Page 76 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 76
0BIQ!I!'I!;<VJQ)I
DRUMUL SOCIALISM ULUI • Nr. 5 275 O JOI 23 DECEMBRIE 1971
SECVENŢE INTERNAŢIONALE întreprinderea de
N A T i U N i L E U N I T E reţele electrice Deva
Lucrările Seimului R.P. Polone k | A T L A S i
||jii|hp
s
____
(
insheierea lucrărilor sesiunii pondentul Agerpres, Iosif Du- mit pe Ştefan Olszowski, mem- l ( Angajează
22. — Cores
VARŞOVIA
bru al Biroului Politic al C.G. ;
mitraşcu, transmite : La Vat- al PM.U.P. Frantiszek Szlach- ) de u r g e n t ă :
şovia s-au încheiat miercuri cic a fost eliberat din funcţia k M ai bine crevefe... j
Adunării Generale a O.N.U. lucrările Seimului R. P. Polo de ministru al afacerilor in- r O a m en ii d e a fa c e r i ja p o - \ AUTO pentru centrul de distribuţie a ener
ELECTRICIENI ŞI REVIZOR TEHNIC
terne; in această funcţie a ‘
ne. A fost aprobat planul de
dezvoltare a economiei naţio
membru al C.C.
al PM.U.P. {
nale pentru 1072 $i bugetul fost numit Wieslaw Ociepka, k n ezi c u m p ă r ă o ca n tita te i giei electrice din Petroşani, punctele de
p rea m a r e d e c r e v e te fa ţ ă
(Urmare din pag. 1) de dezvoltare, a participai la Problema educării tinerei ge pe acelaşi an. Alojzy Kaikoszka, prim-secre- î d e c a n tita te a p e c a r e ar \ lucru Vulcan şi Lupeni.
prezentarea rezoluţiei progra neraţii în spiritul idealurilor La propunerea preşedintelui tar al Comitetului voievodal k p u tea s-o c o n s u m e co n c e tă - \
România a participat Ia ela matice privind sarcinile si o- de pace şi progres ale ome Consiliului de Miniştri al R.P. Gdansk al P.M.U.P., a fost nu- jj ţen ii lor. D e o a r e c e es te . (361)
borarea. sau o (ost coautoare, bîectivele viitoarei Conferinţe nirii a fbrmat si in această Polone. Piotr Jaroszewicz, Sei mit ministru al construcţiilor , v o r b a d e c r e v e ţi a m e r ic a n i, '
a IR proiecte de rezoluţie, mondiale a Naţiunilor Unite sesiune, ca urmare a iniţiati mul a aprobat unele modifi şi industriei materialelor de ) in p re z en t im p o rtu r ile ja - \
multe dintre acestea referin- pentru Comerţ Si Dezvoltare vei României, obiectul unor cări în componenta guvernu construcţii, iar în funcţia de k p o n e z e la acest p rod u s d e »
du-se la unele dintre cele mai (U.N.C.T.A D.), a iniliat o tc- fructuoase dezbateri, care au lui. . ministru al culturii şi artelor < pescu it sint su p e r io a r e cu '
importante puncte ale agen zoluţie privind cooperarea in evidenţiat atît utilitatea ana Ştefan Jedrychowski a fost a fost numit Stanislaw Wron- ) 33 la sută celo r din an u l \
dei sesiunii. Amintim, In acest ternaţională în domeniul com lizării de către O.N.U. a pro eliberat din funcţia de minis ski. trecut, fa p tu l a su rp rin s i
sens, „Conferinla mondială de puterelor si a participat Ia re blemelor tineretului, cit si tru al afacerilor externe si nu In încheierea lucrărilor Sei serv iciile d e pescu it a le ’ întreprinderea
dezarmare", „Transpunerea in zoluţia referitoare la transfe responsabilitatea care revine .mulul a luat cuvîntul Piotr / m a r in ei a m e r ic a n e , cu atît \
viata a declaraţiei cu privire rul de tehnologie — docu organizaţiei pentru concentra mit ministru al finanţelor. In Jatoszewicz, preşedintele Con- i m a i m u lt cu cit n ici o s p o - i
la întărirea securităţii Interna mente care vizează progresul rea eforturilor statelor In di funcţia de ministru al aface siliului de Miniştri al R. P. ţ rire a preţu lu i la a c e s te J
tionale", „Consecinţele econo economic si social al tutu recţia unei sănătoase educări rilor externe, Seimul l-a nu- Polone. i p r o d u s e nu a reu şit să frî- ) de construcţii căi
mice $i sociale ale cursei Înar ror ţărilor, în special al ce a tineretului în spiritul prin — n eze a c e a s tă ten d in ţă. A nu- l
mărilor şi eiectele sale lor aflate în curs de dezvol cipiilor Cartei O.N.U., al drep . m iţi p r o d u c ă to ri a m e r ic a n i !
profund dăunătoare asupra Pe frontul de luptă k c h ia r b ă n u ie s c că ja p o n e z ii ) ferate Timişoara
păcii si securităţii In lume1* $i tare, prin lărgirea cooperării turilor si libertălilor funda ' p r e fe r ă să d eţin ă m a i d e - ( *
altele. De asemenea, România, internaţionale în domeniul şti mentale ale popoarelor si o g r a b ă a c e s te c ru s ta c ee d e - t
alături de 33 de state în curs inţei şl tehnologiei. mului. din Indochina cit... d olari. A c e a s tă p re şu - 1 Şantierul 31 poduri Timişoara
p u n e r e a fost r e c en t c o n fir - ^
mafd prin fa p tu l că n u m e - i str. lancu Văcărescu, nr. 39
XIENG QUANG 23
(Ager
Frontului National de Elibera- ţ
Kurt Waldheim a fost ales secretar pres). — Un purtător de cu- re din Vietnamul de Sud con- 1 r o a s e c o m e m i ja p o n e z e nu ' CIPAL PENTRU LOTUL DE PODURI C.P R. SIMBRIA,
ANGAJEAZA UN MAISTRU, SAU MAISTRU PRIN
prouin d in in d u stria c o n - ţ
tinuă să atace puternic trupe* \
vînt al guvernului de la Vicn-
____j_________
tiane a declarat că situaţia le inamice, provocfndu-le pier- l s e r v e lo r d e peşte, ci şi d e I slr. Victoriei, nr. 26.
_
_____
te x tile J
la
în tr e p r in d e r ile
militară a regimului a devenit deri grele In oameni şi echi- , sau d e la societăţi corner- k Cel angajat va beneficia de permise U.F.R, pentru ei
general al critică după ce patrioţii lao- pament de luptă. După cum a- } c ia \e d e t0ate soiu riîe { şl familie. Condiţii de angajare conform H C.M. 914/1968,
cia le d e to a te soiu rile.
Valea Ul-
tieni au eliberat
nuntă agenţia de presă „Eli- \
Informaţii suplimentare se pot lua zilnic la sediul lo
A cesta este un m ijlo c gă- ’
cioarelor. Purtătorul de cuvînt
cia Kieng Fong au scos din
a precizat că trupele guver berarea", patrioţii din provin- . sit d e ja p o n e z i, c o n c h id e a ţ tului din Simerla şl Ia sediul Şantierului din Timişoara.
(360)
„ In tern ation al H e ra ld T ri- i
NATIUNILE UNITE 22. (A- cretar general a subliniat că El a ocupat diferite posturi namentale s-au retras com luptă Ia 14 decembrie aproxi bune", p en tru a se d e b a r a - *
gerpres). La recomandarea O.N.U. trebuie să fie in ace diplomatice, printre care ob plet din Valea Ulcioarelor, în- mativ 90 de soldaţi saigonezi sa d e d o la r ii p e c a r e ii d e - )
Consiliului de Securitate, A- laşi timp un forum în care servator la O.N.U. (înainte de ceiclnd să creeze linii de a participanţi la operaţiunea de ţin in con tu ri în S ta tele l
dunaiea Generală a O.N.U se acordă atenţia cuvenită primirea Austriei in organiza părare la vest si sud-vost de „pacificare" a populaţiei pas U nite, s c h im b în d u -i p e o r i-
l-a ales In unanimitate pe Kurt respectării regulilor universal ţie), iar din 1955 piuă in 1960 zona menţionată. De aseme nice. In provincia Blnh Dinh, k c e m a r fă c a r e p o a te fi fo a r - ţ Cooperativa
’
j
a i i
. /
cl i e .
. *
.. _
n a l r i r t l î l A r
. . .
i i n t t S l t ■* I a.
Waldheim ca secretar general acceptate ale relaţiilor între a fost primul^reprezentant al nea, trupele guvernamentale unităti ale patrioţilor au dis- ’ te u$or * tr a n s fo r m a tă * în k }
al Organizaţiei Naţiunilor Uni naţiuni. In încheiere, el l-a tării sale la O.N.U, După ce au pierdut în ultimele 24 de trus un detaşament inamic, iar ' yeni,
te. El II înlocuieşte In această omagiat cu căldură pe U s-a înapoiat la Viena pentru ore. .potrivit aceluiaşi purtă la 11 decembrie au atacat pu- \ k de consum Orăştie
funcţie pe U Thant, care a Thant, predecesorul său în tor de cuvînt, patru poziţii ternic poziţiile trupelor ame- \ U n d e pOCffe d u C6 k
fost secretar general al funcţia de secretar general. a prelua Direcţia problemelor strategice, iar patrioţii lao- STR NICOI-AE BALCESCU, NR. 8
politice din Ministerul Aface
O.N.U. timp de zece ani. In prezenta tuturor delega rilor Externe, Waldheim a ple tieni au lansat atacuri puter ricano-saîgoneze dîn zona co- ţ d r O C J O S t e O ? A N G A J E A Z A
Ir> alocuţiunea rostită cu n- ţiilor statelor membre, pre cat din nou la New York ca nice pe întreg teritoriul Lfio- teî 127, provoclnd pierderi
cesl prilej, Kurt Waldheim a şedintele celei de-a 26-a se reprezentant Dermanent al sului. grele si capturînd o impor 1 S e p a r e că săg eţile lui \ • ŞEF DE MAGAZIN ALIMENTAR Şl VINZA-
mulţumii pentru alegerea sa siuni a Adunării Generale, A- ★ tantă cantitate de echipament \ A m o r pot c o n d u c e u n eori • TOR, Fabrica chimică Orăştie.
ca secretar general si a subli damMalik.l-a investit pe Kurt Austriei la ONU., în perioa VIETNAMUL DE SUD 22 I şi la spital. C el puţin lu- )
niat printie altele că prezenta Waldheim cu noile sale îm da 1964-1968, cind a prezidat (Ageipres). — Unităti ale militar. cru l es te v a la b il p en tru ti- 1 Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
R. P. Chineze la Naţiunile U puterniciri. Mandatul său de Comitetul pentru folosirea spa n ăru i ca n a d ia n , d e 19 ani, ? Se asigură locuinţă.
nite este un pas însemnat pe 4 ani, in funcţia de secretar ţiului cosmic în scopuri paş J o h n M ayer, c a r e şi-a im - ) _________________________________________________________ (373)
calea spre universalitate, ca general al O.N.U., va începe nice. Criza guvernamentală din Belgia
re, fără îndoială, va mări ca la 1 Ianuarie 1972. In ianuarie 1968, a fost nu n e a s c ă la p icior p en tru ca, \
pacitatea O.N.U. In atingerea i t mit ministru al afacerilor ex in a cest fe l, să p o a tă c e r e [
obiectivelor Certei sale. Un Kurt Waldheim s-a născut terne al Austriei, funcţie pe BRUXELLES 22 (Agerpres). ncază că alegerea acestuia nu l in te r n a r e a tn sp italu l din J
alt pas In această direcţie — care a ocupal-o plnă în apri Starea de incertitudine prin v* fi uşoară. Compoziţia par- ora$. E roica h o tă r ire fu s e- I
a spus el — va fi admiterea în în 1918. Este doctor în juris- lie 1970. In 1971 a fost de care trece Belgia după alege lamentului. după alegerile de k se lu ată d e o a r e c e în sp iţa- \ Exploatarea minieră
O.N.U. si a ailor state care prudentă al Universităţii din semnat candidat al Partidului rile generale, desfăşurate la acum o lună şi jumătate, nu t Iul cu p ricin a lu cra o in- ^
vor solicita aceasta. Noul se Vlena. Populist la preşedinţia Austriei. 7 noiembrie ax., pare să se permite constituirea unei alte k
c in tătoare in fir m ie r ă d e ca-
accentueze. Premierul demîsio- coaliţii guvernamentale în a- i re J o h n se în d răg ostise, i Zlasti—Hunedoara
."™~ " “
t
nar, Gaston Eyskens, însărci
,
. \
Dezbaterile din Consiliul de Securitate nat în urmă cu o lună de re fara celei preconizate, deoa- i _ d a r n i c : stă p in a in im n lut v ANGAJEAZĂ DE URGENJA ELECTRICIENI
a fost za- .
rece partidele social-creştîn şi l Dar
sacrificiu l
.............
*
-
gele Baudouin
cu misiunea
formării unui nou guvern, a socialist sînt singurele care nu lu cra la p av ilion u l d e k A.M.C. CATEGORIA III-VI. Pentru nefamilişti se
hotărît, marţi seara, să renun dispun de o majoritate con ch iru rg ie, ci la s a lo a n e le \ asigură cazare.
fortabilă in organismul legis
in problema conflictului indo-pakistane; ţe la misiunea încredinţată lativ al tării. p en tru copii... \ Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968.
In ciuda eforturilor depuse
(357)
de „formator” în apropierea
punctelor de vedere ale parti
delor majoritare (social-creş-
NEW YORK 22. — Cores şi Pakistanului si „cere ca o la Geneva din 1949 şi aplicarea lin si socialist) pentru elabo
pondentul Agerpres, Con- încetare durabilă a locului si întocmai a prevederilor acesto rarea unui program guverna Arestarea unor mafioţi
stanlin Alexandroaie. transmi a tuturor ostilităţilor în toate ra cu privire la protejarea ră mental, negociatorii celor do
te : Miercuri, la ora 3,30 (ora zonele de conflict să fie strici niţilor si a bolnavilor, a prizo uă formalii politice n-au pu întreprinderea
Bucureşliului), Consiliul de respectată şi să rămînă in vi nierilor dâ " război si a popu tut ajunge Ia un acord final.
Securitate, reluînd dezbaterile goare plnă la electuarea, cîl laţiei civile11.' Principalele obstacole care au NAPOLI 22 (Agerpres). — grave comise de organizaţia
în problema conflictului îndo- mai repede posibil, a retrage Secretarului general al O N U. adus impasul misiunii Eyskens Politia italiană a arestat şap teroristă secretă Mafia în ulti
pakistanez, a adoptat un pro rii tuturor forţelor armate in i se cere să informeze, fără constau în stabilirea conţinu te persoane implicate In or ma vreme. electromontaj Sibiu
iect de rezoluţie prezentat de teritoriile lor respective şi pe intîrziere, Consiliul de Secu tului concret al autonomiei ganizarea asasinării lui Pietro Principalul acuzat, Gerlando
un grup de sase state membre poziţiile care respectă pe de ritate asupra evoluţiilor legate culturale acordate regiunilor Scaglione, procuror al Repu Albertî — unul dintre capii RECRUTEAZĂ CANDIDAŢI PENTRU CURSURILE DE
nepermanente ale Consiliului plin linia de încetare a focului, de aplicarea prezentei rezoluţii. Plandra şi Walonia, după re blicii pentru oraşul Palermo, Mafiei italiene —, este acuzat CALIFICARE DE SCURTA DURATA IN MESERIA DE
(Argentina, Burundi, Japonia, sub supravegherea grupului mi După adoptarea rezoluţiei, vizuirea constituţiei belgiene, şi a răpirii ziaristului sicilian de politie de uciderea a 20 O ELECTRICIAN PENTRU ŞANTIERELE ÎNTRE
Nicaragua, Sierxa Leone si So litar de observatori ai O.N.U. toii membrii Consiliului de precum şi în organizarea în- Mauro de Mauro. Autorităţile de persoane. El este, de ase PRINDERII.
malia). pentru India şi Pakistan". Con Securitate şi-au exprimat în vătămîntului. Acestora li se menea, considerai răspunză — VIrsta minimă — 18 ani
Rezoluţia relevă că „situaţia siliul de Securitate „cheamă crederea în posibilitatea rezol adaugă „imprecizia acordurilor italiene apreciază că acest de tor pentru traficul de droguri — Studii, minimum 4 clase elementare
gravă din zonă rămîne o ame toate statele membre să se ab vării acestui conflict pe calea realizate în domeniile econo lict este unul dintre cele mai In Italie. Se asigura cazare gratuită, masă contra cost şi o In
ninţare la adresa păcii si secu ţină de la orice acţiune care tratativelor. Ei au făcut apel io mic şi financiar” — după cum
rităţii internaţionale". Consi poate agrava situaţia din regi ambele părţi să manifeste re se exprimă „La Libre Belgique". demnizaţie tunară de 400 Iei. pe timpul cursului teore
tic (2 luni) după care se Integrează in producţie.
liul de Securitate ia notă de une sau periclita pacea inter ţinere si spirit de reconcilie Referindu-se la evoluţia vi închisoarea pe diferite ter
declaraţiile de încetare a focu naţională". re pentru a evita agravarea si itoare a actualei crize guver CURSUL ÎNCEPE LA DATA DE 17 IANUARIE 1972.
lui făcute de guverncl« Indiei PărtUe sini chemate „să ia tuaţiei şi a putea edifica con namentale, agenţia France mene şi la privarea de drep Informaţii suplimentare se dau la sediul întreprinde
toate măsurile necesare pentru diţiile instaurării unei păci du Presse consideră că regele C A D R A N turi civice pe termene între rii din Sibiu, strada Lector, nr 12.
5 şi ÎS ani. fn grupul celor
apărarea vieţii oamenilor, pen rabile în această regiune a lu Baudouin ar putea desemna şase tineri învinuiţi de „acti Telefon : 14884 — interior 16S.
tru respectarea convenţiilor de mii. un alt formator, dar menţio- vităţi subversive" şi condam (374)
Gunnar Jarring îşi MOSCOVA. — La 22 de naţi de tribunalul portughez
va relua misiunea de wBRLzmwwi cembrie, la Moscova au În se află şi preşedintele Aso
ceput convorbirile între
A-
ciaţiei studenţilor Facultăţii
lexei Kosîghin. membru al de drept din Lisabona, Ma*
mediere în problema ^ .ST . Biroului Politic al C.C. al rio Martino. întreprinderea de
K* P.C.U.S. preşedintele Consiliu
Orientului Apropiat lui de Miniştri al U.R.S.S.. ALGER. — Preşedintele Al
şi Osvaldo Dorlicos Torra- geriei. Houarf Boumediene, industrie locală Deva
CAIRO 22 (Agerpres). — do, membru al Biroului Poli l-a primit pe Mohamed Mas-
Trimisul special al O.N.U. în tic şi al Secretariatului C C al moudl, ministrul afacerilor ex
Orientul Apropiat, Gunnar Jar P.C. din Cuba, preşedintele terne al Tunisiei, care se află ANGAJEAZA DE URGENŢA :
ring, îşi va relua misiunea în Republicii Cuba, care face 6 intr-o vizită oficială la Alger.
cursul lunii ianuarie 1972 — vizită In U.R S.S. Cu această ocazie, anunţă a • inginer în specialitatea industrializa
anunţă ziarul egiptean „Al Agenţia TASS relatează că, genţia tunisiană de presă, au rea lemnului şi tehnician în industrializa
Gumhuriya", citat de agenţia In cursul convorbirilor, au fost abordate probleme pri
Reuter. Cotidianul precizează fost artalizate probleme ale vind relaţiile bilaterale $i, în rea lemnului.
că Gunnar Jarring l-a infor dezvoltării si adincirii în con special, cooperarea economi Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
mat pe selul delegaţiei egip tinuare a colaborării multila că
tene la Organizaţia Naţiunilor terale dintre cele două Uri. (363)
BELFAST. — Două persoa
Unite, Mohammed Hassan El HAVANA. — La Havana au ne ucise şi alte 17 rănite in
Zayyat, asupra hotăririi de luai sfîrşit lucrările consfă principalele oraşe nord-lrlan-
a-si relua misiunea de medie tuirii naţionale a lucrătorilor deze, Beliast şi Londonderry,
re, pe baza rezoluţiei Consi din industria materialelor de explozii de bombe. Incendii
liului de Securitate din 22 no construcţie a Cubei. Aproxi şi schimburi de focuri fn pe Sanatoriul T. B. C. Brad
iembrie 1967 $i a memoran R. D. VIETNAM. Pe plalou- mativ 2 500 de delegaţi au rimetrul aceloraşi localităţi —
dumului său din luna februa rile din regiunea muntoasA dezbătut situaţia din această iată bilanţul zilei de raarti in ANGAJEAZA
rie 1971, Un interviu cu specialişti Lang Son sint în curs de des- ramură industrială şi au sta Irlanda de Nord, unde conti • BRUTAR
fAşurare lucrări de Irigare a
Agenţia United Press Inter terenurilor cultivate cu orez. bilit direcţiile de dezvoltare nuă să domnească o atmosfe
ră de nelinişte şl vlolenfă.
national anunţă, pe de altă Aceasta va permite creşterea viitoare a acesteia Salarizarea conform H.C.M. 546/1970, cu ca
producţiei de orez Ia două re
parte, că ministrul de externe participanţi la construirea colte pe an. La lucrări au participat, Intensificarea In ultimele tegoriile 1, 2 şi 3. Se asigură ; spaţiu locativ gra
israelian, Abba Eban, a de primul secretar al C.G. al zile a ciocnirilor dintre tru tuit, masă la cantină cu reducere 50 la sută din
In fotografie : Pregătirea te
clarat, in cadrul unei confe renului pentru lucrările de i Partidului Comunist din Cu pele britanice dislocate In Ir
landa de Nord şi grupurile de
rinţe de presă, că Gunnar Jar lui „Marte-2“ şi „Marte-3“ rigare Ia Na Trao. ba, primul minlslru al Guver manifestanţi catolici sau per cost, spor de periclitate 150 lei lunar.
ring l-a informai asupra inten nului Revoluţionar, Fidel Cas- soanele înarmate neindenti- (372)
tro, şl alţi conducători
de
ţiei sale de a-si relua misiu MOSCOVA 22 (Agerpres). — 20 de ori pe cea a sunetului partid şi de stat. ficate, care deschid focul asu
nea de mediere la începutul Ziarul „Izveslia" a publicat în fata aparatului creîndu-se o pra militarilor englezi, face,
anului 1972. marii un interviu cu specialişti puternică undă de şoc, gazele 30 de ani de la LISABONA. — Tribunalul în opinia corespondenţilor de
participanţi la construirea sta încălzindu-se plnă la tempera din Lisabona însărcinat cu presă occidentali, tot mai di
ţiilor interplanetare „Marte-2“ turi de mii de grade. Desigur, constituirea armatei judecarea proceselor politice ficilă încercarea de a se a Direcţia judeţeană de
şi „Marte-3", precum şi o fo frînarea capsulai este cu atît a condamnat şase studenţi ai junge la o reglementare ne
încheierea tografie a aparatului care a e mai puternică cu cit este mai populare iugoslave Facultăţii de drept din capi gociată, pe calea unor trata
fectuat prima coborire lină pe mare scutul. Dar mărirea di tala portugheză la pedepse cu tive Intre părţile interesate. drumuri şi poduri Arad
convorbirilor suprafaţa Planetei Roşii. Cele mensiunilor lui ar fi însemnat BELGRAD 22 (Agerpres). —
două st aţii, au declarat con- si o creştere în greutate, pre După cum informează agenţia
Nixon-Heath siructorii, se remarcă prin a cum şi alte dificultăţi supli Taniug, în prezenta preşedinte CU SEDIUL IN PIAŢA PLEVNEI, NR. 2
bundenta de sisteme utilizate mentare încă în prima fază a lui R.SF, Iugoslavia, coman
pentru prima oară, precum şi zborului staţiei interplanetare dant suprem al forţelor armate LONDRA. — Marea Brltanie urmează să semneze A N G A J E A Z A
. HAMILTON 22 (Agerpres). prin funcţionalitatea soluţiilor — străbaterea atmosferei te iugoslave, fosip Broz Tito, în tratatul de aderare la plata comună la 22 Ianuarie 1972,
— Preşedintele Statelor Unite, de construcţie. restre. Acest lucru a fost evi localitatea Rudo, din R S. a anuntat în fata membrilor Parlamentului Wîlliam White- • un inginer chimist pentru oraşul Arad
Richard Nixon, şi primul mi- Solutionînd, pentru prima tat folosindu-se un alt proce Bosnia si Hertegovina, a avut law, speakerul Camerei Comunelor. Din surse guver O opt Inginer) şi tehnicieni de drumuri şi poduri
nislru al Marii Britanii, Edward oară în istoria cosmonauticii, deu, şi anume puneiea in func loc la 22 decembrie, sărbători namentale, s-a mai anuntat că premierul Edward Heath inten sau constructori cu vechime in specialitatea de drumuri,
Heath,. care s-au întîlnit în dificila problemă a coboririi li ţiune a paraşutei încă în tim rea a 30 de ani de Ia consti ţionează să semneze personal la Bruxelles tratatul, dar că pentru oraşele :
Insulele Bermude la 20 si 21 ne pe Marte, constructorii ce pul in care capsula coboară tuirea armatei populare iugo o hotărîre definitivă va fi lu ată în funcţie de nivelul re Arad 2 posturi
decembrie, au discutat despre lor două statii s-au aflat In cu o viteză supersonică. Acest prezentării actualelor târî membre ale CEE. Surse oficiale Chlşinău Criş 1 post
situaţia internaţională si au ho- fata unei dileme: frînarea să procedeu a fost aplicat pentru slave şi de la insurecţia po au anuntat, de asemenea, că participarea britanică la CEE lneu 3 posturi
tărîl să menţină consultări în se efectueze fie numai pe ba prima oară în practica cosmo poarelor iugoslave. urmează să intre In vigoare de la 1 ianuarie 1973. Sebiş 2 posturi
legătură cu poziţia lor fată de za motoarelor, fie prin frinare nauticii. Folosirea unui motor Preşedintele Tito a trecut în Salarizare conform HCM. nr. 914/1968.
problemele internaţionale — se aerodinamică Şi ei au optat special a permis ca, în ciuda revistă militarii aliniaţi la ra Informaţii zilnice între orele 7,00-15,30 la leleion
arată în comunicatul publicat pentru o solulie hibrid. Apoi, vitezei supersonice, să se poa port — luptători din prima bri 13728 sau 11894 Arad.
la slirsilul convorbirilor. In au procedat la elaborarea „stra tă desenide treptat mai întîi gadă proletară, care au supra (350)
ceea ce priveşte criza mone tegiei" concrete a coboririi — o paraşută secundară, apoi si vieţuit războiului, alături de
tară occidentală — care a o frînarea. pe baza scutului cea principală. Pentru a uşura care se afla detaşamentul „Fră Mica publicitate
cupat un Ioc central în cadrul frontal, in straturile superioa condiţiile de funcţionare, în a ţie si unitate", alcătuit din ti
discuţiilor din Bermude — re ale atmosferei, apoi deschi cel moment a fost abandonat neri şi tinere din toate repu CasA liberă la vlnzare, Slme- Vlnd casă Deva. str. 23 Au
comunicatul precizează că pre derea paraşutei $î abia în ime scutul de frinare, devenii inu blicile şt provinciile Iugosla ria, 1 Mal, 39. gust. 95, sau schimb cu Timi Cetăţeni!
★
şedintele S.U.A. şi primul mi- diata apropiere a suprafeţei til, iar paraşuta principală a viei. Vlnd casA Stmerla, Şoseaua şoara. *
nislru britanic au convenit ca martiene — punerea în func fost deschisă In două etape. Primei brigăzi proletare l-a natlonalA. 29. i t
cele două părţi să-si intensi ţiune a motorului de coborîre. Numai în momentul în care fost conferit apoi „Ordinul e- ir Vlnd motor tAlat lemne, T.N. 8 Verilicaţi-vă valabitilalea nulul 1971, prezentati-vă I-
fice eforturile pentru o refor In porţiunea de coborîre In viteza capsulei s-a apropiat de Vind casă Simerla, Ştefan cel H.p., perfectă stare, comuna Ro- bulctinului de identitate. In medial la organul de miliţie,
mă a sistemului monetar occi care acţionează scutul frontal, cea a sunetului paraşuta a fost rouluj naţional”, cea mai înal Mare, 28. mos. satul Vaidei, nr. 288. cazul că expiră In cursul a- pentru preschimbare.
dental. viteza capsulei a întrecut de deschisă complet. ta distincţie militară iugoslavă.
Redacţia şl administraţia zfarolali Deva# str* Dr. P. Groza nr, 35. Telefoane dn 1231? şl 1 15 88. •— Tiparul i lotreprlnderea poligrafică Deva.