Page 77 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 77
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAl
Pentru buna servire a pu Oficiul judeţean dc turism
blicului călător in vederea organizează In perioada va
sărbătorilor de Iarnă, con canţei tabere turistice pentru
ducerea Regionalei de căi elevi. Primele grupuri au ple
ferale Deva a organizat la cai deja penlru cile 7 zile
staţiile C.F.R. Deva. Slmcria- la Sttna de Vale şi cabana
călători, Orăştie şl Pclroşanl Piclrelc In aceslc zile se pol
un număr sporit de casc dc la<c la O.J.T ultimele în
bilele. Totodată, sau luat scrieri penlru petrecerea re
măsuri pentru sporirea numă velionului la cabană. Mai
rului dc vagoane la unele sini cileva locuri la cabane
garnituri de Irenurl dc călă le Pietrele. Balcia şi Prislop.
tori, In scopul servirii în ce kr
le mal bune condiţii a trans După mai mult dc 259 de
portului elevilor In perioada reprezentaţii şi un turneu
vacanţei. plin de succes prin Moldova,
Teatrul de estradă din Deva
•k
Celor care nu l-au găsit prezintă, duminică la orele
In alte unităţi, le iarem cu 17 şi 20. în sala „Aria", ulti
noscut că la librăria „Gheor- mele două spectacole cu re
qhe Lazăr". din municipiul vista muzicală „Feţe. feţe...
Deva. se mal găsesc cîtcva la revistă"
exemplare din apreciatul vo ★
lum „Nicolae Ceausescu. bio In preajma sărbătorilor ra
grafic sl tcxle sdcclale", al re se apropie, întreprinde
ANUL XXIII. Nr. 5 276 VINERI 24 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI lui MlchelPîerre Mamelei, a rea agricolă dc slat. prin
părut la Paris, in colecţia magazinele sale gostat, a pus
in vinzarc însemnate canti
„Destine poll1ice“ a edllurli
tăţi de ţuică de prunc si di
Seghers. şl tradus în toamna ferite sortimente de vin la
Încheierea lucră confe Editura politică. preţuri convenabile.
acestui an în româneşte la
DOINA COIOCARU
rinţei pe ţară a secretarilor Acţiuni pioniereşti
—
..Cincinalul
LUPENI
1971—1975. etapă holăriloa- din tabăra dc la Lupeni.
La
această
interesantă
re în dezvoltarea societăţii manifestare, au luat parte
socialiste româneşti multi peste 100 de pionieri — co
comitetelor de partid titulat expunerea tovarăşu tori, responsabili culturali şl
lateral dezvoltate", s-a in
mandanţi de unităţi, locţii
lui Clement Negrul.
prim-
f) secrelar al Comitetului mu sportivi — care Işl petrec
In aceste zile vacanta de
nicipal Petroşani al P.C.R., iarnă in frumosul orăşel al
susţinută în faţa pionierilor minerilor Văii Jiului.
şi a consiliilor Cel mai frumos
capitol al vieţii
populare l j de pionieri de la Şcoala ge- rea documentelor celei de-a
BAIA DE CRIŞ. Unităţile
ll-a Conferinţe Naţionale a
j nerală Baia dc Criş. Casa
j de copii Baia de Criş si Organizaţiei Pionierilor şl a
noului statut. Echipajele au
| Şcoala generală Vaţa dc lost bine pregătite, iar re
Joi dimineaţa au fost relua primar al comunei Negru Vo ţii au analizat multilateral, cu zidiului Permanent, secretar al | Jos au organizai in ziua de zultatul final, egalitate de
te în plen lucrările conferinţei dă, judeţul Constanta. Vclimir competenţă şi spirit de răs C.C. al PC.R l 19 decembrie 1971 un Iru- puncte — dovedeşte aceas
ta.
j mos concurs intitulai : ..Pio-
pe ţară a secretariloi comite Rancov. secretai al Comitetu pundere. un ccrc larg de pro In ovaţiile si uralele celor 1 nieria. ccl mai frumos ca Acţiunea s-a desfăşura!
telor de partid si a preşedin lui de partid si primar al co bleme privind activitatea si piezcnţi. In încheierea lucră I pilol al vieţii". intr-o atmosferă emoţionan
ţilor consiliilor populare co munei Varîas, judeţul Timiş, rolul organizaţiilor de partid rilor conferinţei, a luai cu \ In prezenţa a peste 400 tă. In final, au (ost intonate
munale. Maria Banda, învăţătoare,, .se Si consiliilor populare comu vîntul tovarăşul NICOLAE j de pionieri şl şcolari, cadre cinlece patriotice de echi
nale în domeniul conducerii
cretara Comitetului de partid
Participanţii au ţntţmpinat al comunei Slalina-Timiş, ju vieţii economice si sociale, al CEAUŞESCU. secretar general \ didactice si părinţi, s-au in pajele si susţinătorii aces
cu vii si îndelungi aplauze deţul Caras-Scverin, Gheorghe muncii de educare si formare al Partidului Comunist Român, : trecut echipajele celor 3 tora.
sosirea în sală a ' tovarăşilor Sănăuţeanu. secretarul Comi a conştiinţei socialiste a ţără preşedintele Consiliului de A impresionat în mod
Nicolae Ceauşcscu. Ton Gheor- tetului de partid al comunei nimii. al sistematizării si dez Stat al Republicii Socialiste j unităţi. deosebii programul dai In
qhe Maurer. Emil Bodnaraş. Şipote. judeţul Iaşi, Jcnică Du- voltării economico-sociale a România. : Scopul nu a tosl eompe- încheiere dc Casa de copil
Manca Mănescu. Paul Nieu- mitrachc. primarul comunei satelor. Cuvîntarea — document pro j tiţia in sine, ci populariza din Baia de Criş.
lescu-Mizil. Ghcorglic Pană, Slobo/ia-Conache. judelui Ga gramatic de o mare importan
Gheorqhc Rădulescu, Virq'l laţi, loan Man. sectetar al Co Infăţisind realizările dobin- tă. menit să ridice, In un nivel
Trofin, llie Verdcţ. Maxim mitetului de partid si primar dite, mul|i vorbitori au arătat superior, munca organelor de
pe
că acestea nu sînt încă
Berqhianu. Florîan Dănălachc. al comunei Teius. judeţul Al parlid si de stat comunale. în Temperaturile minime vor f| cu
măsura posibilităţilor de care
Emil Drăgănescn. Janos Fazc- ba. Zoltan Cheşu|. primar al dispun comunele, a eforturilor ţoale domeniile vieţii politice, prinse Intre zero st 4 grade. Iar
maximele Intre 8 $1 n grade.
kas. Petre Lupa. Leontc Răutu, comunei Diosiq. judelui Bihor, făcute de partid şi de stat economice, socîal-culturalo si VREMEA Dimineaţa — ceaţâ.
Gheorghe Stoica. Ştctan Voi- Gheorghe Milos. secretar al pentru dezvoltarea acestora. gospodăreşti, corespunzător în sprijinul activi
tcc. losit Banc. Petre Blajovict, Comitetului de partid si pri Au fost scoase la iveală o cerinţelor si exigenţelor eta rulernîccli» generatoare ric PENTRU URMĂTOARELE
Miron Constantînescu. Mihai mar al comunei Rucăr, judeţul serie de neajunsuri ale activi pei actuale de făurire a socie tăţii productive 210 MW, iln la Termocentrala DOUA ZILE
Dalea. Miu Dobrescu. Mihai tăţii socialiste multilateral MliUta, sini «Insnrvllc de in PENTRU 24 ORE
Argeş, si Simion Snciu. secre tăţii comitetelor de partid si stalaţii auexA complexe. Vreme tnchlsA. cu cerul mat
Gerje. Ion Joniţă. Vasile Pati- tar el Comitetului de partid al consiliilor populare, au fost dezvoltate — a fosl urmărită SIMERJA. — încă de la In fotografie : AdcvAraie Vreme In grnnrRl rAlduroasA, mult no ros, favorabil precipi
lineţ. Ton Stăncscit. Mihai Ma- comunei Sînpetru de Cimpie, făcute numeroase propuneri, cu deosebită atenţie si subli iniţierea acţiunilor în spri dantelării (lin |cvl, create dc cu eonii variabil, mai mult a- taţiilor .slabe. Vlnt potrivit din
constructori.
nord-ve.sl. Temperatura — uşor
va sufla
slab
rnpetil. Vtnlut
rincscu, Ion Păţan. judelui Mureş. menite să asigure exercitarea niată în repetate rînduri de jinul producţiei. Clubul sin Foto: N. GIIGN/l plnâ la potrivit (lin nnrd-vcsl. varlablIA.
plenară a atribuţiilor de mare
In sală. alături de secretarii In cele două zile ale dezba răspundere ce revin organelor puternice aplauze, cu uralc sî dicalelor din Simeria a ofe
comitetelor comunale de par ovaţii. rit elevilor şcolii profesio
terii in plenul conferinţei, au comunale pentru desfăşurarea nale, celorlalţi tineri din
tid sî de primari, se aflau nu luat cuvîntul 33 de secretari unei vii ,activită|i politice $i în sală domneşte o almosfe- întreprinderile oraşului ac M ĂSURILE H O TA RITE IN R EC EN T A
meroşi invitaţi — membri ai rle partid si primari comunali, organizatorice In vederea spo ră însulletiloare. Sub înalta ţiuni menite să cultive şf
C.C. al P.CJR. Si ai guvernu ririi producţiei vegetale sî ani boltă se aud cuvinte de slavă să întărească responsabilita
iar în cele 20 de comisii — male, penlru dezvoltarea so
lui. conducători de instituţii închinale partidului şi patriei tea fn muncă a viitorilor
721. Numeroşi alţi participanţi nată si urbanistică a satelor muncitori, să creeze acesto ŞEDINŢĂ A CO M ITETU LU I EX EC U T IV
centrale si organizaţii obslcştL au depus în scris propuneri $i tării. Participanţii au exprimat socialiste Participanţii scan ra un substanţial bagaj de
oameni de artă si cultură, acti în cuvinte calde recunoştinţa dează. m i n u t e în şir cunoştinţe profesionale. Pa
observaţii care urmează a ti
vişti de partid sr de stat. incluse în documentele confe faţă de conducerea parlidu- „Ceausescu — P C . R . „P C.R ralel cu aceasta, răspunzînd AL C.C. AL P.C.R.
tovarăşul
Nicolae
lui,
de
Lucrările eu fost prezidate — Ceausescu", exprîmindu-si prompt solicitărilor ucenici
rinţei. Ceausescu, penlru holărîrile a lor. clubul în colaborare cu
de tovarăşul Emil Bodnaras. In unanimitate, vorbitorii doptate de şedinţa Comitelului profunda dragoste faţă dc par conducerea uzinei mecanice
membTu al Comitetului Execu Executiv al C.C. al P.C R. din lid. fală de secretarul general de material rulant prezintă
din şedinţele plenare si din 2f decembrie a.c., care consti
tiv, al Prezidiului Permanent a) parlidului, holărîrea lor ne Şl alte tematici cerule de ti Puternic imbold pentru sporirea
comisii au exprimat adeziunea tuie un nou $i preţios sprijin nerii muncitori ai oraşului.
al C C. al P.C.R., vicepreşedin deplină a oamenilor muncii de penlru cooperativele agricole abătută de a înfăptui, împreu Astfel, a lost iniţiat de cii-
te al Consiliului de Stat. In la sale, pe care ti reprezintă, de producţie, pentiu loli mem nă cu comuniştii, cu toţi locui rfnd un ciclu de curiozităţi
continuarea discuţiilor au luat la politica internă si externă brii cooperatori. în numele lo torii satelor si comunelor pa lehnico-ştiinţifire din rîndtil producţiei agricole
cuvîntul tovarăşii Sandu Cos- cuitorilor din numeroase co triei. sarcinile de excepţiona cărora cele prezentate de
o partidului si statului nostru,
lache. secretar al Comitetului mune. al comitetelor de par lă însemnătate care izvorăsc inginerul şei luliu Verni-
holărîrea lor de a munci ne
,, de partid din comuna Dumbră tid $i consiliilor populare, pri din cuvîntarea tovarăşului chescu s-au bucurai de un
obosit pentru ‘înfăptuirea ei. Cooperatorii se simt mai mult mobilizaţi
veni, judeţul Suceava. Alexan mari si secretari de partid au Nicolae Ceausescu, din rezo deosebii succes. Acesta a
Participanţii la discuţii au dat
dru Belea, secretar al Comite o înaltă apreciere măsurii lua răspuns cu entuziasm chemării luţia conferinţei vorbit tinerilor despre cal
tului de partid din comuna Al- lansate marţi, în plenul con Participanţii au adoptat apoi. culatoarele electronice şl u- Grija părintească pe care rioada anterioară anului 1908 Fără îndoială, măsurile lua
te de conducerea partidului si
mas. judeţul Sălaj, Anton Ca- ferinţei, de primarul comunei in unanimitate, într-o atmo lilizarea lor în conducerea partidul o poartă ţărănimii, ri şi scadente la plată tn 1972 — te de conducerea superioară a
statului, personal de tovaiăsul dicării nivelului de viaţă al
radjov. primarul comunei Vin- Unirea, din judelui lalomîla, sferă entuziastă. Rezoluţia întreprinderilor. râie in cazul unilătii noasUc partidului trebuie ca şi noi,
Nicolae Ceauscscu, de convo satelor sî înlăririi economico- însumează 125 000 lei —•, spri loti cooperatorii, să lc susţi
qa, judeţul Arad, Mar ia Du care a acestei conferinţe pe ţa anqajindu-se să valorifice mai Conlerinţci pe ţară a secreta Sînt preconizate şi alic financiarc a cooperativelor a- jinirea unor cooperative agri nem prin fapte, să ne simţim
ne*, primarul comunei Bucc- ră. care se înscrie In practica bine posibilităţile de care dis rilor comitetelor de parlid şi a acţiuni de acest gen. meni qricolc este puternic reliefată cole să-si achilc contribuţia In mobilizaţi cu tonle eforturile
cea. judeţul Botoşani, Ion Di- pun în creşterea, înqrăsarea si preşedinţilor consiliilor popu te să ridice nivelul general de o serie de măsuri hotărîle Casa de pensii pentru anul in realizarea la timp si tn cele
partidului nostru de a se con lare comunale. în acest sens. Printre altele, 1071 prin 'alocarea sumelor
ma. secretarul Comitetului de livrarea către stat a animale dc cunoaştere al tinerilor, mai bune condiţii a lucrărilor
sulta permanent cu oamenii După încheierea lucrărilor este semnificativ faptul că în respective de la bugetul de de care depinde sporirea pro
partid din comuna Petrcsli. lor, contribuind astfel la spo penlru a i determina să-şl anul 1971 s-au introdus noi
muncii, de a supune unei am conferinţei, tovaiăşul Nicohe slat — la C A.P. Şoimuş res ducţiei si a veniturilor coope-
judeţul Dîmboviţa. Kurko fo ple dezbateri cele mai impor rirea fondului central al sta Ceausescu si ceilalţi conducă aducă un aport cit mai sub forme de organizare şi un nou tanta ridieîndu-so la pesle ralivclor agi icole, să punem
sil. secretarul Comitetului de tului, la îmbunătăţirea aprovi stanţial la problematica ma sistem de retribuire a muncii 70 000 Ici —, cît si acordarea cit moi bine în valoare po
tante probleme pe care le ri tori de parlid $i de stal s-au în cooperativele agricole, s-a
partid din comuna Dilrău. ju zionări» populaţiei. joră ce coordonează activi de credite rambursabile în a tenţialul productiv al pâmin-
dică făurirea societăţii socia fotografia! în mijlocul partici stabilit ca si cooperatorii s3 nul 1972 coopeiativelor agri lului si al animalelor, Astfel,
deţul Harghita. Gheorghe Bor Ultima parte a şedinţei a tatea întreprinderilor. beneficieze dc spitalizare gra
liste multilateral dezvoltate. panţilor din fiecare judeţ al cole care au livrat produse pe vom putea la ce dovada ata
can. primarul comune! Ileana, Discuţiile din plenară si din fost prezidată dc tovarăşul ţării. I. MERGEA tuită, de posibilitatea de a bază de contract la fondul dc şamentului şi draqoslei faţă de
judelui Ilfov, îlie Călin, secre comisii au ovut un pronunţat Gheorghe Pană. membru al Simeria merge în staţiuni de odihnă si stat, penlru plala retribuirii polilica înţeleaptă a partidului,
tratament, iar înccpînd cu lu
tar al Comitetului de partid $i caracter de lucru. Participan Comitetului Executiv, al Pre (Agerpres) na ianuarie a anului viitor, se cuvenite membrilor coopera asîqurlnd o contribuţie spori
tori in raport cu munca efec
tă a unităţii noastre la forma
vor acorda si ajutoare penlru tiv prestată, reprezinlă o nouă rea fondului de produse agro-
copiii ţăranilor cooperatori. şi grăitoare expresie a grijii alimentnre nl Malului şî la mai
»T4 Ţoale măsurile amintite au a ce se acordă sprijinirii coope buna aprovizionare a popu
vut un efect favorabil asupra
S l FACEM TOTUL PENTRU A ASIGURA PRODUCŢIEI Cu planul anual îndeplinit paiticipării la muncă a coope rativelor agricole pentru dez laţiei. EUGENIA FAUR
voltarea producţiei Si îmbună
ratorilor, ceea ce a influenţat
contabil şei
pozitiv soarta producţiei si a tăţirea activităţii lor econo- C.A.P. Şoimuş
mico-financiare.
FINALIZARE EXEMPLARĂ IN 71 veniturilor cooperativei agri
cole. Dar, cu toate că s-au ob
.V îscoza" Lupeni ţinui rezultate nraî bune de-
ctt in alţi ani. datorită nece Prin muncă vom răspunde
LUPENI. Printre colectivele de muncă din judeţul sităţii de a achita o serie de
! START OPTIM PE ’72 ntiale înainte de termen, este şl ccl al Fabricii de fire datorii formate anterior şi sca grijii partidului
nostru care anunţă îndeplinirea sarcinilor de plan a-
şi fibre artificiale „Vîscoza" Lupeni. Pînă la siîrşitul a- dente în acest an. nu am avut
posibilitatea să-î relribui luna»
nulul aici se va realiza peste plan o producţie globală — mă refer îndeosebi în ulti Cu multă bucurie şî satis lul ne va ajuta să achităm, la
şi marfă în valoare de aproape I milion lei, concreti mul' Irimestru — pe coopera facţie nm aliat, olit eu, cît Casa de pensii, suma de
Proiectarea proprie asigură zată in special prin realizarea suplimentară a peste 22 tori pentru munca depusă. Si to|î cooperatorii noştii, de tem datori şi care ne venea
176000 lei, cu care mai sîn-
tone lire şi sioară din mătase.
luată de
spre noua hotărîre
Ca sî în anul trecut, cind
Şt activitatea financiară a avut In acest an un curs
normal, numai economiile la preţul de oost ridieîn- unitatea noastră a simlit pu- conducerea partidului privind foarte greu să o achităm.
Eu zic. cu ţoală convinge
anularea restituirii unor cre
lernic ajutorul acordat de slat
du-se la pesle 325 000 lei. dite acordale de slat In pe
prin sumele puse la dispoziţie rioada anterioară anului 1968 rea, că penlru cooperativa
pentiu
noastră, ca de altlel,
şi diversificarea producţiei I.M.C. B îrcea pentru acoperirea pagubelor şi scadente la plată in 1972, toate cooperativele, acest a
piovocatc de inundaţii, în n-
jutor a sosit într-un moment
alocarea dc la bugetul de stat
BIRCEA. După cum am fost Informaţi şl coleclivut cest an partidul a luat noi mă a unei importante sume pen deosebit, tocmai, alunei cind
suri pentru a ajuta cooperati
întreprinderii de materiale de construcţii Bîrcea ra vele agricole care au o situa tru a sprijini unele coopera aveam cea mai mare nevoie de
portează îndeplinirea sarcinilor de plan anuale. In pe ţie economico-financioră grea. tive agricole să-şi achile con el. Am discutat cu mai mulţi
de utilaje şi piese de schimb rioada care a mal rămas plnă la sfîrşitul anului se va Faptul că în sedinU Comite tribuţia la Casa de pensii pen cooperatori de la noi. Cu lo
realiza o producţie globală şi marfă In valoare de pe
lru anul 1971 şi acordarea u
bi am inleles cum se cuvine
tului Executiv al C.C. al PC.R.
pesle
ste 1 milion lei. Vor fl produse
180
plan
lone vată şi produse din vală minerală, 25 000 bu din 21 decembrie a.c. s-a ho nui credit rambursabil în şi arest spiijin. Măsurile lua
1972. cooperativelor
agricole
te sînt dovezi dc netăgăduit
Pe faţada unuî bloc nou din complexe, la rezolvarea căro tru lucrări de investiţii, mică căţi cărămizi dlalit, 40 000 unităţi cahle teracotă şi tărî! anularea resliluîrii unor de producţie care au livrat că partidul poartă o grijă per
Hunedoara, aşezat Inlrc Insti ra proiectanţii sînt chemaţi mecanizare, modernizarea in 50 000 bucăţi blocuri din beton !n echivalent cărămizi credite acordale de stol în pe produse de bază de contrari manentă dezvoltării agricultu
tutul do subinqineri si Grupul să-şi aducă o substanţială con stalaţiilor si agregatelor, pro normale. la lonrlul de stal, penlru pla ri. asigurării celor mai bune
şcolar siderurgic, poale fi vă tribuţie. Există siluMii care ducerea pieselor de schimb ne De asemenea pînă la finele anului sarcina de plan la ta rctribuiiii cuvenite mem condiţii tuturor celor /are
zută o firmă care stîrnesle cu- reclamă rezolvări rapide si «- cesare întreţinerii si reparării export va li depăşită cu S50 000 lei valută, economiile brilor cooperatori în raport muncesc în acest important
rlozilale: „Centrul de proiec ficiente sau trebuie executate utilajelor. Centrul funcţionea la preţul de cost vor însuma 800 000 Ici. iar beneficiile cu munca electiv preslnlă. domeniu al economiei naţio
tare — filială a 1PROMET Bu lucrări mai mărunte care nu ză ca unitate cu gestiune eco 1,4 milioane lei. In pa g in a a h-a Esle un nou şi imens spri nale.
cureşti". In sălile luminoase pot fi aminale Institutele cen nomică internă si are sarcina jin pe care partidul il acordă Socotesc că răspunsul nos
de la parter $i etaj aproape 100 trale de proiectări nu satislă- să rezolve problemele de pro întreprinderea de panificaţie Deva A fi comunist rooperolivclor agricole de pro tru la această grijă nu poate
de proiectanţi si desenatori ceau întotdeauna aceste cerin iectare ale tuturor întreprinde ducţie, o nouă adeverire prac fi decîl unul singur : să mun
lehnici, In majoritate tineri, ţe din cauza dislanlei sau su rilor din cadrul centralei. DEVA. Un alt colectiv de muncă care anunţă înde de omenie tică a leqălurii ce există între cim cu hărnicie şi abnegaţie
slau aplecaţi asupra planscle- praaglomerării Tergiversarea Pe lingă avantajele enume plinirea planului anual de producţie la principalii in vorbele şi faplele parlidului penlru a spori necontenit pro
lor irasînd cu de2invollură lor producea porlurbalii pe în rate. înfiinţare* unui centru dicatori de plan esle şi cel al întreprinderii de pani De lapl. pulem vorbi de o ducţia la hectar, penlru a da
contururile unor piese, maşini tregul flux de elaborare a me dc proiectare la Hunedoara arc ficaţie Deva. Şl in această unitate se va realiza pînă la — - — ronlînuilnlc n măsurilor dc tării mai multe produse, ceea
sprijinire a agriculturii şi a
sau utilaje. talului. De acum. soluţionarea Si un alt efect favorabil aflîn- finele anului o producţie globală suplimentară în va ţărănimii cooperatiste. ce va însemna o contribuţie
— Intr-o ccnlrală industrială acestor probleme cade în sar du-sc în imediata apropiere a loare de 4 milioane lei, Iar producţia marfă vîndută şi mai de seamă la înlăptuirea
— ne-a explicat inginerul Şte cina cenlrului din Hunedoara furnalelor, cuptoarelor, liniilor încasată va fi depăşită cu 3 milioane Ici. Cooperativa noastră agrico holărîrilor Congresului al X-
fan Gruian, pe car« l-am în- •— Preocuparea dc bază a co- De la începutul anului productivitatea muncii a fost ÎN PA< ŞINA A III-A lă va beneficia de anularea a lea al partidului.
tUnit cindva si I* fostul ser Icclivuluj nostru, a adăugat AL. SANDULESCU depăşită cu 6 000 lei pe salariat, Iar beneficiile realizate aproximativ 100 000 lei, cre
viciu de proiectări al combi inginerul Ştefan Tcodorescu, in plus se ridică la 1,4 milioane lei. ,jj dit acordat de slat înainte de MARIN ŞURCA
natului siderurgic — activita şeful centrului, o constituie e Sport anul 19G8 şi care avea lermen preşedintele C.A.P.
tea productivă ridică probleme laborarea documentaţiilor pen (Continuare în pagina a ll-o) scadent în 1972. Totodată, sla- Orăştie