Page 70 - Drumul_socialismului_1971_12

z
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 274 • MIERCURI 22 DECEMBRIE 1971

CONFERINŢA PE TARA A SECRETARILOR COMITETELOR DE

PARTID $ 1 A PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPULARE COMUNALE

Expunerea prezentată de Măsuri pentru înfăptuirea hotăririlor Sarcinile organizaţiilor de partid şi ale

tovarăşul Gheorghe Pană
Conferinţei Naţionale a partidului consiliilor populare comun&.e

(Urmare din pag. 1) ţiativă In rezolvarea sarcini­
lor. Unele cadre cu munci de
Rezultatele nesatisfăcătoarc conducere au manifestat ten­ privind sistematizarea şi dezvoltarea în domeniul muncii de educare şi
obţinute !n producţia vegeta­ dinţe de căpătuială, de încăl­
lă şi animală. In activitatea e- care a legalitălil, a normelor
conomico-financiară a multor şi principiilor moralei socialis­
cooperative agricole reflectă te, au săvîrşit diferite abuzuri economico-socială a comunelor şi satelor formare a conştiinţei socialiste a ţărănimii
şi modul în care U.N.G.A.P. şi acte de necinste.
şi uniunile cooperatiste Jude­ Conducerea partidului a cri­
ţene au acţionat pentru înfăp­ ticat în repetate rlndurl fap­
tuirea sarcinilor ce ll s-au în­ tul că deşi femeile deţin o
credinţat de către partid. In pondere însemnată în cadrul Expunere prezentată de tovarăşul Petre Blajovici Expunere prezentată de tovarăşul Miu Dobrescu
multe cazuri, uniunile coope­ populaţiei săteşti, puţine din­
ratiste nu se ocupă cu perse­ tre acestea sini promovate în
verenţă şl cu răspundere de funcţiile de conducere în dife­ După ce a făcut o trecere fn acţiunea de elaborare a schiţe­ (Alba). Bollntln-Vale, Gurbă- ceea, el slnt Înconjuraţi eu pe loturile atribuite şcolilor,
înfăptuirea hotărîrilor
con­
îndrumarea şi sprijinirea în­ rite domenii de activitate. revistă a realizărilor obţinute lor de sistematizare a satelor, neştl şi Comana (Ilfov), Balta- greselor al IX-lea şi al ‘X-lea multă stimă şi respect de con­ este adesea organizată defec­
deaproape a cooperativelor a­ Multe din neajunsurile ma­ de poporul nostru, sub condu­ în judeţele Braşov, Constanta, Aibă (Buzău), Dragalina şi ale P.C.R,, a Indicaţiilor tova­ cetăţenii lor, sînt apreciaţi în tuos. Atellerul-şcoală este şi
gricole, nu ajută îndeajuns nifestate în activitatea de par­ cerea Partidului Comunist Ro­ Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Galaţi, şi Lehliu (Ialomiţa), Clupercenl răşului Nicolae Ceauşescu şi cel mai înalt grad de partidul el nu în puţine locuri impro­
consiliile de conducere pentru tid, economică, social-cultura- mân, fn făurirea unul stat so­ municipiul Bucureşti, Brăila, (Teleorman). a măsurilor adoptate de con­ şi statul nostru. vizat. .
întărirea ordinii şi disciplinei lă şl edititar-gospodărească cialist înfloritor, cu o indus­ Maramureş, Mehedinţi, Praho­ ducerea partidului în vederea
în muncă, mobilizarea mem­ din comune ar fi putut fi e­ trie multilateral dezvoltată şi o va, Suceava, Timiş, Vaslui, pre­ Pe lîngă Investiţiile cu ca­ Trebuie Insă tovarăşi să o Organizaţiile de partid, con­
brilor cooperatori, a mijloace­ vitate dacă organele de partid agricultură In plin proces de cum şi rămînerile în urmă în racter economic şi social-cultu- îmbunătăţirii activităţii poli- spunem deschis, aici, că avem siliile populare, şcoala trebuie
lor materiale şi financiare lo­ şi de stat judeţene s-ar fi pre­ modernizare, care au asigurat acest domeniu în judeţele Cluj, ral realizate din fondurile sta­ tico-îdeologice — a spus vor­ din păcate suficient de mulţi convinse că ataşamentul fală
cale în vederea realizării pla­ ocupat cu mai multă grijă de condiţii de viată tot mal bune Caraş-Severin, Alba, Arad, tului şi ale unităţilor coopera­ bitorul — au determinat efor­ intelectuali în mediul rural, ca­ de muncă poate fi cultivat c»
nurilor, pentru păstrarea şl îndrumarea şi sprijinirea co­ tuturor oamenilor muncii de Gorj, Blstrlţa-Năsăud, Sibiu şi tiste, locuitorii satelor noastre turi sporite pentru continua re dintr-® atitudine de comodi­ succes, numai organlzînd bine
dezvoltarea proprietăţii ob­ mitetelor de partid şi consi­ la oraşe şi sate, precum şi a altele. participă la înfrumuseţarea perfecţionare a stilului şi me­ tate sînt martori pasivi la a­ practica, înfăptuind măsurile
şteşti. liilor populare comunale. Tre­ perspectivelor pe care le des­ Trebuie să arătăm că, o pe­ peisajului urbanistic al locali­ todelor de muncă ale organe­ cest vast proces de Iluminare stabilite de conducerea partij
Se Impune să acordăm o buie subliniat însă faptul că chide planul cincinal 1971-1975, rioadă îndelungată de timp, or­ tăţilor şi la crearea unor con­ lor şl organizaţiilor de partid, a vieţii satului, care îşi în­ dului în vederea întăririi ca­
populare, ale
racterului aplicativ al Invătă-
ale consiliilor
mai mare atenţie valorificării nu întotdeauna comitetele ju­ tovarăşul Petre Blajovlcl s-a ganele centrale’ ş| locale nu au diţii mai bune de viată prin tuturor factorilor chemaţi să a­ ţeleg Îngust menirea lor socia­
rezervelor existente In gospo­ deţene de partid şi consiliile referit la marile schimbări* in­ acordat atenţia cuvenită sis­ construirea de locuinţe din plice In viată politica parti­ lă. mîntulul.
dăriile populaţiei, tradiţiilor şl populare judeţene îşi organi­ tervenite în structura econo­ tematizării comunelor şi sate­ fondurile proprii, prin contri­ dului. Referindu-se Ia cauzele ne­ O atenţie sporită trebuie a­
experienţei bogate existente zează In aşa fel munca înclt mică şi socială a satelor, ca lor. Ca urmare a criticilor fă­ buţia In muncă şi în bani la ajunsurilor analizate, vorbito­ cordată în şcoală pregătirii po-
în acest sens, astfel înclt să membrii lor să fie mai mult urmare a dezvoltării Impetuoa­ cute de conducerea partidului, realizarea obiectivelor social- Se p*oate spune că rezulta­ rul s-a oprit asupra modulul litlco-ldeologice a elevilor, cu­
sporească contribuţia gospodă­ timp prezenţi în comune, să se a economiei naţionale, a în ultimii 2-3 ani s-au luat un culturale şi edilitare de Inte­ tele bune dobîndite în acest defectuos în care numeroase noaşterii de către aceştia a
riilor ţărăneşti 'la fondul de îndrume nemijlocit organiza­ creării marii proprietăţi agrico­ şir de măsuri pentru Intensifi­ res obştesc, prin spirit gospo­ an In realizarea sarcinilor de comitete de partid şi consilii realităţilor noastre economice
stat, ettt în zonele coopera- ţiile de partid şl consiliile le socialiste, dezvoltării bazei carea acestei acţiuni. dăresc şi răspundere civică. plan în agricultură sînt în populare comunale s-au pre­ şt sociale In plină transforma­
tlvizate, cit şi In cele «necoo- populare comunale, să cunoas­ tehntco-materiale a agricultu­ In acest sens au fost citate co­ mare măsură urmarea unei ac­ ocupat de problemele activită­ re, a politicii Interne şt exter­
In continuare, vorbitorul s-a
peratlvlzate. că mai bine problemele care rii, sprijinului multilateral a­ referit Ia Indicaţia dată de to­ munele Dragalina (Ialomiţa), tivităţi politice şi organizatori­ ţii politico-educatlve şi cultu- ne a P.G.R. Fără a subapre­
ce mal susţinute.
Sarcini Importante revin co­ se ridică şl să contribuie e- cordat ţărănimii de către stat. varăşul Nicolae Ceauşescu po­ Bolintin-Vale, (Ilfov), Mîneclu- ral-artistice. cia Importanţa celorlalte obiec­
Ungurent (Prahova) şi alte co­
mitetelor de partid şi consilii­ fecliv la soluţionarea lor. Nu Dezvoltarea economică şl so­ trivit căreia, în viitorii 15-20 Sub conducerea organizaţi­ In multe locuri s-a Încetă­ te, rolul hotărîtor îl au în a­
lor populare comunale pentru există suficientă preocupare cială a tării, precum şl schim­ de ani, urmează să se desfă­ mune din judeţele Vîlcea, Ti­ ilor de partid, organizaţiile ţenit în ultima vreme părerea cest sens disciplinele de ştiin­
dezvoltarea activităţilor indus­ pentru generalizarea experien­ bările adinei survenite în via­ şoare o vastă activitate de dez­ miş, Neamţ, Bihor, Bistrita- U.T.C., comitetele şi comisiile profund greşită că organele ţe sociale. Organele locale de
triale, de prelucrare a produ- ţei pozitive din munca organi­ ta satelor —a arătat vorbito­ voltare şi sistematizare a loca­ Năsâud. de femei, consiliile populare, locale ale puterii de stat au partid şi de stat trebuie să
seloi agricole, de construcţii zaţiilor de partid şi consiliilor rul — au condus la creşterea lităţilor rurale, crearea a In expunere s-a criticat faptul consiliile de conducere ale obligaţia să se ocupe doar de controleze îndeaproape felul
şl prestări de servicii către populare comunale, pentru i n ­ veniturilor ţărănimii, la mo­ 250-300 noi centre urbane, du- că în numeroase cazuri schi­ cooperativelor agricole de pro­ baza materială a aşezămintelor în care se desfăşoară activi­
populaţie. Este necesar ca or­ struirea temeinică şi informa­ dificarea înfăţişării satului. tele de sistematizare nu au ducţie, asezăminlele de cultu­ ! de cultură. tatea la aceste discipline,
ganele centrale şi cele Jude­ rea operativă a acestora asu­ Incepînd cu acest an, blîndu-se, astfel, numărul ora­ fost puse In dezbaterea publi­ ră au acţiona! pentru educarea Dax, chiar şi în ceea ce pri­ să sprijine acţiunea de creare
ţene să orienteze aceste acti­ pra hotârlrilor de partid şi de şelor existente. că a cetăţenilor din comună, patriotică şi moral-cetăţeneas- veşte preocuparea consiliilor In toate şcolile şi liceele a
vităţi spre valorificarea resur­ stat, a sarcinilor ce le revin s-a trecut Ia construirea u­ Ca urmare a studiilor întoc­ ritmul prea lent de elaborare că a populaţiei săteşti, pentru populare pentru asigurarea şi cabinetelor de ştiinţe sociale.
selor specifice de care dispu­ pentru înfăptuirea lor. nor locuinţe din fonduri­ mite de consiliile populare Ju­ a detaliilor de sistematizare a formarea şi dezvoltarea trăsă­ folosirea bazei materiale a ac­ Pentru a realiza în bune
ne fiecare comună, spre reali­ In continuare, vorbitorul a le statului pentru cadre di­ deţene, au fost selectate 340 de centrelor civice din unele lo­ turilor omului nou, cu o con­ tivităţii cultural-educative, se condiţii sarcinile educării tine­
zarea unor produse care au arătat că realizarea programu­ dactice, medici si alte catego­ localităţi care întrunesc cele calităţi, precum şl amplasarea ştiinţă socialistă înaintată, mi­ menţin unele neajunsuri. Fâîă rel generaţii de la sate tre­
desfacere asigurată, să clarifi­ lui stabilit de Congresul al X- rii de specialişti şl salariaţi ca­ ma| bune condiţii şl posibili­ nejudicioasă a unor complexe litant activ pentru înfăptuirea a subaprecia eforturile făcute buie să perfecţionăm educaţia
ce şi să rezolve toate aspecte­ leâ al partidului, Înfăptuirea re lucrează în mediul rural. tăţi de dezvoltare în viitor pen­ agrozootehnice. politicii partidului. în acest sens de organele loca­ profesorilor, o educatorilor în­
le ce se ridJcâ în legătură cu obiectivelor planului cîneinil Programul dezvoltării com­ tru a deveni centre economice Experienţa de pînă în pre­ Cerinţele actuale, Impuse de le, eforturi concretizate, prin­ şişi. Trebuie spus că organiza­
evidenta financiar-contabilă a impun perfecţionarea substan­ plexe pe perioada 1971-1975 a şi sociale cu caracter urban. zent a arătat că lipsa detaliilor ritmul creşterii economiei na­ tre altele, în faptul că în ulti­ ţiile de partid, consiliile popu­
unităţilor noi create. ţială a muncii organelor şl or­ întregii vieţi economice şi so­ Selectarea lor s-a făcut pe ba­ de sistematizare sau nerespec- ţionale, de eforturile mari pe mii zece ani au fost construite lare n-au controlat întotdeauna
ganizaţiilor de partid de la sa­
Cerinţele şt necesităţile ac­ te, creşterea rolului lor în ciale, precum şt liniile direc­ za unor criterii orientative, tarea lor dă naştere la greşeli care le face partidul şi stalul prin contribuţia voluntară a ce­ şi n-au luat măsurile cores­
tuale impuse de ritmul creş­ toare ale dezvoltării plnă In cum ar f l » condiţiile cadrului în amplasarea Investiţiilor, gre­ nostru pentru dezvoltarea agri­ tăţenilor peste 2 100 de cămi­ punzătoare pentru ca întregul
anul 1980 cuprind sarctnl de o
terii economiei naţionale, e­ conducerea Întregii activitâtl deosebită însemnătate ce Im­ natural, poziţia localităţii şi e- şeli greu de îndreptat şi une­ culturii solicită din partea co­ ne culturale, nu se poate trece corp didactic să albă pregăti­
politice, economice şi social-
forturile mari pe care le fac culturale. O atenţie deosebită pun o Intensificare şl îmbună­ chlparea tehnică a teritoriului, ori cu urmări nefavorabile a­ mitetelor de partid comunale cu vederea că, în prezent, e- rea politico-ideologlcâ cores­
partidul şi statul nostru pen­ funcţiunile economice actuale supra condiţiilor de viaţă şi îmbunătăţirea activităţii de oclstă lipsuri serioase în ceea punzătoare, un mod de muncă
tru dezvoltarea agriculturii cer trebuie acordată sprijinirii or­ tăţire a activităţii de sistemati­ şl de perspectivă, populaţia şl de muncă ale locuitorilor co­ conducere a economiei locale, ce priveşte dotarea acestor şi de viată care să constituie
ganizaţiilor de partid din coo­
din partea comitetelor de par­ perativele agricole de produc­ zare a teritoriului naţional, a viata socială, posibilităţile de munei. îndeosebi a agriculturii şl im­ instituţii. Mai mult de 4 000 de model demn de urmat de că­
tid comunale, a consiliilor judeţelor, a municipiilor şl ora­ organizare şi dezvoltare a ca­ Mentionlnd faptul că în nu­ plicit reconsiderarea întregii cămine culturale nu dispun de tre elevi.
populare îmbunătăţirea activi­ ţie consiliilor, de conducere şelor, comunelor şl satelor. drului construit. meroase locuri se construiesc actlvltătl politico-educatlve de mobilierul necesar, peste 2 300 In acelaşi timp, organele de
ale acestora în perfecţionarea
tăţii de conducere a econo­ organizării producţiei şi a Sistematizarea trebuie să re­ In noile centre cu caracter case fără autorizaţie şi uneori masă, sporirea considerabilă a nu au aparate de radio; tele­ partid şi de stat locale au da­
miei locale. In acest sens tre­ muncii, în generalizarea expe­ zolve toate problemele com­ urban se vor putea amplasa în afara vetrei satului, expune­ ariei sale de cuprindere şi a vizoare există doar In 3 700 u- toria să asigure sistematic in­
buie să recunoaştem că nu de rienţei pozitive obţinute în a­ plexe legate de creşterea pla­ unltâti Industriale de prelucra­ rea subliniază necesitatea stric­ forţei de înrîurire a conştiin­ nttăţi, Iar statil de amplificare formarea cadrelor didactice a­
puţine ori în munca comitete­ plicarea acordului global, în nificată a localităţilor — de­ re şi valorificare superioară a tei respectări a legislaţiei în ţei ţărănimii. numai în 700. supra principalelor probleme
lor, a birourilor, a secretarilor valorificarea superioară a con­ terminarea mărimii optime şi a producţiei vegetale şl animale, vigoare, a normelor tehnice de Referindu-se în continuare la ale politicii Interne şi externe
acestora şi a primarilor se diţiilor materiale ş( forţei de profilului social-economlc al a* unităli sau scctil ale unor în­ neajunsurile care se mai ma­ Cel mal mare neajuns II a partidului şi statului nostru,
manifestă neajunsuri * şi aspec­ muncă din fiecare unitate. Or­ cestora, zonarea funcţională a treprinderi republicane sau lo­ construcţii, a schiţelor de sis­ nifestă în această activitate, constituie însă faptul că nici
te de înţelegere îngustă a a- ganizaţiile de partid trebuie să teritoriului, amplasarea judi­ cale, ale cooperaţiei meşteşu­ tematizare, a arhitecturii loca­ vorbitorul a sublihiat că baza materială existentă asupra sarcinilor care stau în
tributiilor ce Ie revin în do­ dovedească o mal mare exi­ cioasă a unităţilor productive, găreşti sau de consum, sta­ le, obligaţiile de control ce analiza critică a activităţii po- nu este judicios folosi­ fata localităţilor respective.
meniul economic. Deseori, ac­ gentă pentru întărirea ordinii a clădirilor de locuit şl so- ţiuni de maşini şl tractoare, revin comitetelor executive ale litico-ideologice desfăşurată la tă. Sînt cămine culturale cu Pentru aceasta, secretarii co­
tivitatea economică din co­ si disciplinei In muncă, ridi­ cial-culturale, a terenurilor de importante lnstilulii social-cul­ consiliilor populare comunale, sate scoate în evidenţă insu­ sedii impunătoare şi aspec­ mitetelor de partid au obliga­
mune nu este privită ca un carea responsabilităţii comu­ sport şi recreere, a spaţiilor turale: case de cultură, cine­ primarilor. ficienta legătură a acesteia cu tuoase, cu săli de spectacole, ţia de a se întîlni periodic, lu­
tot unitar, închegat, şi nu se niştilor şi a celorlalţi oameni plantate, determinarea reţelei matografe, licee, scoli profe­ Comitetele executive vor tre­ viata. Organele şl organizaţiile mobilier şi aparatură culturală nar, cu cadrele didactice. Or­
urmăreşte dezvoltarea armoni­ ai muncii faţă de calitatea lu­ de circulaţie —, urmărindu-se sionale, spitale, policlinici, ma­ bui să impună o strictă disci­ de partid nu au pus totdeauna modernă care stau timp înde­ ganele comunale trebuie să
oasă a acestora. Unele comitete crărilor executate, de apăra­ utilizarea eficientă a terenuri­ gazine universale, complexe plină, căreia să I se subordo­ în centrul preocupărilor lor lungat închise. manifeste mai multă solicitu­
de partid comunale şi consilii rea si dezvoltarea avutului ob­ lor, dotarea cu lucrări tehnlco- meşteşugăreşti. neze toti ce) care execută o- orientarea muncii politice spre Este pozitiv — a arătat vor­ dine fată de cerinţele şt pre­
populare, ocupîndu-se numai ştesc. edilitare şi rezolvarea proble­ biectlve economice, clădiri sau mobilizarea cooperatorilor şl a bitorul în continuare — faptul ocupările acestora.
de rezolvarea sarcinilor curen­ melor legale de specificul lo­ In paralel, se vor dezvolta echipări pe teritoriul comunei celorlalţi lucrători din agri­ că în ultima perioadă se ma­ Cultivarea dragostei fată de
te, pierd din vedere proble­ O sarcină importantă a or­ cal, de aspectele estetice şi co­ şl celelalte sate, în special Comitetele executive ale nifestă o grijă sporită pentru munca agricolă la tineretul să­
mele de perspectivă ale dez­ ganizaţiilor de partid de la relarea cadrului construit cu centrele de comună, creîn- consiliilor populare comunale cultură la muncă, spre dezvol­ asigurarea căminelor cultura­ tesc implică îmbunătăţirea a
voltării agriculturii, ale vieţii sate trebuie să o constituie mediul înconjurător. du-se astfel posibilitatea ca vor urmări Jolosiiea contribu­ tarea în rîndurile lor a unei le, din reşedinţele de comună, livilătil politico-educatlve
economice. îndeplinirea integrală a obli­ toţi locuitorii din mediul rural ţiei in bani şi în muncă a atitudini înaintate fată de mun­ cu cadre care să facă fată organizaţiilor U.T.C., o aten­
gaţiilor contractuale, dezvol­ Problemele sistematizării si să se bucure din plin de a­ că şi avutul obştesc.
In continuare, vorbitorul a tarea In rîndurile tuturor ţăra­ îndeosebi ale sistematizării lo­ vantajele urbanizării. populaţiei, veniturile ce se rea­ multiplelor sarcini din dome­ ţie permanentă din partea con-
supus unei analize critice de­ nilor a răspunderii şi datoriei calităţilor rurale au fost am­ lizează din impozitul pe In propaganda de partid şl niul educaţiei şi culturii şi ca­ sil iilor populare şi a consiliilor
ficientele existente In stilul de a contribui la asigurarea plu analizate de către Conlerin- Totodată, această amplă ac­ clădiri şi din alte surse, munca politică de masă adese­ re să întrunească, în acelaşi de conducere ale cooperative­
şi metodele de muncă ale con­ fondului central, (a aprovizio­ ţa Naţională a partidului, care ţiune va favoriza gruparea pentru echiparea localităţilor ori se întîlneşte tendinţa de timp, calităţile necesare pen­ lor agricole de producţie pen­
siliilor populare: insuficienta narea populaţiei cu produse a stabilit ca sistematizarea co­ treptată In localităţile mai cu reţele de alimentare cu apă, prezentare simplistă, idealizată tru a îndeplini şi funcţia de tru organizarea tot mai bună
dezbatere a problemelor ma­ agroallmentare. munelor şi satelor să se efec­ mari, cu perspectivă de dez­ do canalizare, cu Instalaţii de a stărilor de fapt. de ocolire a locţiitori al secretarilor comi­ a muncii în aceste unităli,
jore ale dezvoltării economice tueze In cadrul unul program voltare şi cu condiţii mai bu­ încălzire, cu drumuri moder­ fenomenelor negative, Insufi­ tetelor comunale de partid. creşterea proprietăţii obşteşti
şi social-culturale a comune­ Dezvoltarea şi diversificarea naţional de ansamblu. ne de viată, a locuitorilor din nizate şi altele, In funcţie de cient spirit combativ fată de In multe localităţi, această a acestora şi a veniturilor ţă­
lor î inactivitatea sau delăsa­ activităţilor industriale, extin­ La consfătuirea de lucru a satele mici sau dispersate — necesităţile şi posibilităţile fie­ neajunsurile în muncă, fală problemă nu este însă tratată ranilor cooperatori. Ataşarea
rea unor deputaţi, legătura lor derea serviciilor Şl îmbunătă­ activului de partid din do­ în care nu se poate face am­ cărei etape. de mentalităţile şi practicile cu răspunderea necesară, ceea tineretului fată de comuna na­
slabă cu cetăţenii ,* îndruma­ ţirea calităţii acestoia, care să plasarea raţională a obiective­ Se va acorda, totodată, o a- înapoiate, de manifestările ce determină o mare fluctuaţie tală, stabilirea Iul Intr-o uni­
rea necorespunzătoare de că­ contribuie la ridicarea social- meniul ideologiei şi al ac­ lor economice şi social-cultura­ tentie deosebită păstrării şi antisociale — furt din avu­ de cadre. tate agricolă, întoarcerea în
tre unii primari a muncii co­ economică a comunei, a nive­ tivităţii politice şi cullu- le, nu se pot realiza lucrări­ dezvoltării în fiecare locali­ tul obştesc, risipă, acte de Organele locale de par­ sat după terminarea studiilor
misiilor permanente şi comi­ lului de viată al locuitorilor ral-educative, tovarăşul Nicolae le edilitare necesare sî unde indisciplină şi abuzuri, tendin­ tid şi de stat sînt chema­ depind hotărîtor de atenţia pe
tate
rurală a unei înfăţişări
tetelor de cetăţeni j neglijarea săi, trebuie de asemenea, să Ceauşescu, subliniind impor­ nu se poale desfăşura o viată proprii, se vor pune In valoa­ ţe de căpătuială. Se folosesc te să manifeste mai multă exi­ care o vom da perfecţionării
finalizării măsurilor stabilite constituie o preocupare con­ tanta activităţii de sistemati­ cetăţenească şi culturală in­ puţin mijloacele şi formele ca­ genţă In alegerea cadrelor cul­ muncii în G.A.P., ridicării eco­
în sesiunile consiliilor popu­ stantă a organelor şi organi­ zare, a precizat că pe lingă tensă. re monumentele istorice şi de re s-au dovedit eficiente în turale, urmărindu-se ca, o da­ nomice a acestora.
lare comunale şi în şedinţele zaţiilor de partid' de la sate. dezvoltarea forţelor de produc­ In îndeplinirea importantelor artă existente, prelucrînri in munca politică, cum slnt co­ tă cu pregătirea politico-ideo- Analiza activităţii polilico-
comitetelor executive ale aces­ Sarcini de mare răspundere ţie şi repartiţia Justă a acesto­ sarcini privind sistematizarea spirit creator tradiţiile arhi­ lectivele de agitatori, brigăzi­ logică şi profesională cores­ educative desfăşurate la sate
tora ; persistenta unor aspecte revin organelor si organizaţii­ ra pe teritoriu, prin făurirea rurală, răspunderi deosebite tecturii populare locale, evi­ le artistice de agitaţie, gazete­ punzătoare, acestea să albă şi demonstrează că organizaţiile
de formalism, practici învechi­ lor de partid, de stal, de masă societăţii socialiste multilateral revin comitetelor judeţene si denţiind trăsăturile particulare le satirice, comisiile de Jude­ pasiunea, înclinaţiile necesa­ de partid, U.T.C, comitetele şl
te, metode birocratice în re­ şi obşteşti, instituţiilor de tn- dezvoltate se înţelege şi ••Or­ comunale de partid, consiliilor ale cadrului natural înconjură­ cată, dezbaterile, procesele pu­ re pentru activitatea cultural-
zolvarea problemelor ridicate vătămînt şi cultură de la sate ganizarea/ raţională şi sistema­ populare şi, In primul rlnd, tor. blice şi altele, care exercită educativă. comisiile de femei, consiliile
de viată. Consiliile popu­ în aplicarea programului Par­ tizarea mai bună a teritoriului primarilor. Comitetele executive vor a- o influentă directă asupra con­ populare nu au reuşit în toa­
lare. comitetele lor executive, tidului Comunist Român, ţării noastre, crearea de noi Se va urmări folosirea efi­ siqura întocmirea, încă în a­ ştiinţei oamenilor. Organele de partid şi de te cazurile să-şi îndeplineas­
manifestă, In unele cazuri îngă­ prezentat de t o v a r ă ş u l centre orăşeneşti Şl organiza­ cientă a terenurilor din vatra nul 1972, a schitelor de siste­ Unele organizaţii de partid stat comunale, folosind din plin că cu competentă sarcinile, a-
duinţă fată de ce! care încalcă Nicotae Ceauşescu la plenara rea pe baze ştiinţifice a vieţii matizare a localităţilor rurale nu folosesc cu destulă eficien­ baza materială şi forţele exis­ tribuţllle sl rolul care le re­
CC, al PC.R. din 3—5 noiem­ comunelor şl şalelor patriei, satului, prin lotizarea lor, in care au fosl propuse a deveni tente, trebuie să asigure ca vin, că în munca lor există
legile tării, se fac vinovaţi de brie a.c., pentru îmbunătăţirea astfel Incit să se asigure a­ scopul obţinerii unei densi­ tă învătămîntul ideologic, fiecare cămin cultural — fn numeroase deficienţe. Adese­
evaziune fiscală. Fată de ca­ activităţii Ideologice, ridicarea propierea treptată a satului de tăţi ridicate, urmărindu-se re* într-un viitor apropiat cenlre propaganda de partid, Instituţi­ cadrul căruia va funcţiona po­ ori, în locul promovării şi sti­
cu caracter urban.
zurile de încălcare a legalită­ nivelului general de cunoaşte- : oraş, a condicilor de viaţă de stiîngerea vetrei satului, a­ De asemenea, este necesar ile de cultură şi celelalte mij­ trivit Indicaţiilor din expunerea mulării unei munci vii şi crea­
ţii socialiste şl a disciplinei re şi educaţie socialistă a ma­ la sate de cele de la oraş". ceasta dînd posibilitate reduce­ ca, pînă la sfîrsitul anului loace de influenţare politico- tovarăşului Ceauşescu la ple­ toare, s-au încetăţenit atitudini
selor, pentru aşezarea relaţii­ rii cheltuielilor de echipare a ideologică pentru afirmarea nara din noiembrie a C.C. şl şl metode birocratice, care
financiare şi bugetare au fost lor din societatea noastră pe In vederea îndeplinirii acestor localităţii cu lucrări tehnico- 1973, să se elaboreze proiecte largă în mase a concepţiei ma- n-au creat cadrul necesar afir­
luate, la timp, măsurile cores­ temelia principiilor eticii şl e* sarcini complexe şi de mare edllitare. In cadrul schiţei de de sistematizare teritorială lerialist-ştiinţiflce despre lume, cabinetul pentru ştiinţele so­ mării Iniţiativelor valoroase.
răspundere, Comitetul de Stat
pentru toate comunele, schile
punzătoare de către organele chitătii socialiste şi comuniste. pentru Economia şi Administra­ sistematizare se va urmări ca de sistematizare pentru sate­ pentru combaterea influentelor ciale şi răspîndirea cunoştin­ In lumina programului Parti­
puterii locale. Trebuie insistat Hotărltor pentru creşterea. ţia Locală, împreună cu comi­ noile locuinţe să fie grupate le centre de comune, precum concepţiilor mistice. ţelor ştiinţifice — să devină dului Comunist Român, adoptat
fn ansambluri dens construite,
In conţinuaie pentrn organi­ rolului organelor şi organiza-*! tetele executive ale consiliilor şi pentru satele ce urmează să In ce priveşte aşezâmintele un puternic centru de educa­ de plenara din 3-5 noiembrie
fiilor de partid, corespunzător/ iar cete amplasate în zona culturale, un neajuns caracte­ ţie comunistă a maselor, de a.c., a C.C. al P.C.R., pe baza
populare Judeţene şi al muni­
zarea şl desfăşurarea de ac- cerinţelor etapei actuale de : cipiului Bucureşti, a elaborat centrală să aibă cel puţin par­ primească Investiţii mai im­ ristic multora îl constituie fap­ expunerii de înaltă tinutâ şti­
tioni educative, în vederea dezvoltare a societăţii noastre „Programul general pentru or­ ter şi un etaj. portante economice şi social- tul că ele nu au devenit încă cultivare în rîndurile acestora inţifică a tovarăşului Nicolae
culturale. Pînă la finele anu­
prevenirii şl combaterii ferme este întărirea organizaţiilor de ganizarea şi dezvoltarea acti­ Expunerea recomandă să se lui 1975. trebuie să se asigure inslitulii de educaţie politică, o concepţiilor polilico-ideolo- Ceauşescu, se impune ca toti
partid, a vieţii interne a aces-.. folosească forme de cooperare glce, filozofice şi etice ale par­
a unor manifestări de încăl­ vităţii de sistematizare a teri­ elaborarea schitelor de siste­ programele lor cuprinzind pu­ factorii care au responsabilităţi
tora, perfecţionarea stilului lorv între comune la lucrări edili­ tidului nostru, a trăsăturilor în acest domeniu, în frunte cu
care a normelor de conduită de muncă, activizarea tuturor* toriului si localităţilor , care tare cum ar fi alimentarea cu matizare pentru toate locolitâ- ţine manifestări pentru popu­ organele şi organizaţiile de
prezentat
şi etică socialistă. Organe­ comuniştilor, ridicarea râspun-^ a fost conducerii spre apro­ apă, canalizarea şi epurarea lile rurale. larizarea $i explicarea politicii conştiinţei socialiste, de răs- partid, să militeze neobosit
bare
superioare
C.S.E.A.L şi Comisia ceutială
le de partid şi de stat comu­ derii lor pentru înfăptuirea de partid s» de stal. Au apelor uzate. de sistematizare a localităţilor interne şi externe a partidu­ pîndire a cunoştinţelor ştiinţi­ pentru transformarea activită­
nale au în conducerea lor ca­ neabătută a politicii partidu-^ fost elaborate pînă în prezent, Pentru o mai bună desfăşu­ vor acorda sprijinul necesar lui si statului nostru. Este fice, de ridicare a nivelului de ţii educative într-o acţiune po­
dre cu experienţă şl pricepere, îul, Fiecare comunist trebuie într-o primă fază. studiile şl rare a activităţii de sistemati­ comitetelor executive ale con­ insuficientă activitatea lor în pregătire culturală şi profe­ litică vie, dinamică, eficientă.
zare, au luat fiinţă comisiile
care muncesc cu devotament să devină un militant activ} schitele de sistematizare pen­ de sistematizare comunale, ca­ siliilor populare îndeosebi în problemele educării morale, sională a oamenilor muncii de La plenara Comitetului Cen­
tru toate judeţele, municipiile,
pentru înfăptuirea politicii pentru propagarea ideilor şi ; precum şi pentru majoritatea re au rolul de a asigura par­ asigurarea asistentei lehnioe cetăţeneşti, a populaţiei. la sate, tral al partidului din noiem­
şi a bazei topografice, în for­
partidului şl statului nostra. politicii partidului nostru, pen-? oraşelor. A fost întocmit un ticiparea largă a deputaţilor, marea şi perfecţionarea ca­ Dintotdeauna în satele româ­ O preocupare stăruitoare brie, secretarul general al
Cu toate acestea, în munca tru mobilizarea maselor la număr însemnat de delalli de a conducătorilor unităţilor eco­ drelor necesare activităţii de neşti, intelectualii în imensa trebuie să manifeste organele partidului, tovarăşul Nicolae
cu cadrele se menţin încă transpunerea în viată a aces-' sistematizare pentru zone In­ nomice, de învălămînt, de cul­ sistematizare. lor majoritate au fost partici­ de partid şi de stat comuna­ Ceauşescu, a înfăţişat partidu­
tură, de sănătate şi obşteşti, a
multe lipsuri. Organele şi or­ tora. !. dustriale, ansambluri de locuin­ specialiştilor, precum şi a ma­ In încheiere, tovarăşul Petre panţi activi, pasionaţi, în munca le pentru organizarea şl con­ lui şl poporului portretul mo­
ganizaţiile de partid manifes­ Exprimăm convingerea că ţe. zone centrale, care au per­ selor largi de cetăţeni la a* Blajovici a spus : nobilă deelevare spirituală a ducerea propagandei agrozoo­ ral al comunistului, al omu­
Avem convingerea că, întor-
tă o insuficientă preocupare schimbul de experienţă pe ca­ mis amplasarea corespun­ ceasta activitate. cîndu-vă la locurile dumnea­ populaţiei rurale. Şi precum, tehnice şl în mod deosebit a lui societăţii noastre socialis­
pentru cieşterea, selecţionarea re îl vom realiza cu acest pri-| zătoare a investiţiilor. De ase­ Vorbitorul a evidenţiat ex­ voastră do muncă, veţi lua de asemenea, cunoaştem bine, învătămîntului agrozootehnic te, a Jalonat magistral un ade­
şi educarea cadrelor. In lej, discuţiile şi propunerile menea, s-au întocmit studii de perienţa pozitivă In atragerea toate măsurile necesare pentru intelectualii dintr-o comună se de masă. vărat cod al educaţiei şl com­
in
maselor largi de cetăţeni
unele comune mai exis­ ce se vor face vor contribui sistematizare teritorială pentru dezbaterea schiţelor de siste­ ca, împreună cu toti cetăţenii puteau număra înainte pe de­ Ocupîndu-se In continuare portării socialiste şi comunis­
tă In diferite funcţii ca­ la îmbunătăţirea muncii orga­ un număr de peste 1 500 din matizare a comunelor şi satelor pe care-i reprezentaţi, să tre­ getele unei singure mlini. As­ de rolul crescînd al şcolii, în te.
dre care nu se preocupă de nizaţiilor de partid, consiliilor cele 2 706 comune şi schiţe acumulate în judetqle Hunedoa­ ceţi cu si mai multă hotărîre la tăzi în sate lucrează o adevă­ lumina vastului program de Prin eforturi stăruitoare,
o organizare mai bună a mun­
ridicarea nivelului lor de pre­ populare, organizaţiilor de ma­ pentru 4 500 de sate, precum şi ra, Covasna, Dîmboviţa, Ga­ cii, în vederea traducerii în rată armată de intelectuali de educaţie socialistă elaborat de printr-o acţiune unitară şi
gătire polltico-ideologică şi să şî obşteşti, tuturor institu­ numeroase detalii de sistemati­ laţi, Prahova, Argeş, laşi şi vială a politicii partidului, pen­ diverse profesii Desigur mulţi, partid, tovarăşul Miu Dobrescu convergentă trebuie să dăm
Ilfov, De
asemenea, a
fosl
profesionala, nu sînt suficient ţiilor social-culturale, pentru zare privind organizarea şl do­ relevată colaborarea fructuoa­ tru îndeplinirea exemplară a poate cei maj mulţi dintre ei, a arătat că organizaţiile de împlinire faptică nobilului im­
stabilite de Con­
sarcinilor
de receptive fată de fenome­ mobilizarea cetăţenilor de in* tarea centrelor civice. să între organele comunale şi gresul al X-lea, contribuind în îşi înţeleg integra! menirea, partid, consiliile populare spri­ perativ de formare a omului
nele noi, de cuceririle ştiinţei sate, în vederea înfăptuirii j A fost stabilită vatra şale­ proiectanţi, in sistematizarea acest fel la asigurarea bună­ considerînd că participarea lor jină insuficient şcoala In efor­ nou, ai cărui parametri elico-
şi conducerii, se adaptează măreţului program de făurire i lor pentru aproape toate sate­ comunelor Mîneciu-Ungureni stării si traiului fericit al po­ Ia ridicarea universului spiri­ turile făcute pentru a cultiva moralf să se circumscrie cerin­
greu la condiţiile si cerinţele a societăţii socialiste mullila-, le existente. (Prahova), Geoagiu (Hunedoa­ porului nostru, obiectiv funda­ tual al maselor tine organic de la elevi dragostea fată de ţelor puse de conducătorul par­
impuse de dezvoltarea satului teral dezvoltate în tara noas-j In expunere au fost relevate ra), Ponoarele, Căzăneştl şi mental al politicii Partidului calitatea lor de intelectuali ai muncă, în special fală de tidului şi statului nostru, to­
socialist, dovedesc lipsă de ini­ tră. rezultatele bune obţinutei în Pătulele (Mehedinţi), Ighiu Comunist Român. orlnduiril noastre noi. De a­ munca în agricultură. Practica varăşul Nicolae Ceauşescu.