Page 74 - Drumul_socialismului_1971_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5275 ® JOI 23 DECEMBRIE 1971

D E PARTID ■ V IA TA D E PA RTID CEL CARE ÎNTREŢINE

* FI COMUNIST

, NATIVITATE II « I I DE OMENIE ARDEREA...

de m u lţi oam en i d e a ici, L ocu itorii din G helar, G ră­
sintepi un com u n ist de o m e­ d iştea O răştiei, V adul Do-
S e lis a s e seara peste Gă- nie... brii, A lun, H aţeg fşi m ai a-
lan clnd am intrat p e p oar­ M iron N ecşa tace... Sim ­ m in tesc în că d e com un istuî
ta co cseriet. A m u rcat, p e ţim că a r p refera să vor­ în flăcărat, cu trăsătu rile fe ­
lingă cu p toarele din m ijloc, b ea scă d esp re m u n ca celor­ ţei în ăsp rite d e vint, care a
39 d e trep te m etalice pen tru lalţi oam en i, d esp re ceilalţi pus u m ăru l im preu n ă cu ei
a-l intllni pe com unistu l M i- comunişti, dar. despre el la p refa c er ile în n oitoare din
ron N ecşa. A ici, la cel d e-al nu... S ă fie aceasta o trăsă­ lo calită ţile lo r. A rd erea a -
Angajarea responsabila a organelor şl organizaţiilor de securităţii muncii, disciplina ne pe post In loc de 6,70 to­ treilea n iv el al co cseriei, se tură a com u n iştilor de om e­ ceea p e tărîm p olitic şi so­
a flă fo ca rele şi aparataju l.
partid fn activitatea de coordonare şl îndrumare a colecti­ în producţie — care In ulti­ ne i oamenii din brigada co­ F ocul din pîn tecul cu ptoa­ n ie 7 Sigur că d a ! M odestia cial este con tin u ată astăzi la
ma vreme a căpătat o am­ munistului Petru Roman şi-au fi caracterizează pe toţi co ­ gura cu p toarelor din Călan,
velor de munca la îndeplinirea sarcinilor economice des­ relor, care tran sform ă căr­ m uniştii. Ei sint oam en i ca ­ in p erim etru l produ cţiei.
ploare deosebită, generată de întrecut sarcinile cu 1,02 to­
prinse din planul primului au al cincinalului şl transpune­ transpunerea In viată a pro­ ne pe post, Iar cel din aba­ bunele fn sem icocs şi (n re se aruncă In v lrteju l cel — Aici u n de n e a flă m noi
rea In viaţa a amplului program pentru Îmbunătăţirea acti­ gramului educaţional elabo­ tajul frontal nr. 3, condus cocs, treb u ie su praveg h eat m ai greu al m uncii, ei se — ne spu ne M iron N ecşa —
cu o m are aten ţie. C om unis­
rat de partid — sînt teme de comunistul Nicolae Iile au bucură nu atlt d e su ccesu l are loc ad ev ăra ta a rd ere din
vităţii Ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii tul N ecşa, im preu n ă cu alţi cocseria noastră... E x istă o
curente In programele staţiei. obtinut un randament pe post
şl educaţia socialista a maselor, pentru aşezarea relaţiilor Operativitatea şi oportunita­ de 8,53 tone, faţă de 7,23 to­ 79 muncitori pe care ii co n ­ serie d e locuri prin care
din societatea noastră pe baza principiilor eticii şl echităţii tea emisiunilor e cheia efi­ ne cit prevedeau normele**. Şi, du ce, se ocupă tocm ai d e în ­ treb u ie să treacă gran u lele
socialiste şl comuniste, se înscriu In coordonatele majore cienţei lor. continulnd să vorbească de­ 6eetorul IV al minei Lupcnl treţin erea şi su p rav eg h erea d e cocs pin ă a aju n ge la si­
ard erii din toate cu p toarele
lozul bateriei. F ocarul cu p ­
ale muncii de partid. Desfăşurarea cu succes a acestei Emisiunea Imediat următoa­ spre succesele fiecărui sec­ a fo&c primul care a raportat secţiei. D en um irea fu n cţiei toru lui, cele dou ă cicloan e,
lndopllnlrea sarcinilor dc plan
tor, crainica încheia i ,,Şţ)
munci cere comuniştilor o activitate permanentă, zi de zi. re primei zile de lucru cu anuale. Imaginea dc faţă vA sa le d eriv ă ea insăşi din sacu l d e cocs, răcitoru l etc.
programul de 6 ore In sub­ în această zl In frunte s-au prezintă o parte din membrii v alen ţele a r d e r ii: in călzitor
stăruitoare şl plină de răspundere, folosirea celor mal via­ situat comuniştii, cei care schimbului, condus dc SamollA — De u n de îşi în cep e p ro­
teran făcea cunoscut ascultă­ ş e f ! Iar m odul cum şi-o e ­ cesu l produ ctiv, m işcarea ?
bile metode şl forme pentru mobilizarea maselor la Înfăp­ torilor încă din titlu: „Rea­ sini mereu dinamizatorii Boca, din cadrul acestui sec­ x ercită com unistul îi d ă o — De sus, d e la ban d a d e
tor, după ieşirea din şut.
tuirea lor. lizările minerilor noştri din muncii. Vă felicităm, stimaţi şi m ai mare doză d e căld u ­ alim en ta re cu p lu g u ri! —
prima z| s-au ridicat la nlve- tovarăşi, Io numele întregului ră, de om en ie. L -am găsit ne răspu n de rep ed e in călzi-
strădania
pentru
colectiv,
Oul s t r ă d a n i e i Ş i , subli­ dumneavoastră, pentru înalta intr-una din ca m erele ex is­ toru l şef-
niind maturitatea cu care mi­
Fruntaşii - întîmpinaţi nerit au ţinut să răspundă noii conştiinţă muncitorească de | Cantităţi sporite j ten te lingă fie ca re cuptor, T rep tele d e m etal p e care
Se în n op tase d e-a bin elea...
u nde se află cel puţin şa p ­
care daţi dovadă, zl de zl, in
atenţii şi grijii acordate de
partidul şi statul nostru lu­ adîncurile minei 1 Ştim că te ap a rate sen sibile, n ecesa­ a le u rcasem pină la pluguri,
re u n ei bune urm ăriri
la ultim ul n ivel şi pe care
efortul de azi şl roadele Iul
cu fanfară şi flori crătorilor din subteran, pro­ sînt doar preludiul rezultatelor | de combustibil p roceselor com p licate ce au le coboram acum , erau n e­
gramul emisiunii reliefa efor­
gre ca păcura.
loc in in terioru l cu p toare­
viitoare. Vă dorim mult spor
tul primei zile de lucru
şi
A m in cercat un
son d aj
roadele Iul: „In cel mai ma­ ]a munca In schimburile de lor u r ia ş e ; debitm etru pen ­ p o a le d e n atură m ai p oetică:
d eb it­
tru gaz, tu rom etru ,
re sector al minei, şeful de azi. îar mîine să vorbim de­ | PETRILA. In acest an co m etru pen tru aer, .m iliv olt- — Cum v in e n oap tea la
brigadă Iullu Danciu, împreu­ spre noile dumneavoastră | lecllvul de muncă de la sec- m etru, o coloan ă de m ercu r C ălan, tov arăşe N ecşa ? —
Reluarea unei tradiţii la mina Anlnoasa j ţia de brichete din cadrul şi altele. Comunistul N ecşa
nă cu ortacii săi din abatajul succese, care vă dovedesc tşi nota intr-un carn eţel c i­ l-am în trebat pe în soţitoru l
cameră nr. 8, au realizat în bărbăţia şl constanţa în mun­ I Preparatlei Petrlla a obţinut fre le in d icate de ap arate, le nostru ,
şase ore 8,62 tone de cărbu­ că r . j rezultate deosebite în realiza­ aşeza u n ele sub altele, fă ­ D upă o scurtă pauză, co c-
La mina Aninoasa s-a re­ lizat sarcinile de pian pentru ! rea sarcinilor de plan. De la cea calcule... N e-am p reg ă­ saru l s-a d ov ed it ca p ab il de
luat o frumoasă tradiţie. Întregul an, oamenii au fost : începutul anului şi pină In tit şi n oi carn eţelu l şi in­ p erson al dl d e cel al în tre­ reflecţii d e certă v aloare a r­
Ea vine 6ă răspundă, la di­ întîmpinaţi In sala de apel tr-o clip ă d e răgaz a cocsa- gului colectiv. T ăcerea d u ­ tistică :
mensiunile de azi, amplelor a minei. Primirea celor care A fost schimbată : prezent au fost livrate uni- rului, i-am adresat prim ele rează d e cîteva clip e in tre — C red că vin e la fe l ca
sarcini pe care programul e­ sărbătoreau cu o lună mai î tăţilor beneficiare, peste pre- cu vin te : noi, şi in locul literelor, pe şi in celela lte oraşe d e du ­
ducaţional al partidului le devreme revelionul, a fost I vederile de plan, 30 000 tone — M aistrul D raia a v or­ fila carn eţelu lu i se sting pă dealu ri, din sp re m a r­
pune In faţa organelor şi or­ făcută In cîntece de fanfară. \ brichete din cărbune cu o bit d esp re dv. cu m ultă că l­ b oa b e d e scin tei de la fa c le ­ gini... Dar, la C ălan sln t cf-
ganizaţiilor de partid pentru Manifestarea a avut o încăr­ ordinea de zi dură... A spus că sîn teţi u­ le cu ptoarelor. 11 ru găm p e tev a d eo seb iri esen ţiale. N e­
îmbunătăţirea muncii politi­ cătură emoţională puţin o­ I putere calorică îmbunătăţită. nul din uveteran ii'> secţiei N ecşa să ne ex p lice cu m se gura în v ălu ie m ai fntfi ca ­
ce de masă. In ce constă ? bişnuită. Veniseră <la lntîlni- I Preocupări susţinute au e- cocserie. fa b rică sem icocsu l şi cocsu l. sele şi străzile lătu raln ice,
Cu mulţi ani 1n urmă, cînd re Şl fiii minerilor — pionie­ Comitetul de partid de la Inginerul Ştefan Robu, şeful j xlstat în acest an şi pe linia — Lucrez d e 14 an i la N um ai a ;a am reuşit să a ­ acop eră in în treg im e O raşul
In abatajele minei se reali­ rii. Au ţinut să fie martori la Exploatarea minieră Loiiea sectorului I, Ştefan Apelrică- f creşterii calităţii brichetelor, cu p toarele C ălanului, dar, flăm m u lte lucruri in tere­ Nou şi., se o p r e ş t e ! Lingă
zau producţii record, minerii bucuria părinţilor lor, care şi-a propus, cu o lună In ur­ ioael, secretarul organizaţiei nu sînf „v eteran “ ! E xistă san te din viaţa acestu i co ­ şosea, la cocseria n oastră, nu
— înfăptuitorii rezultatelor în acest an au extras peste mă, ca la 15 decembrie să de bază din acelaşi sector, } ca nrmare a reducerii conţl- oam en i cu o activitate m ai m unist... a ju n g e ! F lăcă rile a cestea
— erau aşteptaţi la gura pu­ sarcinile de plan mai mult inginerul Sever Grozavu, şe­ i nulului de cenuşă şi umldt- în delu n gată ca m ine... Din 1947, d e cin d a in ­ în treţin u te d e noi, d e o a ­
lului cu cîntece de fanfară şi de 10 000 tone de cărbune. aibă o înlîlnire de lucru cu ful sectorului II, Nicolae Po- { lăţii din cărbunele spă- — Totuşi, m uncitorii şi trat fn rindurilc m em brilor m eni, d estram ă întunericul...
flori, cu programe mobiliza­ Acolo, în mijlocul eroilor a- factorii de răspundere din ca­ povicl, secretarul organiza­ m aiştrii cu ca re am discutat de partid, a m uncit o p eri­
toare, Întocmite ad-hoc de dincurilor, pionierii au pri­ drul colectivului minei, In ţie1 do bază din sectorul II, ne-au spus că dv., alătu ri oad ă în d elu n gată ca activist. MARIN NEGOIŢA
brigada artistică de agitaţie. mit în organizaţia 'lor primii care să stabilească măsuri inginerul Aurel Brioduş, di­
concrete de îmbunătăţire
a
Fiind una dintre formele elevi în virstă de 7 ani. Cra­ activităţii economice şl po- rectorul minei, 11 dintre cel
vii cu profunde rezonanţe în vate roşii au fost legate şi litico-ideologlce. prezenţi la Intîlnire şi-au
conştiinţa oamenilor, în sti­ la gîtul părinţilor, a acelora — Faptele însă ne-au ce­ <spU9 cu maturitate cuvîntul. Judeţul Hunedoara este de­ să o criteriilor ştiinţifice şi necesităţii de a păstra şi per­ fice reprezentative pentru „ţi­
mularea şi mobilizarea lor la care îşi sărbătoreau, într-un rut să schimbăm ordinea de Dezbaterile au dus la stabi­ pozitar al unei inestimabile înlăturarea subiectivismului. petua tocmai ceea ce este au­ nutul pădurenllor", „ţara moţi­
■noi succese, îndrumat de co­ cadru unic, revelionul suc­ zi a Intflnirii şi chiar să lirea unor măsuri cu respon­ zestre a creaţiei populare, a- Toii cei care se ocupă cu co­ tentic, ceea ce conferă perso­ lor* şi văile Mureşului şi
mitetul de partid aJ minei, ceselor. Dialogul care s-a în­ devansăm data cu două zile sabilităţi şi termene concrete. lirmatâ plenar printr-o varieta­ lecţionarea, consemnarea şi va­ nalitate şi originalitate artei Streiului. Ne-am gîndit, de a­
comitetul sindicatului a orga­ firipat între generalii a îost — spune tovarăşul Andrei — Vom acţiona cu fermi­ te de producţiuni artistice. In lorificarea într-un fel sau altul noastre populare. semenea, la publicarea unor
nizat Tecent, în sala de apel, o vie lecţie a educaţiei prin Colda, secretarul comitetului tate pentru ca măsurile să decursul timpului, cercetători a producţiei artistice populare Esle evident laplu] că în zi­ culegeri selectiva de texte şi
o emoţionantă manifestare. şi pentru muncă, manifesta­ fie respectate întocmai. Bi­ de notorietate şi-au făcut nu (şi bine ar fi ca aceştia să fie lele noaslre folclorul este în­ melodii populare, Ia editarea
La sflrşitul lunii noiembrie, rea înscriindu-se printre cele de partid pe exploatare. A­ numai o pasionantă îndeletni­ cit mai mul|i I), trebuie să re­ corporat organic şl se afirmă unor albume pe profil (cera­
mai autentice acţiuni ale ceasta pentru că* biroul co­ roul comitetului nostru de cire, dar şi o înaltă îndatorire nunţe la „metoda* ajustării în cadrul mişcării artistice de
In ziua în care minerii din partid, Împreună cu comite­ mică, ţesături, încrustaturi în
muncii politice de mobilizare mitetului de partid a consta­ patriotică scotînd la lumină şi crealiei populare, la ocolirea amatori. Se mai ştie, Insă. că
lemn
etc.), la organizarea în
brigada condusă de comunis­ şi stimulare a oamenilor la tat că programul de produc­ tul oamenilor muncii, comi­ introduclnd în circuitul valo­ adevărului numai pentru ca de multe ori artistul amator continuare şi în cadru mai larg
tul Vasile Meieuţâ şi-au rea­ Înfăptuirea sarcinilor. ţie nu se realizează la nive­ tetul sindicatului şi comite­ rilor artistice naţionale aceas­ prin intermediul unui text li­ nu creează, ci Învaţă, preia de a unor expozltil-tlrg, în genul
lul prevederilor — deşi postu­ tul U.T.G., pe mină, vor ana­ tă nepreţuită comoară. Nu- celei deschise în toamna aces­
rile în cărbune an fost com­ liza situaţia economică din mindu-1 aici numai pe Den- tui an la Deva.
Jurnalul vorbit operative nu se pretinde şl sectoarele II şi III şi vor ra­ Gheorghe Gemă, amintind doar unele deja lansate, aş aminti
pletate —, că la rapoartele
sau
suşenl, pe Sabin Drăgoi
Dintre obiectivele imediate,
porta în ziua de 18 decem­
muncii lor.
brie rezultatul
nu sînt traşi la răspundere
cei ce nu-şi respectă progra­ Biroul organizaţiei de bază în treacăt preocupările redacto­ cîteva. Este vorba de Festiva­
rilor şi colaboratorilor de la
lul „Căluşarul" care la cea de
al minerilor mul. S-a constatat, de ase­ de la sectorul de transport „Fote Interesantă*', „Coslnzea- a IlI-a ediţie va antrena şi
va urmări şl va răspunde de
menea, că deşi au avut loc
na“ sau, mai aproape de vre­
formalii similare din judeţele
aplicarea în viată a măsuri­
cîteva avarii — mă refer la
murile contemporane, „Hune­
defecţiuni mecanice, întreru­ lor luate pentru îmbunătăţi­ doara noastră", nu facem de- Alba. Braşov, Garaş-Severin şi
perea energiei electrice, sur­ rea deservirii sectoarelor de cît să reamintim cîteva mo­ Sibiu, cu care prilej se va
Printre formele muncii po­ subleran, comitetul de par­ pări — nu se analizează fap­ producţie şl a brigăzilor. în­ mente semnificative în cerce­ desfăşura şi primul colocviu
litice de masă, cu un larg tid al minei şi comitetul sin­ tele şl nu se iau măsurile treaga muncă politică de ma­ tarea şi valorificarea folcloru­ ştiinţific pe tema „Tradiţie şi
ecou în rlndul oamenilor, dicatului au luat măsura ca impuse, tar la brigăzile de să va li îndreptată cu fata lui hunedorean. Dascăli de ţa­ actualitate In jocul căluşari­
programele locale ale staţi­ şi orarul staţiei de amplifi­ mineri care nu-şi realizează spre producţie. Membrii bi­ ră, mulţi dintre ei modeşti ş! lor din Transilvania". Socotim
ilor de amplificare ocupă un care să răspundă noilor ce­ sarcinile de plan nu se roului comitetului de partid neştiuţi, creatori sau inter­ că această largă manifestare
loc binecunoscut. La Exploa­ rinţe. De atunci, de trei ori caută cauzele rămînerilor în pe mină au fost repartizaţi, preţi populari au aşternut pe constituie nu numai o revitali-
tarea minieră Aninoasa emi­ pe zi, între schimburi, uneori urmă. S-a observat că unii cu sarcini precise, pe fiecare file, astăzi îngălbenite de vre­ zaxe a unui străvechi joc de
siunile zilnice ale staţiei de chiar şi la ieşjrea din schim­ secretari al organizaţiilor de sector. me, au picurat în suflete şi bărbaţi de prin părţile noastre
amplificare au devenit jurna­ bul IV, vocea crainicei se bază nu urmăresc situaţia e­ — Care va fi, In final, re­ minţi înţelepciunea şi frumuse­ ci şi o mai deplină înţelegere
lele vorbite ale minerilor, aude în difuzoarele instalate conomică din sectoarele res­ zultatul acestor măsuri? — a sensurilor şi datelor sale.
programele lor constituind în incinta minei. pective, nu iau măsurile care l-am întrebat pe tovarăşul ţea geniului nostru popular. Recent, s-a declanşat ştafeta
Nouă. celor de astăzi, şi nu
un factor mobilizator In în­ Responsabila emisiunilor lo­ să conducă la rezultate bune. Colda. In ultimul rînd Centrului de folclorica „Căutătorii de co­
făptuirea sarcinilor politice şi cale, Florica Cozma, cu o Aşa se explică de ce, în — Recuperarea minusului îndrumare a creaţiei populare mori" care la rlndul ei va în­
economice ce stau tn faţa bogată experienţă în această ziua de 13 decembrie, facto­ de cărbune înregistrat 1n a- şi a mişcării artistice de ma­ terar, unui cfntec sau pas dc Ia alţii ceea ce prezintă pe semna o nouă etapă în cu­
întregului colectiv. Prin mij­ muncă, realizează programe rii de răspundere din cadrul ceaslă lună şi extragerea pe­ dans să se „demonstreze" o scenă. In aceste situaţii se a­ noaşterea şi promovarea crea­
locirea acestor emisiuni, bri­ operative care vin să răspun­ E.M. Lonea s-au întllnit la o ste sarcinile de plan a 500 să, ne revine nobila misiune teorie sau o idee prestabilită. junge nu de puţine ori la Imi­ liei artistice populare. Tot în
de a continua activitatea de
găzile de mineri, colective­ dă problemelor stringente ale nnaliticâ dezbatere. Secreta­ to/ie. Maturitatea cu caro cercetare şi valorificare a fol­ Am citit în urmă cu cîţiva ani tarea unor modele auzite sau această ordine de idei pregă­
le sectoarelor află zilnic locul minei. Desigur, locul princi­ rul comitetului de partid, to­ comuniştii s-au angajat să clorului care, ştiut este, în „creaţii folclorice", opera unor văzute în programele difuzate tim pentru sfirşitul lunii de­
pe care-î ocupă în întrecerea pal îl ocupă îndeplinirea sar­ varăşul Andrei Colda. a ce­ Ireacă imediat la traducerea epoca civilizaţiei moderne su­ intelectuali, îndeosebi activişti la radio şi televiziune, re- cembrie o trecere în revistă a
pentru îndeplinirea sarcinilor cinilor zilnice de plan, a că­ rut comuniştilor, şefilor de în fapte a măsurilor luate feră transformări importante culturali, în subsolul cărora nuntîndu-se cu multă uşurinţă colectivelor de „dubaşl", cu­
de plan, se mobilizează la ror urmărire constantă în ca­ sectoare să-şi analizeze cu ne dă garanţia îndeplinirii foarte rapide. Acest lucru l-am erau notate chiar date despre la depistarea şi abordarea pro­ noscuţi şi consacraţi încă de
muncă şl mal rodnică. drul emisiunilor are o efi­ răspundere activitatea şi să cuvintului dot, făcut şi pînă acum, evident, „informatori" care nici măcar ducţiilor locale, specifice ariei mai mulţi ani pe scenele jude­
O dată cu generalizarea cientă deosebită. Respecta­ propună măsuri eficiente. Oa­ Rubrica realizată de Intr-o măsură care nu poate să jiu ştiau că au fost cilati ca geografice a judeţului. Aceas­ ţului şi ale ţării.
atare. Am văzut apoi, pe sce­
noului program de 6 ore In rea normelor de tehnică a menii nu s-au lăsat aşteptaţi. LUCIA UC1U ne satisfacă. Aş aminti, totuşi, nă, o invazie de nunti în care ta se întîmplă nu numai dato­ Pe plan editorial, în prima
rita nepriceperii şi lipsei de
printre reuşite, editarea unor intervenţia „substanţială** a jumătate a anului viilor vom
îndrumare, dar şi ca urmare a
culegeri de folclor poetic cum instructorului artistic s-a do­ comodităţii şi superficialităţii. oferi cititorilor volumul anto­
sînt : „Tinereţe fără bătrîneţe- vedit total neavenită. S-ar pu­ Ca să nu mai vorbim de „în­ logic „Clntecele lancului", pri­
lejuit de comemorarea cente­
si „Ceterâ cu glas de foc", ce­
n ajutorul cabinetelor pentru ştiinţele sociale şi centrelor le de prelucrări din folclorul tea da destule exemple de noirea" costumului popular, de tuit de cercetătorul Nicolae Ju-
narului morţii acestuia, alcă­
imixtiune în conţinutul şi sti­
tendinţa de a afirma drept va­
muzical, „Poartâ-li Mureş ape­
loare artistică un surogat sau
le" şî „Plaiuri hunedorene", lul cîntecelor interpretate de o non-valoare. la. Iubitorii artei populare vor
soliştii vocali sau instrumen­
numeroasele expoziţii de artă tişti, de prelucrările şi stiliză­ Aceste cîteva consideraţii mai avea ocazia să-şi îmbo­
găţească colecţiile cu produse
de documentare pentru activitatea politico populară, festivalurile artistice rile unor ansambluri coregra­ stau la baza activităţii prezen­ ale vestiţilor olari de la O-
şi alte
asemenea manifestări
şl iniţiative. fice din dorinţa de a asigura te şi de perspectivă a Centru­ birşa şi ale unor neîntrecuţi
o mai mare priză la auditoriu
lui de
îndrumare a crealiei
In raport cu bogăţia şi va­ sau spectaculozitate clnteeului populare şi a mişcării artisti­ sculptori în lemn.
La temelia întregii munci pe
Dinamica produsului so- rietatea folclorului hunedorean, şi dansului abordat. Uneori lip­ ce de masă. Pe agenda acti­ care o desfăşurăm pe linia va­
:ial şl a venitului naţional cu cerinţele ce le reclamă pu­ sa specialistului care să „aju­ vităţii noastre viitoare se află lorificării folclorului stă prin­
ronstitule cel mtfi elocvent PRODUSUL SOCIAL SI VENITUL NATIONAL nerea în valoare a acestuia, te" cutare sau cutare echipă cîteva obiective clare şi, soco­ cipiul afirmării adevăratelor
.barometru4* al prosperităţii trebuie să recunoaştem, însă, de artişti amatori s-a soldat tim noi, majore. Ne propunem, valori, expresie a gîndirii si
«;conomlel noastre socialiste. că nu am făcut lotul, Iar alte­ cu rezultate pozitive, aşa cum de pildă, să alcătuim echipe simţirii care a caracterizat $1
In evoluţia produsului so­ ori dintr-un motiv sau altul s-a demonstrat şj cu prilejul complexe din muzicieni, lite­ caracterizează un popor harnic
cial şi a venitului naţional am săvîrşit şi unele erori re­ spectacolului „Ca la noi la pâ- rali,- artişti plastici, care să şi demn.
iînt sintetizate mutaţiile can­ gretabile. . durem" din cadrul Festivalului consemneze ceea ce este mal
titative şi calitative care au Cred că problema de bază cultural-artistic „Sarmis". Nu valoros în creaţia populară din Prof. CLEMENTE CONSTANDIN
avut loc în sfera producţiei care se pune în legătură cu punem nici aici la îndoială bu­ judeţ, acţiune care să se fina­ directorul Centrului de
materiale — îndeosebi în activitatea în acest domeniu se nele intenţii ale nimănui, dar lizeze, în următorii ani, prin îndrumare a creaţiei populare
Industrie —, în structura referă la respectarea riguroa­ vrem să atragem atenţia asupra tipărirea unor lucrări ştiinţi­ şi a mişcării artistice de masă
populaţiei, a gradului său
de ocupare ş.a.m.d.
In cincinalul 1971-1975 (ca­
re nu este cuprins în grafi­
cul de fată) venitul naţional
va creşte într-un ritm mediu Afaceri grase sub firma cooperativei
anual de 11-12 la sută, adi­ Spectacol |
că în ritmul deosebit de ac­
celerat care se prevalează Angajat In calitato dc carman- renţA, speculantul era in rcgulA, S-ar putea, deşi mulţi afacerişti
ger la cooperativa dc consum cu excepţia preţului practicat, ca­
pentru dezvoltarea produc­ din Brad, loan Costin (cu ante­ re era ilegal şi a faptului că a­ prinşi cu „mlţa-n sac* fac astfel destinat |
cedente penale !), vAzladu-se ne­ vizul respectiv era Întocmit pen­ de afirmaţii. Dacă ci există to­
ţiei industriale. Din venitul controlat de către conducerea tru cabana Podele, nu pentru tuşi, ii Invităm sA-şl faeA apari­
ţia.
naţional se va repartiza pen­ cooperativei, a transformat car­ lirg. Sintem convinşi cA accşU afa­
mangeria, care funcţiona la do­ cerişti Işi vor primi pedeapsa cu-
Simţl»du-sc Încolţit, speculantul
tru fondul de acumulare rnicului sAu, fn sursA de veni­ de virşli a Început mărturisirea: venilA. Nc întoarcem la coopera­ feroviarilor 1
turi ilicite. Procedeul folosit era
30-33 la sută, Iar pentru 1950 1955 1960 1965 1970 simplu. Cooperativa li elibera de­ „PAI, sA vedeţi, virşlii, dc fapt, tiva de consum din Brad, sub a
cArel firmA se făceau aceste afa­
slnt proprietatea mea. Am inves­
fondul de consum 07-70 la legaţii pentru deplasArl Ia tlrgu- tit uncie sume iu dotarea car­ ceri grase. Merceologul Ion Bol­ DEVA. In programul d€
rile din ţarA, In scopul cumpără-
mangeriei pe care trebuie să Ic
sută. DINAMICA VENITULUI 597% DINAMICA VENITULUI 600 rU do ovine care erau transfor­ scot-. (Minciună gogonată, pentru cu (cu antecedente penale !)' re­ activitate al formaţiei artis­
cunoaşte că avizul 1387 şl ordinul
mate In virşll, aceştia fiind vin-
Creşterea venitului naţio­ duţl tot fn tlrgurl dc cAtrc liră- că avea convenţie cu coopera­ dc deplasare 1007, semnate de cA­ tice de pe lingă Regionala
n a ţ io n a l tata o e NAŢIONAL PE O pAreţul carmangcr, Iar banii re­ tiva pentru utilaje, pentru care tre el, stnt false, dar nu poate C.F. Deva au fost incluse ci-
nal, rata înaltă a acumulă­ zultat! completau zl dc zi veni­ primea, dc altfel, chirie). La tir- să-şl explice cum au ajuns la leva ieşiri cu spectacole tn
rii vor sta la baza creării ANOV 193 8 PERSOANA OCUPATA 500 turile nemuncito ate acestuia. Fa­ gul din Dobra era ajutat de către loan Costin ! 7 Nu poate să ex­ localită|i cu ud mare ntimăt
plice nici de ce el, In loc sA la
Gheorghe Mot, din
Bucurcşci,
ţA de cooperativA nu avea sA jus­
iw STEPA PROOUCŢlEt proprietar de autoturism ile la biroul dc evidenţă a do­ de lucrători ceferişti din ju­
în cincinal a circa 1 milion tifice sumele, dccit fn rarele ca­ fără ocupaţie, ciubucar dc ocazie. cumentelor cu regim special, car­
noi locuri de muncă (din MATERIALE 400 zuri clnd ridica avans, fn rest n- Fiind Invitaţi la postul dc mi­ netul cu vizo dc expediţie, l-a deţ — Petroşani, Sinieria, O-
ceste ol erau cttmpArate pe ba­
răştie, llia. Hunedoara şi din
fără
luat direct dc la magazie,
care -205 000 în 1072) şi a nii luL liţie, 11 s-a cerut sA prezinte su­ sA-1 mal numeroteze, avînd file afara lui. Recent, membrii u-
mele dc bani pe care Ic aveau
Bucunndu-se de complicitatea fn plus faţă de numerele inscrlsc
sporirii veniturilor totale merceologului Ion Bolcu, care fl asupra lor. loan Costin a scos în registru. Considerăm că mer­ cestei formaţii, alături de cei
300 flcea rost de avize dc expedie­ din buzunar 1 412 lei, afirmînd
reale ale populaţiei cu 40-46 cA nu mal arc alţi bani. Dar, ceologul Ion Bolcu va fi scos din ai Clubului sindicatelor Dc-
re $1 ordine de servicii false, a­ stupoare ! La percheziţie I această stare dc amnezie de către va, au oferii un aplaudai
s -mu
la sută. faceristul se deplasa In tlrguri mal gAslt 9 ICI lei. Deci. numni organele de cercetare penală, nu spectacol 1n faţa publicului
cu virşll, firi
tcamA că va fl
Legea pentru adoptarea 200 prins. Cu toată dlbAcia de a sc In trei zile, 4, S şl C decembrie dc altceva, dar credem cA acesta din Curtîci (Arad) — loca­
nu a semnat netele false numai
acoperi cu acte, fatsul a fost des­ a.c., clnd a participat la tirgu- de dragul afaceristului loan Cos­
planului de dezvoltare eco- coperi^. Lui loan Costin i-au fost rilc din OrAştic, Şoimuş şl Do­ tin. litate prin excelenţă fero­
nomico-socialâ a Republicii întocmite acte de trimitere fn bra, virşluml afacerist a reali­ Se pune întrebarea: oare con­ viară. răspunzînd la invita­
zat 10 500 Ici !
100 Judecată. A fost depistat fn ziua ţia Regionalei C.F. Timişoa­
Socialiste România pe anul de 6 decembrie a.c., la tfrgul de In conformitate cu normele le­ ducerea cooperativei (Ic consum ra. Programul, deosebit de
din Brad. preşedinte Cornrlin Ne­
ţară din Dobra, unde vindea de gale in vigoare, aceste elemente
1972 prevede ridicarea sa­ zor virşli cu 4 iei perechea, pre­ afaceriste au fost reţinute, iar nea, contabil-şef. Lucia Cireu, să bogat şl variat, a cuprins
nu fî observat timp de un nn
lariului minim la 1 000 lei ţul legal fiind de 3,20 Iei. La con­ sumele de bani, vlrţlli rămaşi ne* afacerile necinstite ale lui loan evoluţii ale formaţiilor de
trol a prezentat avizul de expe­ vtnduţi şl autoturismul I.M.S. «u dansuri, tarafului, soliştilor
lunar, precum Şi majorarea diere nr. 1387/6.XII 1371 şl ordinul fost confiscate. Subliniem faptul Coslin, fAcutc sub firma coope­ j vocali şi instrumentişti.
rativei ? Credem rA auelicta va
că afaceristul Costin loan afirma
pensiilor în medie cu 16 I938 IS50 I960 I9&5 1970 1950 1955 196019651970 de serviciu 1087 — ambele sem­ cu neruşinare cA nu li este tea­ dezlega şi această enigmă... !
nate de cAtre merceologul
Ion
mă că va fi condamnat pcnlru
la sută. Bolcu şl purtind ştampila coope­ faptele Iul murdare, susţintitd că SILVIU NEAG CONSTANTIN AOANEI
rativei de consum Brad. In apA- arc „oamenii lui" care-1 ajută ! ? Inspector comercial