci- Marte — „Marte-2" şi „Mar- ţia specialiştilor puternicele
cadrul unei ceremonii ofici politică şi militară dîn Orien te-3". deosebiri de luminozitate în
ale, titlurile de proprietate tul Apropiat şi la relaţiile Pentru studierea planetei registrate cu ajutorul unor str- lăncii Văcărescu. nr. 39
pentru pimînturilc distribui dintre cele două ţări. Un interviu al lui Marte cu ajutorul sateliţilor filtre de lumină diferite In ANGAJEAZA UN MAISTRU, SAU MAISTRU PRIN
te în cadrul reformei agrare. artificiali, plasaţi pe orbile spectrul vizibil. De asemenea, CIPAL PENTRU LOTUL DE PODURI C.F.R. SIMERIA.
Ministrul chilian al agricul BAGDAD. — Reprezentanţi foarte diferite, pe „Marte-2" analiza efectuată a permis să str. Victoriei, nr. 26.
turii, Jacques Chonchol, a al Comisiilor pentru Ener R o d n ey Arism endi şi „Marte-3" au fost instalate se obţină informaţii cu pri Cel angajat va beneficia de permise C.F.R. pentru el
anunţat că in curind alţi gia Atomică din Uniunea So complexe speciale de apara vire la diferentele de culoa şl familie. Condiţii de angajare conform H.C.M. 914/1968,
4 000 de agricultori vor fi vietică şi Irak au semnat la MONTEVIDEO 20 (Agerpres) unească forlele reacţionare te ştiinţifice destinate cerce re ale diferitelor regiuni si informaţii suplimentare se pot lua zilnic la sediul lo-
împroprietăriţi, precizlnd că Bagdad un acord de coopera — Rodney Arismendi, prim-se- pentru a realiza in practică tării caracteristicilor atmosfe porţiuni ale suprafeţei mar- lulul din Slmerla şi la sediul Şantierului din Timişoara.
păminturile nedistribuite ur re ştiinţifică şi lehnică In do cretar al C.C. al Partidului Co planul de Intensificare a luptei rei şi suprafeţei planetei. Ex ţiene. Aceste puternice deose (360)
mează să fie exploatate de meniul utilizării paşnice a e- împotriva partidului comunist, perimentele efectuate la bor biri de culoare nu au putut
către cooperativele agricole munist din Uruguay, a sublini dul celor doi sateliţi artifi fi observate de pe Pâmînt
nergiet atomice şi al folosirii at, înlr-un interviu acordat zi pentru lichidarea alianţei for
izotopilor radioactivi in me arului „Popular", că ţara este ţelor progresiste din ţară — ciali au şi furnizat o serie de In ce priveşte umiditatea
PHENIAN. — O delegaţie dicină şi agricultură. Se pre Frente Amplio — si pentru li rezullate ştiinţifice. Astfel, s-a atmosferei martiene, cercetă
a Frontului Unit Naţional şi vede, de asemenea, acorda confruntată în prezent cu o se chidarea ultimelor liberlăli de constatat că în zonele unde rile au demonstrat că, aşa
a Guvernului Regal’ de Uni- rea de către U.R.S.S. a asis rioasă criză economică, ce şi-a mocratice. In încheierea inter s-au făcut măsurători, tempe cum era de aşteptat, ea este
regăsit reflectarea în devalo
Utc Naţională al Cambodgl- tenţei tehnice necesare în rizarea monedei naţionale, creş viului, Rodney Arismendi a ratura nu depăşea 15 grade C. foarte mică. In punctele mă Exploatarea minieră
ei, condusă de leng Sary. re vederea dezvoltării capacită terea costului vieţii şi a dato chemat toate forţele democra Interesant este faptul că pe surătorii, umiditatea nu depă
prezentant special din Interi ţii unei centrale nucleare Ira riilor externe. In această situ tice, întregul popor uruguayan partea umbrită a planetei a şeşte 5 microni de vapori de
or a) GRUNK/şi FUNK, a kiene, de la doi la cinci me aţie, a subliniat el, oligarhia să-şi mobilizeze forlele în lup apă. adică de sute de mii de Deva
efectuat o vizită de bunăvo gawaţi. autohtonă, împreună cu impe ta împotriva planurilor imperi fost descoperit un punct un ori mai puţin decît în atmo
inţă in R.P.D. Coreeană, alismului şi oligarhiei. de temperatura este cu 20-25 sfera Pămîntulul.
anunţă agenţia ACTC. rialismul SU.A., încearcă să CU SEDIUL IN DEVA, STRADA HORIA NR. 201
KISANGANI. — La Klsan-
ganl. Republica Zair, au luat
VIENA. — Cea de-a 105-a sfîrşit convorbirile oficiale ANGAJEAZA URGENT :
întrevedere a conducătorilor dintre preşedintele Joseph
delegaţiilor U.R.S.S. şi SU.A. Mobutu, şi generalul ld( A- # 2 maiştri mineri penlru sectorul Munce)
la tratativele pentru limitarea rain, preşedintele Ugandel. C o z o n a c u l u m f l a t a l r ă b d ă r i i • 1 şef birou aprovizionare
înarmărilor strategice (SALT) Intr-un comunicat comun dat
s-a desfăşurat luni la sediul publicităţii se menţionează că # 1 şef depozit sau magaziner
ambasadei sovietice din ca • 4 lăcătuş) suprafaţă pentru secţia Notaţie
şefii celor două state au pro
pitala Austrie). După cum in cedat la examinarea căilor Sărbătorile de iarnă au pre- Economii bazate pc monocul- forme pe zi cc trece într-o trusturile capitaliste sînt alun Angajarea se face prin concurs
formează agenţia UPI, îna de rezolvare a cooperării bi tulindeni un fast deosebit. Cu lură... Analfabetism şi şomaj centură de foc. Popoarele „lu gate sau obligate să suporte De asemenea, recrutează penlru a fi calificaţi la
intea unei pauze care va in laterale pe diverse planuri şi toate acestea, nu peste lot — rle masă... Şi toate acestea în mii a treia", adică cea mai controlul statelor ale căror bo locul de muncă în meseria dc strungar prin curs dc
terveni cu ocazia sărbători a relaţiilor dintre statele afri cum se exprima un ziarist ca timp ce pe glob se cheltuiesc mare parte a populaliei globu găţii naturale — petrol, aur, scurtă durată absolvenţi a JO-12 clase.
lor de iarnă, cele două de cane situate în zona austra tolic — cozonacul este la fel anual 200 miliarde dolari pen lui. au Început să înţeleagă neferoase, culturi bananiere Condiţiile de angajare sînt cele prevăzute de H.C.M.
legaţii vor mai avea, miercuri, lă a continentului. de mare. Ba, pentru o imensă tru înarmare. E o sumă egală drumul po care trebuie să urce etc. — le spoliau fără ruşi nr. 914/1968 şi Legea nr. 12/1970 privind încadrarea şi
dacă vor să pună stavilă sub
o nouă convorbire la sediul parte a omenirii, el se va pre ru produsul naţional total 4l dezvoltării, inaniţiei, şomajului ne, de decenii. Chile, Peru, Al promovarea în muncă a personalului din unităţile so
ţărilor în curs de dezvoltare
ambasadei americane dm Vie- Relevînd evoluţia pozitivă zenta întristător de mic. Seu, geria, Zambia, Africa Centra
ascendentă a relaţiilor bila ca să-l cităm tot pe amintitul din Africa, Asia de sud si O- cronic de masă, analfabetis lă, India, Ceylon ş. a. păşesc cialiste de stat.
na.
terale, comunicatul menţio comentator: într-o lume în rîentul Apropiat, luate laolal- mului. Ele nu moi vor să ră* holărlt pe calea exploatării Relaţii suplimentare la serviciul personaj al ex
nează că şefii celor două sta care la fiecare minut mor 57 propriilor bogăţii naturale, a ploatării, telefon 12730.
ROMA. — Duminică, cine
matografele din întreaga Ita te condamnă regimurile ra de oameni din pricina foame edificării unei industrii naţio (36S)
nale proprii. Pe acest drum
tei, sute de milioane de oa
lie au rămas închise. Coi siste şi politica de apartheid meni n-au de aşteptat decît.. C O M E N TA R IU EXTERN
20 000 dc muncitori care de şi reafirmă holărîrea celor „un cozonac umflat al răbdă ele au un exemplu şi un prie
servesc cinematografele itali două ţâri de a acorda ajulor rii". ten dezinteresat — ţări socia
ene au declanşat o grevă na mişcărilor de eliberare naţio Recunoaşterea aceasta, in tă. Statistica este cu atit mai mină „un cadavru scheletic pc liste. Intre aceste ţări se află
ţională de 24 de ore, cerînd nală din coloniile africane şi plin secol al dezvoltării, în crudă cu cît limbajul sec al un munte de aur" — cum şi România, care promovează
încheierea unui nou contract luptei majorităţii poporului tr-o lume în care productivi cifrelor ei exprimă măsura c- scria, recent, revista „Jeunc cu tinerele state din Asia, A întreprinderea de
colectiv dc muncă şi îmbună din Rhodesia pentru dreptul tatea muncii pe glob a crescut xactă a lucrurilor: din 350 Afrique". „America Latină a frica, America Latină relaţii
tăţirea condiţiilor de viată. la autodeterminare. de 32 de ori faţă de începu milioane de familii de agri Început un ireversibil marş de colaborare şi cooperare
cultori din Asia, Africa şi A
tul secolului, include mai mult merica Latină, un sfert de mi de transformări profunde, că sincere, de ajutorare efectivă
rora nimic nu le va putea sta
decit amărăciune: ea repre a eforturilor lor proprii — reţele electrice Deva
BERLIN. — Luni, 20 decembrie, au fost semnate la Ber zintă ecuaţia de nerezolvat o liard folosesc ca singură u- împotrivă pentru că răspund prielnic model de rapoarte ba
lin convenţia cu privire la facilitarea şi îmbunătăţirea că unei societăţi bazate pe ego neal»ă de muncă sapa sau dezideratelor sî Idealurilor a zate pe echitate şi avantaj
lătoriilor şi vizitelor cetăţenilor din Berlinul occidental în ism, în care preceptul biblic plugul de lemn. milioane de oameni. In fapt, reciproc. Ţara noastră spri STR. G ENESCU. NR 33-37
capitala şi pe teritoriul R.D.G şi convenţia între guvernul „iubeşte-ţi aproapele" lămlno „Cozonacul umflat al răbdă acţiunea revoluţionară a po jină popoarele „lumii a treia" A N G A J E A Z A .
R.D G. şi Senatul Berlinului occidental penlr» reglementarea un simplu motiv de predică, rii..,!" Expresia include, spu poarelor noastre (şi propune, pentru consolidarea suverani
problemelor enclavelor prin schimb de teritorii, parafate la 11 şi in care goana după profi neam, nu numai amărăciunea ca unul dintre obiectivele fun tăţii lor naţionale, pentru va ® LĂCĂTUŞI
decembrie. lul maxim al unui pumn de recunoaşterii, nu numai o e damentale, lupla impotriva tu lorificarea în propriul lor in ® SUDORI ELECTRICI ŞI AUTOGEN1
Din partea guvernului R D.G., convenţiile au fost semnale magnaţi ai capitalului nu poa cuaţie de nerezolvat pentru turor formelor de dominaţie teres a bogăţiilor naturale,
de Gunlher Kohrt, secretar dc stal la Ministerul Afaceri le avea ca rezultat decît rui lumea capitalului, ci şi un a- străină...". împotriva politicii imperialiste • FREZORI
lor Externe, iar din partea Senatului Berlinului occidental de na şi foametea imensei majo vertîsment. Imensa centură a Cozonacul umflat al răbdă şi neocolonialiste.
către directorul senatorial Ulr ich Muller. rităţi. subdezvoltării care încinge rii şi disperării stă gata să se (348)
Foametea.. Subdezvoltarea... planeta ameninţă să se trans- spargă Ca o reacţie In lanţ. ŞTEFAN ZA1DES
Redacţia şl administraţia zlaroIoJj Deva, tir. Dr. P, Groza nr. 35. Teleîoaoo nr. 123 17 şl 1 15 88. — Tiparul i latrenrloderea oollgrallcă Deva.