Page 72 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 72
4
DRUMUL SOCIALISM ULUI » Nr. 5 274 ® MIERCURI 22 DECEM BRIE 1971
im
[ s e c v e n ţ e in t e r n a ţ io n a l e întreprinderea de
o.fy.u. Aniversarea creării Frontului „Declara)ia din decembrie" reţele electrice Deva
Naţional de Eliberare a Unităţii Populare ; A TLA S Angajează
Adoptarea unor *
proiecte din Vietnamul de sud din Chile | O noua operaţie d e u r g e n ţ ă :
de transplantare ELECTRICIENI Ş I REVIZOR TEHNIC
VIETNAMUL DE SUD 21
de rezoluţie (Agerpres). — Agenţia de liniat faptul că imperialismul (Agerpres). — In faţa pala monopolurile care şi-au pier a inimii AUTO pentru centrul de distribuţie a ener
SANTIAGO DE CHILE 21
american, care a pierdut con
dut poziţiile pe care le deţi \
presă „Eliberarea" anunţă tâ, trolul asupra situaţiei, nu in tului guvernamental din San neau în economia naţională, giei electrice din Petroşani, punctele de
Intr-o localitate din regiunile tenţionează să pună capăt răz tiago de Chile a avut loc o precum şi acţiunile ostile gu \ L a sp italu l St. M ich ael
NAŢIUNILE UNITE 21 (A- lucru Vulcan şi Lupeni.
eliberate din Vietnamul de boiului, acţionînd pentru pre adunare populară, la care au vernului Unităţii Populare. \ d in o raşu l c a n a d ia n T o ro n -
gerpres). — Adunarea Gene sud, a avut loc un mare mi lungirea şi extinderea lui. participat 60000-de persoane „Trebuie să fim vigilenţi în to, a fost r e a liz a tă cu su c-
rală a O.N.U. şi-a continuat ting cu ocazia celei de-a 11-n Preşedintele Nguyen Huu şi în cadrul căreia a fost a- fiecare uzină, fiecare atelier, l ces, luni se a r a , o n ou ă o (361)
luni lucrările, adoptlnd o se aniversări a fondării Frontu Tho a subliniat dorinţa de doptatâ „Declaraţia din de fiecare mină şi întreprindere, p e r a ţie d e t r a n s p la n t a r e a
lui Naţional de Eliberare din pace a populaţiei din Vietna cembrie", semnată de toate in fiecare localitate, şcoală ) c o rd u lu i u m a n . P a c ie n tu l
rie de proiecte de rezoluţie
Vietnamul dc sud. Cu acest mul de sud şi a Frontului partidele politice grupate în sau birou, pentru apărarea ţ es te R o b e r t S p e c k , in v irstă
prezentate dc diferitele sale prilej, Nguyen Huu Tho, pre Naţional de Eliberare ; el s-a Unitatea Populară din Chile. instituţiilor democratice şi a i d e 56 d c an i, p r im a r u l lo -
comitete. şedintele Prezidiului Comite referit Ia noile propuneri de „Am păşit pe calea care revoluţiei chiliene", se rele 1 calităţii M ississaig u a din
Adunarea Generală a hotâ- tului Central al Frontului Na pace în şapte puncte, prezen duce la eliberarea poporului, vă în declaraţie. ţ v estu l C a n a d ei.
ţional de Eliberare din Viet tate la conferinţa de la Paris.
rit să supună ratificării sta- , am rupt, fără ezitare, legătu In faţa celor prezenţi, pre \ întreprinderea de
namul de sud şi al Consiliu Aceste propuneri reprezintă o
telor membre un amendament lui Consultativ al Guvernului bază corectă pentru o rezol rile străine care ne impuneau şedintele Salvador Allende a ,U ltim a" realizare
supunerea ; poporul Republi
al Cartei Organizaţiei Naţiu Revoluţionar Provizoriu al vare paşnică a problemei cii Chile nu se va întoarce rostit un discurs în care a în domeniul
arătat, între altele, că „ni
nilor Unite, privind majora Republicii Vietnamului de vietnameze, a subliniat el. Ad înapoi, iar înlăturarea exploa mic şi nimeni nu va putea să industrie locală Deva
Sud, a rostit o amplă cuvîn- ministraţia S.U.A, nu a dat electronicii • ••
rea numărului ţârilor membre ne învingă, nici presiunea
tare. însă un răspuns pozitiv la a tatorilor este definitivă", se
ale EC.O.S.O.C. (Consiliul E banului, care vine din străi ANGAJEAZA DE URGENŢA :
Crearea Frontului Naţional ceste propuneri şi mai mult, arată in document. Declaraţia
conomic şi Social) de la 27
de Eliberare, a spus Nguyen de curînd, a încercat, prin di lansează un apel la vigilenţă nătate, nici presiunea forţelor F ostu l p r e ş e d in te al c o m • inginer în specialitatea industrializa
la 54. De asemenea, a fost Huu Tho, a constituit un e ferite căi, să saboteze activi şi denunţă uneltirile împotri de extremă dreaptă, deoarece p a n ie i ita lie n e M o n te ca tin i- rea lemnului şi tehnician în industrializa
adoptat un alt proiect de re veniment politic de mare im tatea normală a conferinţei va independenţei Republici» poporul chilian este unit şi E d is o n şi un g ru p d e c o la
zoluţie, prezentat de Comite portanţă, care a marcat înce conştient de răspunderea lui". b o ra to ri, a u v in d u t re c e n t rea lemnului.
putul unei noi etape a mişcă de la Paris. Chile, dirijate din umbră de a r m a t e i ita lie n e e c h ip a m e n t
tul Politic, care invită Israe r a d io p en tru tan cu ri, în Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
rii revoluţionare sud-vielna-
lul să se abţină de la orice meze pentru eliberare şl a e v a lo a r e d e a p r o a p e 4 m i (363)
acţiuni care ar aduce atinge xercitat o mare influenţă a HANOI. — Agenţia VNA LUSAKA. — In Zambia au lia r d e d e lire italien e. E
c h ip a m e n t u l a fo s t p r e z e n
re* drepturilor omului in te supra întregului proces al des anunţă că, sub preşedinţia avut Ioc luni alegeri legisla ta t ca u ltim a r e a liz a r e în
făşurării luptei populaţiei tive parţiale. In centrul mi
ritoriile arabe ocupate. Comi premierului Fam Van Dong, a CADRAN d o m e n iu l electr o te h n ic ii.
sud-vietnameze împotriva a nier Mufurila, victoria a re
tetul pentru decolonizare a gresiunii americane, pentru avut loc o şedinţă a Consiliu venit lui Simon Kapwepwe, T o a te a r fi fo s t b u n e d a c ă
prezentat, la rindul său, două salvarea naţională. lui de Miniştri al R.D. Viet informează că aproximativ lider al Partidului progresist n u s-a r fi d e s c o p e r it p e s te întreprinderea
nam în cadrul căreia a fost
pu ţin t i m p că staţiile ra d io
proiecte de rezoluţie, adopta Referindu-se în continuare analizată îndeplinirea planu 480 de militari portughezi au unit de opoziţie, fost vice fu s e s e r ă p r o c u r a te d e c o m
te cu mare majoritate de vo la politica de „vîetnamlzare" lui de stat şl financiar pe a iost ucişi. Iar alţi 793 ră preşedinte al ţării. p a n ie la p re ţu ri d er iz o r ii
turi de Adunarea Generală. a războiului, vorbitorul a sub nul 1971 şi au fost stabilite niţi, In cursul atacurilor lan d e la in stitu ţiile s p e c ia liz a
direcţiile, sarcinile şi norme sate de către, patrioţii ango RAWALPINDI. — Postul te a le a r m a t e i a m e r ic a n e , celectromontaj' Sibiu
le privind planul de stat şi lezi împotriva trupelor colo de radio Rawalpindj a difuzat c a r e nu au făcut a lt c e v a
bugetul pe anul 1972. nialiste fn perioada lanua- un comunicat oficial tn care d ecit să d e s fa c ă un stoc r ă
RECRUTEAZĂ CANDIDAŢI PENTRU CURSURILE DE
rle-oclombrle a.c. Totodată, se anunţă că preşedintele m a s in c ă d in tim p u l celu i CALIFICARE DE SCURTA DURATA IN MESERIA DE
In sprijinul convocării conferinţei SHARJAH. — Porţele bri patrioţii angolezi au provocat -Pakistanului, Zulfikar Aii d e - a l d o ile a ră z b o i m o n
tanice au evacuat baza aeria inamicului pierderi Însemna Bhutto, l-a numit pe Nurul dial... # ELECTRICIAN PENTRU ŞANTIERELE ÎNTRE
Amin în funcţia de vice
general-europene nă din emiratul Sbarjah, din te în echipament militar. preşedinte al ţârii. PRINDERII.
— Vîrsta minimă — 18 ani
Golful Perslc, anunţă un co
municat oilclal, reluat de a ; M u lta inventivitate — Studii, minimum 4 clase elementare
OSLO 21 (Agerpres). — La secretar a) Comitetului Naţio genţia France Pre6se. Autori Se asigură cazare gratuită, masă contra cost şi o In
Oslo, s-a desfăşurat sesiunea nal pentru Apărarea Păcii. tăţile emiratului au preluat demnizaţie lunară de 400 lei, pe timpul cursului teore
lărgită a Comisiei pentru pro Participanţii au adoptat, controlul asupra Instalaţiilor PEKIN. — Ciu En-lai. premier al Consiliului de Stat al ' R ă u fă c ă to r ii a m e r io a n i tic (2 luni) după care se integrează in producţie.
blemele securităţii europene textul unui apel prin care fostei baze britanice. R.P. Chineze, Ll Sien-Nien, vicepremier, şl Go Mo-Jo, vice ţ d a u d o v a d ă , d u p ă cu m CURSUL ÎNCEPE LA DATA DE 17 IANUARIE 1972.
a Consiliului Mondial al Păcii, guvernele interesate sînt che preşedinte al Comitetului permanent al Adunării Reprezen l s c r ie p r e s a d in S.U.A., d e Iniormaţil suplimentare se dau la sediul întreprinde
tanţilor Populari din întreaga Chină, preşedinte de onoare
1 m u ltă in v e n tiv ita te . Nu d e
la care au participat parla mate să purceadă la pregăti ALGER. — Un comunicat al Asociaţiei de prietenie China-Japonia, au avut o convor \ m u lt, un m a g a z in d in L os rii din Sibiu, strada Lector, nr. 12.
mentari. militanţi pe tărim rea multilaterală a conferin al Mişcării Populare pentru bire prietenească cu membrii delegaţiei japoneze la convor t A n g e le s a fo s t p r ă d a t In Telefon: 14884 — Interior 165.
politic şi social din 18 ţări ţei general-europene, astfel Eliberarea Angolei, dat publi birile pentru memorandumul comercial chlno-japonez, anun ! plină zi d e un g ru p d e h o ţi (374)
ale Europei ; din ţara noastră incit aceasta 6fi «poată avea cităţii în capitala algeriană, ţă agenţia China Nouă. \ d eg h iz a ţi in co n stru cto r i d e
a luat parte George Serafin, loc în cursul anului 1972. i locu in ţe. A c e ş tia s-au a
, p r o p ia t d e m a g a z in u l res-
) p e c tiv cu u n b u ld o z er, au
\ d e m o la t u n u l d in în c ă r c a t C E. C.
p e r e ţii
i m a g a z in u lu i,
au
DIN LUMEA CAPITALULUI Expozlfle rom â ’ m a r fa e x is te n tă şi s-au fă - \
\ cut n ev ăzu ţi. T o a t e a c e s te a
nească la B erlin l in tim p u l u n ei p au ze, c a r e Avantaje ale economisirii pe
' nu a d u ra t m a i m u lt d e o
I \ .ju m ătate d e oră,
BERLIN 21. — Coresponden- j libretul cu dobîndă şi cîştiguri
tul Agerpres, Ştefan Deju, i
transmite : Zilele acestea, in i Păstrarea economiilor băneşti personale pe libretul
capitala R.D. Germane a avut | „Mica sirena" cu de economii cu dobîndă şi cîştiguri oferă multiple a-
Ioc vernisajul expoziţiei ro
mâneşti „Dustra|il dc cartc“, | masca de gaze vanlaje. La depunerile pe acest libret sc acordă do-
la care a parUcipat şl o de bindă şi în plus, prin trageri la sorţi trimestriale, ci$-
legare a Uniunii artiştilor
plastici din RcpubUca Socia liguri în obiecte de folosinţă îndelungată ca : garnituri
listă România, condusă de vi \ P en tru a a tr a g e a te n ţia complete de mobilă, televizoare, frigidere, aragazuri cu
cepreşedintele uniunii, Vida l m u n icip a lită ţii d in C o p e n - butelii, precum şt alic obiecte.
Gcza. J h a g a a s u p r a n e c e s ită ţii d e
Marti, la Ambasada română \ a în t r e p r in d e m ăsu ri ur- Cîştigul maxim fn obiecte are o valoare de 50 000 lei.
din Berlin s-a desfăşurat o DREPTUL DE PARTICIPARE LA TRAGERILE LA
Intllnlre a delegaţiei Uniunii l g e n te p en tru c o m b a t e r e a SORŢI TRIMESTRIALE CARE AU LOC IN ULTIMA ZI
artiştilor plastici din România . p olu ă r ii m e d iu lu i f n c o n ju -
cu reprezentant! al Uniunii ar S rător, ciţiv a tin eri au in - A TRIMESTRULUI IL AU LIBRETELE DE ECONOMII
tiştilor plastici din R.D. Ger CU DOBINDA Şl CÎŞTIGURI. CARE AU UN SOLD
mană, critici de artă şl zia 1 tr e p r in s un act origin al. Ei MEDIU TRIMESTRIAL DE CEL PUŢIN 50 LEI.
rişti, consacrată aniversării zi I au p u s „m icii s ir e n e", c e -
lei de 30 Decembrie — Ziua î le b r a statu ie d in p ortu l C o- Cfşligurile se acordă integral titularilor libretelor de
Şi In Franţa, ca In multe (Ari capitaliste, şomajul a luat o ncpublich. Personalităţile pre economii ieşite Ia sorţi, care au un sold mediu trimes
mare amploare, devenind o gravA problemă naţională. Ln rlndu- zente s-au interesat, Îndeosebi, \ p e n h a g a , o m a s c ă d e gaze. trial egal cu cel puţin 10 Ia sută din valoarea cişllgu-
rilc şomerilor francezi se înscriu toi mal mulţi tineri, In căuta de politica promovată de Par ţ P oliţia nu a în ţele s însă lul, iar dacă acest sold este mai mic de 10 la sută, se
rea primei lor slujbe, femei caro încearcă să sc reangajeze sau tidul Comunist Român In do ’ m e s a ju l tin e r ilo r şi i-a a
caro încearcă pentru prima dală să ocupe un post şi tot mal meniul artei. acordă un cîştlg de 10 or| mai marc decît soldul mediu
mulţi muncitori calificaţi >1 persoane llcenţlAte. Reprezentanţii celor două u- i restat p e m o tiv că au fn- trimestrial al libretului.
niud s-au pronunţat pentru \ c ă lc a t o r d in e a p u b lică . (300)
Intensificarea colaborării şl a
schimbului de experienţă. )
\
Exploatarea minieră întreprinderea de
industrie locală
Zlasti—Hunedoara
9
Hunedoara
ANGAJEAZĂ DE URGENJA ELECTRICIENI
A.M.C, CATEGORIA lll-VI. Pentru nefamilişti se
asigura cazare. Stafia autoservice Peştiş
Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968.
(357) Executa lucrări de reparaţii autoturisme atît
pentru întreprinderi cît şi pentru particulari, e-
xecutîndu-se tot felul de lucrări ca de exemplu:
Inlr-un raport publicat luna trecută la Washington, se aflr- — rectificat arbori cotiţi (vilbrochen)
Japonia este una din ţările cu ce! mai înalt grad de poluare. ma cil traficul de stupefiante a luai proporţii catastrofale. In pre
Acrul irespirabil al oraşelor sau al unor zone industriale, nume zent, in S.U.A. există peste 3.10 DOO dc persoane care utilizează întreprinderea — alezâri blocuri motor
roasele şi straniile maladii cauzate dc poluare, uneori, incurabi stupefiantele, pentru coro cheltuiesc anual peste 3,5 miliarde do
le, alteori mortale, otrăvirile cu mercur, toate acestea se pare lari. «liuaţia este cu atlt mai gravă, cu cit printre cel care au — honuit blocuri
câ constituie preţul acelui „miraj economic*, dc care sc vorbeşte devenit sclavii „be(lci albe*, se ariâ tot mai mulţi tineri. — segmentări, schimbări pistoane
ailta in Japonia. In fotografic: Sclavi ai „beţiei albeu. de construcţii căi — lucrări de direcţie, transmisie, unghi de fu
gă etc.
ferate Timişoara — lucrări de reparaţii electrice
dependentă de pieţele par 9 — încărcări acumulatoare
Dezvoltarea economicâ în vestul tenerilor săi comerciali să Şantierul 31 poduri .Timişoara — lucrări de vopsitorie
— lucrări de carburaţie
râmînâ
imună la actualele
presiuni recesioniste din ex str. laocu Văcărcscu, nr. 39 şî alte lucrări de reparaţii mecanice orice fel şi
Europei-sub semnul incertitudinii terior In ce priveşte anul ANGAJEAZA UN MAISTRU, SAU MAISTRU PRIN autocamioane, semicarpaţi.
1972, sînt tot mai puternice
temerile câ investiţiile în CIPAL PENTRU LOTUL DE PODURI C.F.R. SIMERIA.
industria belgiană vor scă str. Victoriei, nr. 26.
Potrivit unui studiu întoc Principalele institute de te : guvernul francez are mai dea şi mai mult. Cel angajat va beneficia de permise C.F.R. pentru
mit de Organizaţia pentru prognoză economicâ din puţine reticenţe în a vorbi Cit priveşte Marea Brita şl familie. Condiţii de angajare conform H.C.M. 9)4/1968,
cooperare şi dezvoltare eco R.FG. prevăd câ economia despre instituirea unui con informaţii suplimentare se pot lua zilnic la sediul lo
nomică (OiC.D.E.), în Italia, va înregistra o serioasă râ- trol asupra preţurilor in pe nic, deşi studiul elaborat de tului din Slmeria şi la sediul Şantierului din Timişoara.
OCDE. apreciază câ eco
producţia, care stagna încă mînere în urmă întrucît pro rioada de inflaţie, iar recent, (360)
din 1970, a înregistrat tn tot ducţia, comenzile şi gradul ministrul francez al econo nomia acesteia se află în
anul 1971 un curs descen de utilizare a capacităţilor miei şi finanţelor a anunţat pragul unei redresări, scep
ticismul cercurilor politice
dent. Astfel, dacă rata creş de producţie se vor reduce, câ anul viitor preţurile pro
terii economice a fost la iar şomajul va urma un curs duselor franceze vor fi cu si economice ajunge să pre
începutul anului de 6 la su domine şi în rîndul unor
tă, pe parcurs ca s-a redus membri ai guvernului bri Sanatoriul T. B. C. Brad
la 4 şi apoi la 2 la sulă. tanic. Astfel, numeroase o-
Producţia industrială era în Din p re sa străină ficialitâţi au tot mai puţine ANGAJEAZĂ
ianuarie—septembrie cu 3.5 reticenţe în a afirma câ, de
la sută mai mică dccît în exemplu, cifra ridicată, de © BRUTAR întreprinderea de
perioada corespunzătoare a ascendent. Explicaţia acestei aproape un milion de şo Salarizarea conform H.C.M. 546/1970, cu ca
anului anterior, iar numă numai 1,5 la sut$ mai mari meri, înregistrată în 1971, tegoriile 1, 2 şi 3. Se asigura : spaţiu locativ gra
rul şomerilor a depăşit un situaţii rezidă atit în redu decît cele anterioare datei nu prea are şanse de a fi prefabricate din beton
cerea volumului schimburi
milion Cu toate măsurile de de 15 august. Acelaşi opti diminuată substanţial în a tuiţi masa la cantina cu reducere 50 la sută din
redresare luate de guvernul lor comerciale mondiale cit mism caracterizează şi date nul care vine cost, spor de periclitate 150 lei lunar.
italian, ameliorarea va fi şi mai ales, în măsurile de- le furnizate de studiul In acest context, afirma (372) Hunedoara-Deva
lentă şî anevoioasă. Prog flaţioniste, rnclusiv reeva O.C.D E. care prevede o ra ţiile unei oficialităţi a Co
nozele elaborate de O C D E. luarea mărcii, adoptate în tă anuală a creşterii produc misiei Economice a ON U
prevăd o creştere de numai intenţia contracarării efec ţiei de circa 5 la sută. Deci pentru Europa pot fi citate
0.5 Ia sută în prima jumă telor crizei monetare. Dar auspiciile ar părea favorabi cu titlu de concluzie : „In- ANGAJEAZA :
tate a anului 1972. scopul programatic al guver le. Dar, datorită incertitudi trucît toate indiciile prefi Cooperativa
nului vest-german de a men
R F a Germaniei este o nii care afectează deja in gurează o continuă stagnare — şef serviciu contabilitate
altă ţară ale cărei perspec ţine rata inflaţiei la nivelul vestiţiile industriale, acest pentru anul viitor, alît timp — şef depozit produse finite
dc 1 la sută nu a putut fi
optimism trebuie acceptat
tive de creştere în 1972 sînt, atins : în 1971 preţurile bu cu o mare doză de circum cit nu se va găsi o soluţie de consum Orăştie — şef serviciu C.T.C.
potrivit aceluiaşi studiu al nurilor de consum au cres specţie. care să scoată din impas ma STR. NICOLAE BÂLCESCU, NR. 8 — operator programator transporturi C.F.U.
OCDE., foarte umbrite. In cut cu 4,5 la sută, astfel In joritatea economiilor occi
a doua jumătate a acestui In Belgia, rata creşterii dentale, anul 1972 nu are A N G A J E A Z A Condiţiile de studii şi stagiu, precum şi sala
an, producţia industrială nu cit în prezent şi în economia economice s-a redus în cursul rizarea conform H.C.M. 914/1968.
vest-germanâ se poate vorbi şanse de a fi un an mai pro © ŞEF DE MAGAZIN ALIMENTAR Şl VIN£A-
a înregistrat nici un fel de dc stagnare combinată cu o anului 1971 de la 6 Ia 4 la pice dezvoltării decît a fost Relaţii la serviciul personal al întreprinderii,
creştere, iar în primele luni ale cvnsiinflnţie. sută, iar cercurile responsa 1971" TOR, Fabrica chimică Orăştie. strada Sîntuhalm nr. 1, telefon 13930, int. 119.
Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
anului 1972 sc prevede un In ce priveşte Franţa, a bile îşi pun întrebarea cit
spor de numai 2 la sulă. precierile sint mai optimis- timp poate o ţară alit de „FINANCIAL TIMES" Se asigură locuinţă.
_____________ (373)
w iw
Redacţia şi administraţia zlaroln! i Deva, *tr. Dr. P. Groza nr. 35. Telefoane ni. 123 17 şl 1 15 88. — Tiparul l întreprinderea poligrafică Deva.