Page 71 - Drumul_socialismului_1971_12

DRUM UL SOCIALISM ULUI O Nr. 5 274 Q MIERCURI 22 DECEMBRIE 1971

COtffMŢA PE ŢAR* A SECRETARILOR

Ciî d e fr u m o a s ă e o b o s e a ­ aici şi acasă, „m o t iv e a z ă " în trecu tă an i in şir. „Cum noi nu p u te m aştep ta să ne pin ă au aju n s la anii de
la cfnd g ăseşti in e a m u lţu ­ E lisa b eta H ereş lau d e le a d u ­ reu şea ţi ?“. .Cum să vă e x ­ a ju te fa b r ic a . Şi d o a r c e e a şcoală. A u ştiut ce în s e a m ­
nă p ro g r a m u l şi aceasta i-a
COMITETELOR DE PARTID $ 1 A PRESEB1 TIL0 R I m ir e a d e c a r e ai n e v o ie ! se m iin ilo r ei. plic 7 P r e o c u p ă r ile m e le e ­ nostru — m ă r tu riseşte m u n ­ ajutat.
ce f a c e m e şi pen tru b in ele
S im ţă m in tu l aces ta l-a m în ­
rau.., fa b r ic a şi casa.
— D ar ştiţi, E lisa b eta H e ­
Mă
c er c a t cîn d am zăb ov it ci- reş a lucrat d e m u lte ori simt atît d e bine cînd v ăd c ito a r e a E lisa b eta Vodă. M ulte d in tre fe m e i l e d e la
te v a o re in m ijlo c u l f e m e i ­ s u p lim en ta r, atunci cind a că m u n c a m e a din fa b r ic ă M ie m i-e d ra g să lucrez, că fa b r ic a .V id ra " şi-au fă c u t
s a lb e d in s te lu ţe le h ărn iciei.
CONSILIILOR POPULARE COMUNALE lor m u n c ito a r e d e la F a b r i­ văzut că fa b r ic a a r e n ev o ie e răsplătită, a d ic ă e fo rtu l a şa-i stă b in e u n ei fe m e i. Şi S u san a F le ş e r u îşi v e d e
ca „Vidra" din O răştie, în
Şi h ărn icia e răsplătită. Lu ­
pe c a r e -l d e p u n d ă road e .
d e un efo rt in plu s ? Aşa,
r o a d e le a n ilo r d e m u n c ă in
na aceasta am prim it a p r o a ­
tim p c e îm i v o r b e a u d e s p r e
F a b r ic a nu m-a îm p ie d ic a t
m u n că, d e s p r e m e s e r ie , iar „ca să fie bine" — adaugă s ă -m i în g r ijesc fa m ilia , să pe 1 800 lei. N-aş s c h im b a p u rp u riu l stelu ţelor. E o
M. B rin du şe.
eu le u r m ă r e a m în d e m in a - — A colo, la d e c im e tr a t, m ă ocu p d e c r e ş te r e a şi e ­ m u n ca a cea s ta pen tru ni­ cr o ito r e a s ă n eîn trecu tă.
C itc p o r tr e te nu se d e s ­
rea şi e x p r e s ia d e p e ch ip . u n d e se to talizează pe loturi d u ca ţia cop ilu lu i m eu. A m ic. De cin d sin6 aici, in prin d d in m a r e le tablou al
tot anul am primit stelu ţa
C u v în tu l to v a ră şu lu i M -a m în tr e b a t atu n ci c u m p ro d u cţia fin ită, lu c rea z ă luat b a c a la u r e a tu l cu locul muncii fe m e i lo r d e la „V i­
pot a c e s te fe m e i să fie m e ­
a reu tn schimbul intîi, tnţe- dra" J D e sp re cite nu am
leg in d acest s c h im b ca loc auzit n u m a i v o r b e d e stim ă
Vasile Zgîrcea p rim în munca p en tru în d e ­ şi ca ld ă a p r e c ie r e . „Uite, f e ­
tişc a n a a c e e a — M aria R a -
p lin ir ea sa r c in ilo r d e s e r v i­
ciu, ca loc p rim în în d a to ­ d o v ic i — lu c rea z ă p e s te tot /
ririle fa ţă d e fa m ilie , de s o ­ la d istribu it, la primit... In ­
După ce a arătat că această tării lucrărilor în zonele de lar judeţean să dea o semnă­ cietate. tr-u n cu vin t, e b rig a d ie r ă .
importantă consfătuire dove­ deal-munte. Avem de cosit a­ tură ; in continuare se face un — Eu c re d că n e -a m a su ­ B r ig a d ie r ă la 20 şi c e v a
deşte încă o dată preocupa­ nual peste 1 600 ha fînaturi referat care se depune la ban­ m at a c e a s tă r ă s p u n d e r e — d e ani, r e m a r c a M aria B r in ­
rea permanentă a conducerii în zona de deal, care necesi­ că şi la care se anexează toa­ d e a n e sim ţi m e r e u în d u şe, m u n c ito a r e a ca r e d e
de partid şi de stat pentru tă un mare volum de muncă te aceste hrrtii. Mergem aca­ s c h im b u l I — din clip a cin d 10 an i d e ţ in e funcţia de
consultarea poporului, a re­ manuală » or, se ştie că in ju­ să, aşteptăm ca banca să de­ a m păşit p ra g u l fab ricii. preşedintă a comitetului N
prezentanţilor săi, în proble­ deţul Hunedoara o mare^ parte cidă dacă aprobă sau nu. Da­ P en tru o fe m e ie , e un b la m L u cia A rgint. M unca ei nu I, iar acu m , c o m p o r ta r e a , d e fru n taşă. Nu m -aş sim ţi sin d icatu lu i p e fa b r ic ă . E
mele majore ale activităţii cu­ din populaţie este ocupată în că aprobă, cumpărăm scaunul greu d e su p ortat să se s p u ­ e sc o a s ă in e v id e n ţă p en tru m u n c a lui îm i a d u c n u m ai bine să m ă în tr e a c ă cin ev a. m e r e u in s c h im b u l 1, si aici,
rente şi de perspectivă, că ea industrie, Comuna noastră are $i mergem din nou la bancă nă că nu e h a rn ică ori că că m eşte ru l — m aistru pc laude. C e-i tr e b u ie o a r e m ai C ă a ş a - i . sp u n şi M ih aelci, ca m u n c ito a r e, şi ca p r e ­
constituie încă o manifestare 1 384 ha de păşune, pe un sol $2 facem decontarea Cam nu-şi f a c e d a to r ia în mun­ s e cţie — e soful ei... Eu am m ult u n ei m a m e fe tiţ e i m e le , ca r e e in clasa şed in tă , şi ca mamă. Dar
a democratismului socialist ce bun, de pe urma căruia ar tre­ prea mult timp pierdut pentru că — m ă r tu riseş te m u n c i­ v en it in fa b r ic ă a c u m 14 D irec to ru l F a b ric ii „V i­ a 11-a : „Să tc străd u ieşti să care d in tre fe m e i l e fa b r ic ii
caracterizează orinduirea noas­ bui să obţinem rezultate foar­ un biet scaun. Aş mai vrea to a r e a M aria B rin d u şe, p r e ­ an i şi p e L u cia aici a m g ă ­ d r a " O răştie, in g in eru l lo a n fii şi tu fr u n ta ş ă ca şi mi­ nu se s im te m e r e u in s c h im ­
tră politică şi de stat, Vasile te bune in zoolehnie. Coope­ să spun că nu a fost încă re­ ş e d in ta co m ite tu lu i sin d ic a ­ sit-o. E un exemplu intre P r o b s d o r fe r , sp u n ea, a p r e ­ ne". bu l intîi ? D e-ar fi să n e-o
Zgîrcea, secretarul Comitetu­ rativa agricolă de producţie glementată nici problema a- tului din fa b ric ă . Ea tr eb u ie e x e m p le şi, ca să fim in te ­ ciin d ap ortu l m u n c ito a r elo r — M unca ne-a intrat in spună Cristina Martin, bri­
lui de partid şi primarul co­ are 654 bovine, 2 800 ovine. provizionăril cu lemne de con­ să fie aici în s c h im b u l 1, iar m ă — e m e r e u în s c h im ­ la în d e p lin ir e a sar cin ilor d e sîn g e — m ă r tu riseş te Lu- gadiera, soţia, mama, ne-am
munei Sarmizegetusa, judeţul Numărul animalelor ar putea strucţie pentru lucrări cu ca- cîn d a ju n g e a c a s ă să in tre bul 1. p r o d u c ţ i e : .S în t p e r io a d e c reţia T e o d o re sc u . Şi cind e în treb a , d esig u r, d e u n d e a-
Hunedoara, a spus : fl şi mai mare dacă aceste pă­ racler obştesc din comunele fn... alt schimb. U rm ăriţi, M iin ile A n ei S ocol, ca şi cin d a p e lă m la un efo rt In v o r b a d e efort in plus, nu tita fo r ţă , atita d ă ru ire, a-
Vorbesc de la această tri­ şuni ar fi mai bine valorifi­ care nu posedă pădure comu­ v ă rog, m u n ca fe m e i lo r de a le E lisa b etei V odă, L u cre- plus din p a r te a colectiv u lu i nc d ă m d e-o parte. Că, la tfta cre z p en tru m u n că, p e n ­
bună, In numele locuitorilor cate. nală. Dacă locuitorii, pentru aief, d e la „ în n o b ila teu. E ţiei T eo d o rc s c u , S u san e i F le- pen tru a re z o lv a u n ele c e ­ rîn du l nostru, nc b u c u r ă m tru m e ser ie. Sînt su te d e f e ­
care trăiesc în cele 5 sale ale Sîntem agricultori din tată interesele lor particulare, au secţia d e b a z ă a fa b r ic ii — şeru şi a le a ltor f e m e i de rin ţe strin g en te a le p la n u ­ d e road e. S telu ţe d e fr u n ­ m e i fn fa b r ic ă şi m u n c a nu
comunei Sarmizegetusa, renu­ în fiu — şi ştim că păşunile dreptul să primească din pă­ p îin ca în tr e p r in d e r ii — cum la „Vidra" nu sînt c a t ife la ­ lui d e p rod u cţie. In a s e m e ­ taşi, gratificaţii. Eu lu crez le e u şoară. C a r e d in tre ele
mită vatră strămoşească, lea­ oricît ar fi de întinse, dacă durea de stat lemne de con­ ii s p u n e m noi. L u cre ază aici te. Sin t m iin i c a r e nu a s ­ n ea situaţii, fe m e i le n oastre <ie 12 an i şl nu m i-e ru şin e ar p u tea sp u n e, d u p ă e f o r ­
găn al neamului românesc nu sînt curăţate şi îngrăşate, strucţii şi de foc, noi, consi­ cu n d a m p r e n ta muncii. A na nu m a i ţin se a m a d e p r o ­ să p riv esc în u rm ă la m u n ­ tul d ep u s, că nu sint o b o ­
In fiecare sat din comună, nu dau rezultate. Reglementă­ liul popular nu beneficiem de p e s te 100 d e fe m e i. E E lisa- S o c o l a ajuns brigadieră, g ram u l d e muncă. U n eori ca m ea. C in d te r m in aici site ? ! Dar cit d e fr u m o a ­
avem cămin cultural, dotat cu rile prevăzute în legea nr. acest drepl, cu toate că avem b eta H ereş — continuă p r e ­ dar m iin ile nu i s-au c a ti­ fa p t e le lor d e p ă ş e s c a ş t e p tă ­ lucrul, il în c ep acasă, E să e o b o s e a la cin d g ăseşti
aparale de radio, televizoare 8/1071 ne sînl de mare ajutor. de rezolvat probleme de inte­ şed in ta g h ic in d u -m i p riv ire a fe lat. M u n ceşte, alături de rile. Cu a lte cu vin te, a c e a d re p t că m ă aju tă şi soţul in e a m u lţu m ir e a d e c a r e ai
şi alic mijloace de culturaliza­ Noi am reuşit să organizăm res general, De ce oaie, da­ în tr e b ă to a r e . S oţu l ei lu­ to v a r ă ş e le ei, d eşi co n d u c e d ă r u ir e d e sin e d e c a r e se şi c e i d o i copii. A ltfel ce n e v o ie ! Şi, p oate, a c e a s tă
re î am lidicat 3 şcoli cu la­ ingruşnrea păşunii, cu ajuto­ torită unei reglementări, con­ a ctiv ita te a a p es te 80 d e lu­ v o r b e ş te atît, aici e o fa p t ă m -aş fa c e cu trei bărbafi in m u lţu m ir e Ic d ă în d e m n u l
boratoare, 3 magazine univer­ rul animalelor, prin tirlire, şi sider eu, nepusă la punct, noi c r e a z ă tot aici. A re d oi copii cră to a re. O a m e n ii fa b r ic ii a d e v ă r a t ă ". ca s ă ? Pe co p ii i-a m în v ă ­ d e a fi m e r e u in s c h im b u l
sale, un dispensar veterinar. rezultatele sînt bune. Pe o su­ uneori sîntem în situaţia să şi e d e o. m a r e hărn icie. spu n că h ă r n ic ia A n ei, cin d — D acă nu a ju t ă m f a b r i­ ţat cu m u n c a d e m ici. Au intii.
Au fost modernizate majorita­ facem cerere la ocolul silvic — în c e r c ă m să fie b in e şi lu cra la călcat, n -a putut fi ca cin d e n ev o ie, atu n ci n ici crescu t la creşă, la cămin, LUCIA LICIU
tea drumurilor principale din prafaţă de cea. 100 de hecl'.- In numele unor ceiă|eni, c\
comună. Numai în acest an, re îngrăşate prin tirlire am să primim lemne — pc numele
reuşit anul acesla să păşunăm
prin munca patriotică a cetă­ 1 500 de oi $i 300 bov<>ne, in lor — şi să le folosim apoi
ţenilor, care au ajutat la con­ pentru nevoile comunei ? In­
struirea unor obiective, s-au condiţii foarte bune. Dar de tr-un fel. nici nu este legal
făcut economii în valoare de păşune îngrăşată mai avem acest procedeu la care re­
nevoie — bine ar fi ca ţoală
peslc 500 000 lei. Despre cum curgem. dar sîntem obligaţi LA D E V A Ş I-A DESCHIS PORŢILE |
trăiesc astăzi oamenii din co­ să fie îngrăşată şt de aceea e să-l folosim, ca să oblînem
nevoie să valorificăm mai bi­
mună vorbesc faptele; Dacă maleiîalele necesare, deoare­
In anul 1958 s-au vîndut prin ne îngrăşămintele naturale. ce la întreprinderea de apro­ i i
magazinele cooperativei măr­ Ocupindu-se de exercitarea vizionare teritorială nu le gă­ ORAŞUL BASMELOR
furi in valoare de 520 mii lei, atribuţiilor consiliului popu­ sim.
în acest an valoarea vânzări­ lar In conducerea întregii vieţi Fală de cele arălale, pro­ 99
lor s-a ridicat la peste 5 mi­ a comunei, vorbitorul a spus : pun ca organele centrale com-
lioane lei. Dacă in trecut nu­ Consiliul popular comunal răs­ pclcnle să studieze si să ia c o p ilă r ie i nu şi-au dat m in a
mai un singur om din comună punde de executarea planului măsuri în spiritul Legii nr. 57/ Ai v en it cu o b r a jii îm b u ­ la m a r e a s ă r b ă to a r e a iernii.
avea aparat de radio, astăzi în agricultură, dar toii repre­ 1963. pentru a asigura consi­ jo r a ţi ai S c u fiţe i Roşii, c o ­
sint peste 500 aparate de ra­ zentanţii oiganelor tehnice — liilor populare comunale loat.1 p ilărie, cu c ăsu ţa din turtă D upă fi e c a r e b ră d u ţ o su r­
dio şi televizoare, un însem­ ingineri, medici veterinari si competenta si posibilitatea de d u lc e şi c io c o la tă , cu troica priză ; ch ioşcu ri, c u le s e p a rcă
nat număr de maşini de spă­ tehnicieni — sînl salarizaţi de a acţiona operativ pentiu re­ trasă de reni a zinei zăpe­ din „ D u m b ra v a minunată",
lat, aragazuri, frigidere, aspi­ către direcţia generală agrico­ zolvarea problemelor din teri­ zilor şi p lu gu şoru l chiu it de c iu p erc u ţa din p o v e s te , ra ­
ratoare şi multe alte bunuri, lă, care nu are practic posi­ toriu. o c e a t ă v e s e lă d e copii opriţi c h e ta argin tie, sce n a cu im a ­
expresie a nivelului nostru de bilitatea să controleze şi să cu u ra r ea in tr-o vitrin ă. Cu gini din p o v eşti şi s p e c t a c o ­
trai lot mai înfloritor. cunoască activitatea şi rezul­ Din experienţa dobînditâ In M oş G erilă , plin d e basme şi le a le cop iilor, jucării şi bu­
Fală de sarcinile mari pe tatele zilnice ale muncii aces­ aceşti trei ani, de clnd mun­ bu cu rii şi cu zeci d e "brăduţi nătăţi. Ca să nu mai v o r b im
rare le-am avut de rezolvat, tor oameni. In aceeaşi situa­ cesc în comună atît ca secre­ v răjit lu m in aţi, cu p orţile d e tr en u lu i c a r e -i v a p lim b a
slniem convinşi Insă că nu am ţie sînt si cadrele din secto. tar al comitetului de partid, m a g a z in e lo r larg d e s c h is e bu­ pc toţi cop iii cu m in ţi in lu ­
reuşit să rezolvăm în totali­ rul sanitar, mai ales că mul|i cit si ca primar de peste 14 curiei cop iilor, cu oraşu l m e a îndrăgită d e ei a b a s ­
tate şi la nivelul cerinţelor sînt navetişti, sosesc tirziu în ani, a spus vorbitorul In în­ tr an sfig u rat d e iu b ir e a c e lo r m e lo r şi v isu rilor p osib ile.
actuale problemele multiple comună si pleacă devreme. cheiere, lin să apreciez că în­ mari pen tru p u ritatea şi f a r ­ Şi, ca toţi cop iii, îşi v o r în­
ce se ridică în fata comunei, Statul de salaiii al acestor ca­ deplinirea de către o singură m e c u l tău, c o p ilă r ie ! O lume treba p ărin ţii u n d e s-a a s ­
şi îndeosebi cele privitoare la dre se întocmeşte la judeţ, fă­ persoană a acestor două func­ nouă şi-a arătat, o dată cu cu n s ztna cea b u n ă c a r e le-a
întărirea si dezvoltarea coope­ ră a se cunoaşte dacă e; ou ţii — secretar de parlîd şi pri­ p r im a zi d e v a ca n ţă , c h ip u l adus atita bu cu rie, Iar ei vor
rativei agricole, valorificarea fost prezenţi Ia comună sau mar — duce la rezolvarea mai strălu citor şi, la un s e m n răspunde că, bu n ă, ca d e o ­
rezervelor locale de care dis­ nu. Aş propune ca aceste ca­ operativă a sarcinilor, la lua­ n ev ăzu t, s-au ap rin s m ii d e bicei, s-a dus să m u lţu m e a s c ă
rea unor măsuri în perfectă
punem. dre să treacă la nivelul co­ concordantă cu planurile de b e c u le fe viu c o lo ra te. P arcu l pentru ci copiii, o r g a n e lo r
munei.
In lumina sarcinilor trasale muncă ale comitetului de par­ d e la p o a le le cetăţii D evei a lo c a le d e partid şi d e stat —
de conducerea partidului, a in­ Pentru exercitarea deplină tid şi comitetului executiv al d ev e n it p e s te n o a p te m ir ifi­ p r e z e n te şi la d e s c h id e r e a o musca pe csciuiă
dicaţiilor date personal de to­ a competentelor ce revin con­ consiliului popular. Dubla cu l oră ş el al co p iilo r şi ieri, o răşelu lu i c o p iilo r — în tre­
varăşul Nicolae Ceauşescu, siliului popular, propun, de a­ funcţie mă ajută să cunosc la lă s a r e a serii, m iile d e lu ­ p rin d e r ilo r şi in stitu ţiilor din
secretarul general al partidu­ semenea, să se acorde mai nemijlocit şi să acţionez atît m in i s-au og lin dit in a lte m ii m u n icip iu , con siliu lu i muni­
lui, noi am stabilit o seamă multă autonomie şi în folosi­ in problemele de parlîd, cit d e lu m in iţe a p r in s e in o ch ii cipal al organizaţiei p io n ie r i­ Li se fnlîmplă uneori orga­ servit înaintea altora, l-a pus pentru organele de miliţie din
de măsuri privitoare la dez­ rea fondurilor prevăzute la şi în cele ale consiliului popu­ m a r i şi m iraţi ai c e lo r mici lor, c a d r e lo r d id a c tic e, mun­ nelor de partid, dc stal, acti­ la locul lui pe „intrus". Pen­ Călan motivul pentru care
voltarea de perspectivă a co­ buget şi a celor care se cre­ lar, între care există de fapt porn iţi să in v e s tig h e z e n ou a citorilor, p ă rin ţilo r şi c o p ii­ viştilor obşteşti care cerce­ tru aceasta — spune el — or­ Victor Soare a fost amendat
munei şi vom acţiona cu toa­ ează din alte surse de veni­ o legătură foarte slrlnsă. Con­ îm p ă r ă ţie d e basm p op osită lor mai mari, tuturor c e lo r tează sesizări ale unor cetă­ ganele de miliţie din Călan pentru acostare de persoane,
tă răspunderea pentru aplica­ turi locale. In prezent, pentru cluziile deosebit de importan­ c a r e cu atita dragoste şi bu­ ţeni, să bată drumuri de zeci i-au amendat cu 300 lei, Invî- după ce mai înainte fusese a­
rea lor în viată, în spiritul le­ procurarea unor obiecte de in­ te care se vor desprinde din la d oi p aşi d e ei. D upă ce curie şi-au d ăru it z ile d e de kilometri degeaba, orî să nuindu-l dc acostare de per­ mendat pentru refuz de legi­
gilor şi hotărîrilor recent a- ventar, materiale de strictă consfătuire le voi aplica în şi-au turtit zile în şir n ă su ­ m u n c ă p en tru ca fr u m o s u l tragă, după ce au consultat o soane. timare şî alte acte contraven­
doptale. necesitate, se cer o serie de munca mea în asa fel Incit cu rile d e v itr in e le s tr ă lu c i­ b a s m al co p ilă r ie i să vin ă in mulţime de oameni, concluzii Corcolind sesizarea, consul- ţionale la .Decretul 153. Cam
formalităli greoaie. De exem­
Pentru dezvoltarea şi mo­ plu, pentru procurarea unui rezultatele de viitor să arate to a r e şi p lin e d e bu cu rii, a- in tim p in a r e a lor cu un n o ­ total opuse celor pe caie le
G erilă
M oş
d r e sîn d u -i lui
dernizarea agriculturii, pe lin­ scaun trebuie îndeplinite ur­ ian d e su rprize. vehiculează în scrisorile lor
gă măsurile pe caie trebuie să că secielarul de partid şi pri­ c e le mai n ăstru şn ice cerin ţe, cel care se adresează la ast­ Pe urmele unei scrisori sosite
le întreprindem, consider ne­ mătoarele formalităţi; întoc­ marul comunei, In fruntea că­ ieri au p ătru n s prin p orţile In c in te c e şi v ersu ri c a l­ fel de organe. Se spune ca
cesar să piimim un sprijin mai mit un deviz, mers cu el la reia mă găsesc, munceşte mal cu uşi f e r e c a t e pe m ă s u ra d e în c h in a te p atr iei şi p a r ­ fiecare om are adevărul său,
oplica sa despre dreplale. Aşa
mare din partea industriei, judeţ, la direcţia financiară, să bine, comuna se dezvoltă şi lor in o r ă ş e lu l lor m u ltic o ­ tidu lu i p ion ierii şcolilor g e ­ o fi. Societatea noastră insă la redacţie
lor. S trăju it d e un brad marc
n e r a le din G o jd u şi „Dr. P e ­
~>-rin asigurarea cu unele ma- semneze, apoi la unul din vi­ oamenii sînt tot mal mulţu­ in care d a rn icu l M oş G e r ilă tru G roza" au e x p r im a t re­ are legi drepte în raport cu
,ni şi ulilaje necesare execu­ cepreşedinţii Consiliului popu­ miţi. a lăsat toate ju c ă r iile p ă m în - cu n oştin ţa tu tu ror c e lo r care sînt cîntărîte dreptatea
tului. a c e s ta a d e v e n it p u n c ­ m ici p en tru c o p ilă r ia lor lu­ şi adevărul fiecărui membru tind mai mulţi cetătenî, mai acesta esle Victor Soare si a­
tul de a tr a c ţie al p u z d e r ie i m in oasă, pen tru z ilele fe r i­ al său. Noi nu spunem că ce­ multe organe locale, a reieşit cestea dimensiunile reale, e <
d e copii revărsaţi din toate cite pc ca r e le tr ă ie s c Z v o ­ tăţenii care scriu diferitelor adevărul. toate conexiunile sale. Pe el •
fnlr-una din zile, Ia uşa a-
co lţu rile o ra ş u lu i sp r e fe e r ia nul cin tecu lu i şi bucuriei organe, reclamind un drept pc parlamenlului nr. 0 din blo­ le-a ascuns cel ce ne-a seri-.,
care-l cred al lor, pornesc de
in
în ălţat
d c m ii d e v o c i
SÂ FACEM TOTUL PENTRU A ASIGURA PRODUCŢIEI s tr ă lu c ito a re şi d u lc e a c o p i ­ ziua d e s c h id e r ii o ră ş elu lu i la intenţia de a pune oamenii cul 5, de pe strada Biadului, adică a vrut să izgonească cu
o mişcare dibace musca de pt
în c ă lţa t,
lăriei.
M otan u l
A lb a ca Z ă p a d a , R o b in H ood, v a răsuna toa tă v a c a n ţa , îm ­ pe drumuri degeaba. De cîto din Călan, a sunat poştaşul. căciula sa. La concluziile a­
S cu fiţa R oşie, F ă t - F r u m o s ş i b o g ă ţin d cu noi fr u m u s e ţi ori realitatea vine însă fn con­ Poştaşul era o femeie pe care cestea ne-a ajutat sa ajungeri
FINALIZARE EXEISÎPLARÂ IN 71 în ain te d e a fi p ăcălit de p e isa ju l curat şi strălu citor tradicţie cu părerile, doleanle- o chema... Maria Mironeasă. Comitetul orăşenesc de pârli t
C osîn z e a n a ,
ursul...
Ile a n a
Avea de adus o citaţie pentru
Ie sau criticile aduse de res­
Călan şi după ce am consulta
locatara vremelnică de Ia a-
v u lp e şi cite şi m ai cîtc p e r ­ al co p ilă r ie i comuniste. pectivii membri ai societăţii, parlamentul 0. femeia pen­ împreună mai mulU factoi
organul care cercetează are si
cunoscători ai situaţiei,
sîn
tru care Victor Soare sî-n a­
tem siguri că ele se confund
START ORIIF4 PE 72 s o n a je fa m ilia r e b a s m e lo r ILEANA LASCU datoria să-i arate acelui om bandonat familia — solia şi cu adevărul-adevărat desprv
adevărul-adevărat, chiar dacă
acesta supără. doi copii. S-a făcut foc şi pa­
Rezumatul sesizării pe care ră Victor Soare. Cum de în­ care am vorbit Ia început.
a tiimis-o redacţiei electricia­ drăzneşte factorul postai să De ce am dat atîla impoi -
Miliţia nul Victor Soare din Călău, sune In uşa lui, de undo ştie tanţâ faptului? Are români' 1
S IM P O Z IO N că stă acolo destinatara cita­
(Urmare din pag. î) zi realizarea riguroasă a sor- se acţioneze ferm, cu răspun­ salariat la centrul de relele ţiei ? Cu alte cuvinte, cum o vorbă de duh, care sun i
ciniloi şi recuperarea restan­ dere pentru a asigura îndepli­ municipiului Deva Haţeg al I.R.E. Deva, ora a­ de îndrăzneşte un salariat al asa : „Vede gunoiul din ochii 1
prevederile pe decembrie. Esle ţelor. nirea înainte de termen a pre­ „Noi contribuţii cesta. Intr-o zi s-a dus la ali­ stalului să-şi facă datoria con­ altuia, dar nu vede bîrna dir.-
vorba îndeosebi de exploată­ Eforturi maxime se impun vederilor calitative. Trebuie să Invită pc toţi cetăţenii că­ mentara din Oraşul nou să-şî ştiincios ? $i de aici au înoe-
rile miniere Deva. Uricani, A- pe şaniiere. La I.C.S. Hune­ se accelereze expedierea pro­ la cunoaşterea rora Ic expiră valabilitatea cumpere pline. Înaintea tulu- put şicanele, iar incidentul din tr-a! său". Miopia aceasta je­
ror Ia rind s-a aşezat forjorul
ninoasa, Dîlja, de l.M. Hune­ doara, T.CM.M. Petroşani, T.C. duselor la beneficiarii interni buletinului de identitate în magazinul de pîine e In strîn- nantă îi împiedică pe mulţi se­
doara, M C. Deva, UE.L. Ha- Deva Şi alte şantiere cu rămî- şi externi şi încasarea contra­ anul 1971 să se prezinte de postai Maria Mirononsă. A­ să legătură cu slaroa de „be­ meni de-ai noştri să se auto­
leg si Petroşani, 1.11. Deva şi nerî în urmă, esle necesar să valorii acestora, să se onoreze istoriei hunedorene" urgenţă pentru a fl preschim­ tunci el. cetăţeanul indignat ligerantă'1 ce sc născuse intre analizeze şi să se corectez* .
altele. La aceste unîtăti, va­ se acţioneze intens, să se con­ integral totalitatea contracte­ bate. de faptul că un cumpărător nu doi oameni corc pe deasupra Fiecare om e dator să fie v*
loarea orară a producţiei În­ centreze la maximum forţele lor economice. Cu deosebită DEVA. feri, la liceul „Dece- ; respectă regulile pe care tnti mai sînt şi vecini în bloc. In­
atcnlic trebuie urmărită res­
sumează sute de mii de lei, pentru a se asigura îndeplinirea pectarea parametrilor calita­ le respectăm, pretinzând să fie cidentul respectiv a constituit tont, receptiv la semnalele pc
ceea ce face ca timpul de lu­ sarcinilor valorice şi punerea tivi ai produselor. a normelor bal", a avut loc un simpo- j care le transmit semenii :;i
cru să fie extrem de prelios în funcţiune a tuturor obiecti­ de consum şî economisirea zion, cu tema „Noi contribu- j societatea referitor ia greşelii»;
pentru rezultatele finale. Este, velor industriale, a locuinţelor materiilor prime şl materiale­ ţii la cunoaşterea istoriei j noastre. Or, oamenii care n"
de aceea, o datorie de cea mai şi celorlalte obiective socio­ lor, reducerea generală a chel­ hunedoreno". La această ma­
mare răspundere pentru con­ culturale cu scadenţă în a- tuielilor de producţie pentru nifestare ştiinţifică, organi­ -C IN EM A - 2 reuşesc să se autoanalizeze ci»
ducerile şi organizaţiile de cesl an. - zată dc Comitetul pentru deslul simţ critic, nu reuşos»-
partid din aceste unităţi să fa­ realizarea unui volum cil mai cultură şt educaţie socialis­ nici să cfştige acea sensibili-
mare de economii Şi beneficii
că tot ce le stă în putinţă pen­ Ultima decadă a anului o­ tă a) judeţului Hunedoara şi DEVA : Steaua dc tini­ 13.00 Radiojurnal; 13,15 Avan­ nize.t; 15,00 Interpret! de altă tale la receptarea semnalele:
chea şi Scoatc-(i
cind
pălăria
tru a asigura in fiecare oră şî bligă mai mult ca oricînd să suplimentare. Muzeul judeţean, în colabo­ săruţi („Patria"); Direcţia Ber­ premieră cotidiană; 13,30 100 de dată ai muzicii uşoare ; 15,20
legende roinimeşti; U.uO Com­
rare cu Societatea de Isto­ lin („Arta"); SIMERIA: Artico­ pozitorul săpiăminii: Paul Cun- Melodii lămureşti; 15,30 Rarilo- de care vorbim.
rie, au luat parte cercetători lul 120 - seriile* I-II („Mure­ Ntniwincscu; Muzică popu­ şcoală; 16,00 Radiojurnal; 16.15
Mari violonişti;
16,50 Pc teme
din Bucuroşii, Alba fuiia şt şul"); HUNEDOARA: Motodra- lară; 15,00 Buletin dc Ştiri; 15,05 medicale; 17,00 Buletin dc ştiri; ION CIOCLEI
ina („Siderurgistul") ; Domnlşon-
Deva. ra doctor („Constructorul"); Creştere şi eficientă economică; 17.05 Muzică populară; U“„30 Pie­
iti.oo
15.30 Muzică de estradă;
se simfonice de Aarou Copland;
Consemnăm cîtcva dintre CALAMr Numai mortul va răs­ Radiojurnal; 1«,15 Corul Şcolii 17,50 Miinc seară, in Studioul dc
I î clu ri le şi autorii lucrări­ punde („11 Iunie'1) ; TGLIUC : generale nr. 10 din Constanţa, concerte al Radioirlcvlziunii;
Noul angaja» („Minerul"); GHE-
Slanc'm;
dirijat de prol. Ion
lor prezentate cu acest prî- LAItr A dispărut uit (ragnnavd 10.30 Cîiui Juja itouez şi Dorin lfi.nn Publicitate radio; i«,20
Cvintetul nr. 2 op. 115 de Ga-
(„Minerul"); PETRO/JANf: Ccr-
lej : „Procesul de dezagre­ men („7 Noiembrie"); Un na­ Anasiaslu; 16,50 Publicitate ra- brlcl Faure; 18,18 Pagini din
gare a partidelor istorice bab maghiar — scria I, Zoltan djo; 17,00 Antena tinerelului; opere româneşti; lO.OO Buletin
17.30 Concert dc muv.ică popu­
«Ic ştiri; 19,05 Melodii de estra­
11044-1917)", dc conf. univ. Kârpâthy — seria a Il-a („Re­ lară; 18,00 Orele serii; 20,Ou Ta­ dă; 19,30 Emisiune literară; 19.50
dr. Mihai Fălu, „Persisten­ publica"); LUPENl: Cmn am bleta de scară; 20,05 Zece me­ Noapte bună, copii; 20,00 Cinlc-
declanşat al lt-lea râzool mon­
lodii preferau^ 20,»0 Din înre­
ţa dacică şi daco-romană pe dial — seriile Ml („Cultural") ; gistrările lui ffmică l.uea; 20.53 cc populare dc leagăn; 20,15
Teatru radiofonic; 21,45 Melodii
teritoriul hunedorean in cer­ Adio, prieteni î („Muncitoresc"); ştiinţa la zi; 21.00 Revista şlagă­ de Aurel Giroveanu; 22,00 Mu­
cetarea locală*1, de dr. j LONEA: Cazul C.L. („Mine­ relor; 21,30 Bijuterii muzicale; zică simfonică.
rul"); PAROŞENt:
Prea mic
22.00 Radiojurnal; 22,30 Concert
docent Octavlan Floca. j pentru un r.V/bol a«U de marc dc seară; 22.5S Momenl poetic;
„Mărturii ale continuităţii e- ! („Energia"): PETIlILAr Căpita­ 23.00 Concert dc seară (conti­ LUPENT. Comitetul dc par-
nul
Korda
(„Muncitoresc") ;
nuare); 21,00 Buletin dc şliri;
lemenlelor autohtone pe cu- j VULCAN: Doar un telefon 0,03—6,00 Estrada nocturnă. Itd al E.M. LupcnJ a luat Ini­
prinsul hunedorean", dc Lu- | („Muncitoresc"); URICANI: Fa­ 18.00 Melodiile serii. Muzică u­ ţiativa de a organiza lunar
„Ziua brigadierului», Intllnli »
PROGRAMUL II: C.00-8,05 Pro­
cia Marinescu, şef de secţie j cerea lumii („7 Noiembrie") ; gram muzical dc dimineaţă; 8.05 şoară românească In prl- L.lre şefii dc brigadă, maişir 1
ORĂŞTIE: Treci pragul („Fla­
la Muzeul de Istorie a I căra") ; GEOACrU-BÂI: Cazul Tot înainte; 8,20 Imagini din inA audiţie; conducerea minei, roprezea-
R.SR, „Cetatea dacică Piatra ! C.L.; HAŢEG: Infrîngcrca Iul natură; x,53 Tineret, mindria ţă­ 18.15 Mult e dulce şl frumoasă; tanţi n| comitetului do partid
ai U-T.C. şJ dc sindicat, „zii ,1
Cravl" de prof. Alexandru Alexandru cel Mare („Popu­ rii — cintece; 9,15 Opereta „Ca­ 18.30 Timp şi anotimp in agri­ brigadierului" prilejuieşte iu,
lul n.ălaji" de Benatzki (selec-
cultură ;
lar"); BRAD: Aeroportul — se­
Popa, „Utilizarea zonei de- riile I-II („Steaua roşie"),* GU- ţinui); 9,30 Buletin de ştiri ; 18,50 Muzica — emisiune de ac­ util schimb de experienţă In­
şl sectoare;
•
tre brigăzi
presionare Haţeg-Mureş pen­ RABARZA: Leac contra dragos­ fi,:i5 Muzică populară; io,no Lie­ tualitate muzicală; popularizează rezultatele bui ,•
duri; 10,14 Poemul Patriei dc
tei
(„Minerul");
ILIA:
tru apărarea teritoriului din inalntc cowhoy („Lumina"). DA-i Laurenţiu Profcta; 10,55 Muzhă 19,10 Tragerea Ptonocxprcs; obţinute şl metodele înaintai,
cele mai vechi timpuri pî- uşoară; 11,00 Duete lirice <IIn 19,20 1001 dc seri. Cavalerul Flo­ de muncă folosite, se adopi 1
nă in feudalismul dezvoltat", opere; 11,30 Orchestrele Cornel ricică şi scutierul său; măsuri concrete pentru înlă­
Popeseu şl Picrrc Dorsev; 11,55
de prof. Bujor Vulcu, „Ves- ştiinţa la zi; 12,00 Buletin de 19.30 Telejurnalul de seară; turarea unor neajunsuri, per.
procesului
fiu îmbunătăţirea
PROGRAMUL I: 6,00-0,30 Mu­
1igi) din perioada feudală zici şl actualităţi; 9,30 Viaja ştiri; 12,13 Din muzica popoare­ 20.00 Reflector; de producţie. Ultima „21 a
20.15 Tclcciucmatcca: Zorba Gre­
ţinută
recent,
timpurie din aşezările hu- cArţilor (reluare) ; 10,00 Buletin lor; 12,30 Melodii de Noru Dc- cul. După romanul cu a­ s-a bucurat do prezenţa st
brigadierului",
inetriad şl Alexandru Mandy ;
nedorene-, de Liviu Mâr- dc Ştiri; 10,05 Muzică populară 13.00 Radiojurnal; 13,15 Viata dc celaşi nume dc Nikos Ka- creiaiului comitetului dc pai
din Gorj; 10,30 Vreau să ştiu;
ghitan, şi „Mărlurii docu- j 11.00 Buletin dc ştiri; 11,05 Me­ concert a Capitalei; 13,40 Frag­ zantzaltis. Premieră tv. cu: t)d pc mină — loan Rac/.ck —
Authony Qninn, Ircna Pa*
mentare privitoare la lup- j lodii de Constantin Alexandru; mente din suita pc teme din 0- pas, AI011 Batcs, Lila Kc- şi a directorului exploatării —
perera „Barbă albastră" de Of-
Popcanăş.
ing. Dumitru
Au
ta muncitorimii hunedorene : 11.15 Consultaţie juridică; 11,30 fenbach; li,00 nulctln dc şuri; drova. Prezintă Ecatcrinn rost abordate teme privim!
Formalii participante la con­ H,05 Ciută Magda Constamines- Oproiu; perfecţionarea noului program
condusă de P.C.R.", de prof. | cursul „Cinlarc patriei"; 12,00 cu, Maria Scbi^or şi Fărâmiţă 22,40 Tclcglob: Karlovy-Vary. dc lucru de 6 ore In subtc
Muzică uşoară: 12,15 Recita) de Lambru; 14,30 Cartea ştiinţifi­ Reportaj filmat;
Atelierul mrranită 7 r.\ C S .1 l. Maistrul Visnlon Lup*;» împreună cu o parte <1îit echipa Ion Frâţllâ. operă; 12,30 Melodii populare; rau, îndeplinirea si depăşi
dc lăcătuşi excculA montarea unui nou lot dc iagărC necesare laminorului . r.ie »w . că; 14,40 Arii din operele Iul 23.00 Telejurnalul dc noapte. rea planului anual dc produc­
ţie.