Page 78 - Drumul_socialismului_1971_12

2
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 276 • VINERI 24 DECEMBRIE 1971

FINALIZAREA MASURILOR ADOPTATE
trei m m n m im

SOLICITĂ RESPONSABILITĂŢI In V a lea Jiu lu i m e s e r ia construit şi p u ţu rile d e la re ca om, ca c etăţean . A ­

d e m in e r , ca o ric e m e s e ­ m in e le Aninonsa şi B ă r b ă - p o i n e n u m ă r a te p o sib ilită ţi
rie tr ad iţion ală, se m o ş te ­ teni. am d c a fir m a r e pe plan p r o ­
— T oţi c ei cu c a r e
fe s io n a l şi fa m ilia l. T e r m i-
n eşte din g e n e r a ţie In g e ­
CONCRETE, AJUTOR ŞI CONTROL n eraţie. A şa s e f a c e că in stat d e v o r b ă n c-au spu s n in d cu rsu rile u n ei şcoli
m in e le
te h n ic e , m i-a m fo r m a t o f a ­
că lu craţi cu o p asiu n e şi
im p o rta n t
aces tu i
b azin c a r b o n ife r al ţării e - o d ă r u ir e cu totul a p a r t e. m ilie, iar p e cel d o i co p ii ai
x is tă o tr ad iţie ca ta in e le şi D e u n d e se trag e a c e a s tă m e i ii p ot c r e ş te in condi­
fr u m u s e ţe a p r o fe s iu n ii de p a siu n e ? ţii bune, in acelaşi spirit, cu
I N S I S T E N T Ă m in e r să se tr an sm ită, o d a ­ n ăscu t la L u p e n i şi am trăit d r a g o s te fa ţ ă d e m u n c ă şi
s-a
n oastră
— F a m ilia
o a m e n i, c u m a m fo s t c r e s ­
tă cu p asiu n ea, din tată in
fiu. în m ijlo c u l u n or o a m e n i cuţi şi noi.
A m cu n oscu t la m in a L i- c a r e au ştiut să-şi r e s p e c t e — Cum se f a c e că d eşi
Actul conducerii politice o tice şi social-culturale ce le Au fost trasate sarcini şl din luna Iulie ac. şl din do­ v e z e n i d o i fr a ţi : p e Dioni- aţi absolvit cursurile unei
vieţii economice şi social-cul- stau in faţă. De asemenea, bi­ răspunderi concrete pe puncte cumentele plenarei C. C. al sie şi N ico la e B a r th a , d o i şcoli te h n ice, c on tin u aţi să
lu craţi tot ca ş e f d e b r ig a ­
turale înmănunchează — pen­ rourile organizaţiilor de bază de lucru membrilor de partid, PC.R, din 3—5 noiembrie m in e r i d es to in ici, c a r e se
tru a răspunde cerinţei obiec­ au fost şi sînt îndrumate să pentru ca ei să-şi mobilizeze 1971. bucură d e o stim ă d e o s e b i­ a fi G O NiuNis; i dă ?
tive a ridicării rolului condu­ analizeze stadiul îndeplinirii vecinii, tineretul la muncă La succesele obţinute de tă. Iar fa p t u l că lu c rează — Ş co a la d e c a r e a m a ­
cător al fiecărei organizaţii de holărîrilor adoptate, aşa cum pentru efectuarea lucrărilor organizaţia comunală de par­ îm p r e u n ă la lu c ră rile de DE OM ENIE m in tit a m fă c u t-o cu in te n ­
partid — o temeinică cunoaş­ de altfel procedează organiza­ In termenele stabilite. Mem­ tid în acest important dome­ d e s c h id e r e şi p reg ă tir e nu ţia d e a mă perfecţiona, de
tere, activitate colectivă in e­ ţiile de partid de la fabrica brii comitetului de partid au niu, respectiv al organizării es te d e loc în tim p lător. D io- a -m i îm b o g ă ţi c u n o ştin ţe le
laborarea măsurilor, organiza­ de industrializare a lemnului, fost repartizaţi pe brigăzi si aplicării şi controlului Îndepli­ n isie B a rth a , c a r e lu crează p r o fe s io n a le . Ş i ap o i, aş d ori
rea transpunerii cu fermitate unitatea de materiale de con­ lucrări, cu obligaţia de a aju­ nirii hotărlrilor, o contribuţie in m in erit — m a i ex a c t, la m e ser ia . In plus, eu am în­ să vă sp u n că un m in e r a ­
şi promptitudine în viată a strucţii a industriei locale, ta la organizarea muncii şi an­ de seamă au adus-o controa­ s ă p a r e a pu ţu rilor — d e la văţat d e la tatăl meu nu d e v ă r a t s e sim te bin e, in
hotărlrilor organelor superioa­ brigăzile C.A.P, din Drotuna trenarea oamenilor şi de a ne lele directe efectuate de mem­ v irsta d e 18 ani, a stabilit n u m ai m e s e r ia ci şi cum larg u l său, n u m a i in s u b ­
re şi a celor proprii. Aceste şi Ociu, cele din satele de informa operativ cu proble­ brii biroului comitetului co­ îm p r e u n ă cu b r ig a d a sa trei trebuie să i te d ăru ieşti. Nu teran , a c o lo unde se d e s c h id
deziderate ne-am s-Uăduit să munte Ciungani şi Câzăneşti. mele care se ridică In sectoa­ munal de partid, colectivele re c o r d u r i r e p u b lic a n e , p e r ­ es te totul să m u n ceşti, ci să d r u m u r ile s p r e cărb u n e.
le punem în centrul activită­ Una din principalele proble­ rele de care răspund. Perio­ compuse din membri ai acti­ fo r m a n ţ e c a r e l-au făc u t pe m u n c eşti b in e ! — C in d v o m p u tea con­
ţii comitetului nostru comu­ me care preocupă organizaţia dic, biroul comitetului comu­ vului de partid care s-au de­ fr a t e le său, N icolae, să îm ­ — A c e a s tă tr ad iţie a f a ­ semna un record stabilit de
nal de partid. noastră comunală de partid nal de partid şl comitetul e­ plasat în organizaţiile de ba­ Frezorul Ioan IMKraclic, din b r ă ţiş e z e aceeaşi p r o fe s iu n e m ilie i B a r th a este co n ti­ b r ig a d a c o n d u s ă d e N icolae
La apariţia unor liotârlri ale este punerea In valoare a re­ xecutiv al consiliului popular ză cu scopul de a le sprijini cadrul Fabricii de stllpl h|- b ă r b ă t e a s c ă , d a r c a r e o fe r ă n u ată d e N ico la e B a r th a ? B a r th a ?
organelor superioare de partid zervelor pe care le avem atît au analizat stadiul înfăptuirii şi îndruma în munca lor de drauJIcI Vulcan, este eviden­ satisfa cţii n eb ă n u ite. — D e o c a m d a t ă , es te p r e ­
ţiat lunar In întrecerea fiocla-
şl de stat sau după elaborarea în unităţile de prelucrare cit măsurilor stabilite. Acelaşi lu­ transpunere în viată a hotărî* ll-Slfl. L - a m in tr e b a t p e t o v a r ă ­ — Da, fr a t e le m e u mai m atu r, c o n s id e r eu, să v o r ­
propriilor noastre hotărîri, mai ales In sectorul agricol. cru 1-^u făcut şi comitetele de iilor de partid. De fiecare da­ şul D ion isie B a r th a cin d a mic con tin u ă cu b in e, sp u n b im d e s p r e un r e c o r d r e ­
comitetul comunal a trecut Studiind cele două programe partid din C.A.P., birourile or­ tă membrii biroului şl comi­ stabilit p rim u l r e c o r d ? R ăs­ eu, tr ad iţia fa m ilie i. Dar, p u b lic a n realiz a t d e b rig a d a
imediat la organizarea muncii naţionale elaborate de partid ganizaţiilor de bază. Analizele tetului, colectivele trimise In pu n su l a v en it n eaş tep ta t de s p e r ca şi fiu l m eu , cln d va m ea. C ea m a i bună p e r fo r ­
de popularizare a conţinutului şi confruntînd obiectivele lor au impulsionat lucrările. Hotă- termen au informat organul r e p e d e : a ju n g e la virsta m u n cii, să m a n ţă a n oa stră a fost r e a ­
acestora, în vederea cunoaş­ cu realităţile de la noi, am rîtoare este însă insistenţa cu despre stadiul îndeplinirii u­ — P rim u l re c o r d l-a m d e v in ă un bu n m in er. lizată in lu n a m a i, cind a m
terii de către fiecare membru desprins că avem mari rezer­ care s-a urmărit şl se urmă­ nei hotărîri sau alteia. Ace­ A genjie C.E.C. re a liz a t m a n u l 1962, la m i­ P e N ico la e B a r th a , c e l c a ­ să p a t şi b e to n a t 94 de m e ­
de partid a importantei şi ne­ ve şi In domeniul dezvoltării reşte transpunerea !n viaţă a eaşi practică, dovedită foarte n a Dllja, u n d e p en tru p ri­ re re p r e z in tă c e a d e - a tr eia tri liniari, p e r fo r m a n ţ ă r e a ­
cesităţii înfăptuirii lor. Mij­ zootehniei şi al îmbunătăţiri­ ceea ce ne-am propus, con­ utilă, a fost folosită şi de că­ m a d a tă în ţară a m realizat g e n e r a ţie d e m in e r i a f a m i ­ lizată îm p r e u n ă cu ortacii
loacele folosite în acest scop lor funciare. In fond, sînt le­ trolul îndeplinirii sarcinilor, tre birourile organizaţiilor de în ca rtie ru l Dacia 52 d e m e tr i lin iari p e lună, liei sale, l-a m găsit, in tr-o din b r ig a d a fr a te lu i m eu
sînt binecunoscute, ele cu- gale unele de altele, exigenţa şi leimitatea. A fost bază care, periodic, au infor­ la s ă p a r e şi b e t o n a r e U lti­ d u p ă -a m ia z ă d e n o ie m b r ie , D ionisie. M ai tlrziu, p o a te
prinzînd instructajele periodi­ mat adunările generale despre D E V A . In Întrunirile lor cu m u l r e co rd a fo s t stab ilit in a p a r t a m e n t u l său din p e s te un a n -d o i, v o m trăi
ce cu activul de partid, adu­ stadiul îndeplinirii unor hotă- deputaţii, mal mulţi cetăţeni, d e b r ig a d a p e c a r e o c o n ­ ca rtieru l A e r o p o r t al m u ­ şi, cin e ştie, p o a te , p o a te !
locuitori ol cartierului Dacia,
nările generale şi plenarele de experienţa c o m ite te lo r rlrl sau a măsurilor stabilite au cerut organelor municipale du c, in lu n a m a i d in acest n icip iu lu i P etroşan i. Şi In A ceştia sin t fr a ţii D ion i­
comitet, învătămintul de par­ In adunările anterioare, cit şi să ia masuri pentru Înfiinţa­ an, la m in a L iv ezen i. A ici tim p ce fiu l său Eugen a­ sie şi N ico la e B a r th a , d oi
tid, folosirea colectivelor de raportarea de către 2:3 mem­ rea unei agenţii C.E.C. in a­ a m realizat la un puţ intr-o v e a p r o b l e m e le sa le cu a r it­ tin eri c o m u n işti c u m sint
agitatori, agitaţia vizuală, în- bri de partid despre îndepli­ sin g u ră lu n ă p este 94 de m e tic a, iar M elin d a cea m i­ m u lţi In V a le a Jiu lu i, a le
lllniri, expuneri şi conferinţe com unale de pa rtid nirea sarcinilor încredinţate. cest cartier. Dupâ cuin ne In­ m e tr i liniari. că în c e r c a să fa c ă un c ă ţ e ­ că r o r fa p t e d o v e d e s c în c ă o
formează tovarăşul Ioan Roş­
prezentate în fata populaţiei ea, directorul filialei C.E.C. — îm p r e u n ă cu b rig a d a luş din p lastilin ă, a m p u r ­ d ată că n u m a i m u n c a f ă ­
şi altele. Eficienta întregii activităţi Deva, rAspunzInd acestei do­ p e c a r e o c o n d u c e ţi aţi lu ­ tat cu cel m a i tin ă r m in e r cu tă cu p a siu n e p o a te o fe r i
Viata a demonstrat Insă că de organizare, aplicare şî con­ rinţe, ieri dimineaţă a fost crat şi la alte o b ie c tiv e m i­ al fa m ilie i B a r th a un scurt,
oriclt de realistă ar fi o hotă- Conferinţe comunală de nevoie, în unele cazuri, de trol al îndeplinirii hotărlrilor deschisă fu cartier agenţia j n ie re ? d a r s e m n ific a tiv , d ia lo g : îm p lin ir e a asp iraţiilor, te
rlie, indiferent de domeniul partid de anul trecut a anali­ trageri ia răspundere pe linie organelor superioare si ale ce­ nr. 1 Dacia. — V reau să sp u n că, p ă s - — Ce satisfa cţii v-a adus, p o a te fo r m a ca un om demn
afectai, dacă nu se iau măsuri zat situaţia folosirii terenuri­ de partid care au mers plnă lor proprii este reflectată, In Noul local este dotat cu per­ trln d trad iţia fa m ilie i n o a s ­ pin ă acu m , m e s e r ia d e mi­ al so cietăţii socialiste, te
politico-organizatorice cores­ lor agricole şi a constatat că la sancţiuni sau chiar de une­ ultimă instanţă, de îndeplini­ sonalul şl mobilierul necesar tre, atit e u cit şi fr a t e le m a i ner ? f a c e să trăieşti ca un c o m u ­
punzătoare, aceasta rămîne o o suprafaţă mare, de peste 270 le măsuri organizatorice. Drept rea şi depăşirea programului funcţionării agonţlel In bune m ic, N icolae, lu c r ă m n u m a i nist d e o m e n ie , iţi o fe r ă
simplă afirmare a scopului ha. adică circa 20 la sută din urmare, pe întreaga suprafa­ economic al unităţilor indus­ condlţlunl. Orarul de deservi­ la s ă p a r e a şi b d o n a r e a p u ­ — In p rim u l rind o în ­ m u ltip le p osib ilităţi d e a fir ­
propus sau a dorinţei de a suprafaţa agricolă a C.A.P. era ţă planificată au fost executa­ triale şi agricole de pe raza re a populaţiei este : zilnic ţu rilor m in ie re. In a fa r a p u ­ c r e d e r e d e p lin ă in fo r ţe le m are. MIRCEA NEAGU
soluţiona o problemă sau alta. supusă în fiecare an excestjfui te deja şanţurile de desecare, comunei. Pe 11 luni, produc­ intre orele 8-13 şl 16,30—19. ţu r ilor am in tite, am m a i m e le , un m ijlo c d e a fi r m a ­
De aceea, comitetul de partid de umiditate, fapt ce făcea ca în lungime de aproape 20 km, ţia globală pe ansamblul co­
pune accentul pe completarea culturile să fie compromise. precum şi îndiguiri şi plantaţii munei a fost realizată In pro­
acţiunii de cunoaşlere cu sta­ La a stabilit ca obiectiv de de proiecţie, continulndu-se porţie de 105 la sută, produc­
bilirea de termene şi respon­ maximă urgentă efectuarea de cu taluzările, nivelările şi alte ţia marfă vîndutâ şî încasată antrenate la efectuarea acesto»
produse Obiectiv principal pe agenda lucrătorilor ogoarelor
sabilităţi concrete pe membiii lucrări de îmbunătăţiri funcia­ lucrări aferente, astfel ca Îna­ — 103 la sută, dîndu-se peste munci.
activului de partid pentru du­ re pe întreaga suprafaţă. Si­ inte de campania agricolă de prevederii* planului Deoarece timpul »e menţine
cerea la îndeplinire a hotă­ tuaţia putea fi remediată mai primăvară din 1972 Întreaga In valoare de 1 183 000 lei şi favorabil, este o necesitate a­
rlrilor şi cu practica de a cere de mult dacă şi comitetul de lucrare să fie terminată, beneficii în valoare de peste cută ca încă de pe acum orga­
acestora să raporteze în şe­ paTtld, şi consiliul popular, .şi Preocuparea comitetului de 2 600 000 lei. Rezultate poziti­ nizaţiile de partid, consiliile
dinţele comitetului de partid, ţăranii cooperatori se mobili­ partid pentru controlul înde­ ve s-nu obţinut şi In cele două populare şi conducerile unită­
şi biroului, în adunările ge­ zau efectiv, fără să aştepte să plinirii hotărîrilor conducerii cooperative agricole de pro­ EXECUTAREA LUCRĂRILOR ţilor agricole să organizeze te­
nerale ale organizaţiilor de fie îndemnaţi sau obligaţi. de partid se evidenţiază şi In ducţie la culturile prăsitoare, meinic trecerea efectivă la e­
bază despre felul cum şi-au Cu sprijinul specialiştilor, domeniul vieţii de partid. Spre lapte şl efective de animale. xecutarea lucrărilor de îmbu­
dus Ia Îndeplinire sarcinile în­ comitetul comunal a întocmit exemplu, la începutul trimes­ Cert este că rezultatele eco­ nătăţiri funciare, să mobilizeze
credinţate. Acest lucru — în­ un plan de acţiune pentru e- trului II al acestui an s-a fi­ nomice puteau fi şi mai bune, întreaga masă dc cooperatori
tregit cu deplasările noastre txecularea acestor lucrări, o­ nalizat munca organizaţiilor mai ales In sectorul agricol, ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE şi locuitori ai satelor, pe toii
in teren, In mijlocul oameni­ biective concrete — canale de de bnză pentru creşterea lor dacă întregul activ de partid cetăţenii din localităţile Jude­
lor — ne-a dat in permanen­ .scurgerea apelor, îndiguiri po numerică şî calitativă, stabilin- de pe raza comunei îşi aducea ţului pentru a-şl aduce contri­
ţă posibilitatea să cunoaştem malul Crişului, plantaţii de du-se măsuri care să nsigure o contribuţie mai mare la buţia la realizarea acţiunilor
stadiul îndeplinirii hotărlrilor, protecţie —, cu termene şi îmbunătăţirea conducerii mun­ transpunerea în viaţă a hotă- Punerea deplină în valoare manifestat şi peste faptul că deţean privind acest Impor­ care vizează ridicarea capaci­
puţind astfel să acţionăm ope­ responsabilităţi de execuţie. cii de primire în partid. In riiilor şi măsurilor stabilite. a capacităţii productive a p3- mai există încă zeci de mii de tant domeniu de activitate. tăţii productive a pămîntului
rativ, tn cunoştinţă de cauză După aceea, a dezbătut mă­ urma studiului efectuat de De fapt, trebuie să arăt că Ja mîntului — sarcină de căpete­ hectare pe care trebuie între­ Intre altele, se prevede ca în şi apărarea împotriva inunda­
acolo unde se constată ne­ surile stabilite cu birourile biroul comitetului comunal a­ nivelul unor organizaţii de nie trasată dc conducerea par­ prinse o serie de acţiuni fcin anul următor să fie făcute a­ ţiilor. Pentru organizaţiiîe de
ajunsuri. organizaţiilor de bază, cele supra posibilităţilor de primi­ tidului şi stalului nostru lu­ scopul eliminării excesului de menajări din fonduri centra­ tineret şi pentru elevi es t eo
De un real folos în desfăşu­ două comitete de partid, comi­ re în partid, a muncii de edu­ bază se manifestă şi o slabă crătorilor din agricultură — umiditate, combaterii eroziu­ lizate şi în sisteme locale cu mlndrie şi un act de înalt pa­
rarea muncii de popularizare sia economiică, consiliile do caţie desfăşurată cu oamenii, combativitate faţă de cei care reprezintă una din problemele nii solului, extinderii supra­ contribuţia unităţilor agricole triotism să-şi aducă întreaga
a hotărlrilor şi de mobilizare conducere I ale celor două s-a reuşit ca pină în prezent nu-şi duc Ja îndeplinire sar­ cardinale cu care sînt con­ feţelor irigate, apărării loca­ pentru irigaţii pe 850 hecta­ lor contribuţie la înfăptuirea
a comuniştilor şi a maselor de C.A.P., comitetul executiv al organizaţiile de bază să pri­ cinile sau au diferite abateri. fruntate permanent organizaţi­ lităţilor şi terenurilor agricole re, paralel cu aceasta fiind pre­ prevederilor programului na­
cetăţeni la înfăptuirea lor sînt consiliului popular, defîniti- mească un număr de 42 de Slntem conştienţi de aceste ile dc partid, consiliile popu­ împotriva inundaţiilor ele. Da­ văzut să se reamenajeze cana­ ţional de îmbunătăţiri funciare.
comisiile pe probleme de ne vîndu-Ie prin includerea pro­ comunişti. Sigur, munca noas- carenţe şi vom depune şi mai lare comunale, conducerile u­ că în unele comune ca Vata lele pe întreaga suprafaţă iri­ De asemenea, sub conducerea
lingă comitetul de partid. punerilor făcute. Planul de ac­ tiă nu s-a terminat aici, ci am nităţilor agricole, cadrele teh­ de Jos, Baia de Ciiş, Ilia, Ra- gată In anii precedenţi In organizaţiilor de partid, con­
Membrii comisiilor pe proble­ ţiune a fost discutat, de ase­ perseverat în educarea comu­ multă insistenţă în întreaga nice, toţi cooperatorii şi me­ poltu Mare — să amintim cîte- ceea ce priveşte combaterea siliile Frontului Unităţii Socia­
me au sarcini concrete pe or­ menea, în adunările generale nistă, îndeosebi a celor nou activitate de partid. canizatorii. In ultimă instanţă, va exemple — factorii răspun­ excesului de umiditate,- s-a liste şi consiliile populare co­
ganizaţiile de bază şi cele de ale organizaţiilor de partid şi primiţi, folosîndu-ne de dife­ gospodărirea cu maximă chib­ zători au urmărit ca lucrările stabilit să fie realizat un vo­ munale sînt chemate să des­
masă, pe unităţi economice, a­ rite forme şi mijloace izvorîte ARON MEDREA zuinţă a fondului funciar fiind cuprinse în planuri să fie în­ lum de lucrări care afectează făşoare o susţinută muncă po­
gricole şi Institutîi, pe cere le ale membrilor cooperatori. secretarul Comitetului o chestiune de interes naţio­ deplinite în bune condiţii, la o suprafală de 2 000 hectare, litică şi organizatorică, să facă
ajută conciet la îndeplinirea Ce s-a întreprins în conti­ din propunerile şî expunerea comunal de partid nal, este datoria fiecărui cetă­ cooperativele agricole din Măr- iar pentru combaterea ero­ o largă mobilizare a oamenilor
obiectivelor economice, poli­ nuare ? tovarăşului Nicolae Ceauşescu Vaţa de Jos ţean să-şi aducă întreaga con­ tineşti, Lăpuşnic, Aurel Vlaicu, ziunii solului se prevede în­ muncii de la sate şi de la oraşe
tribuţie la finalizarea acţiuni­ Ruşi, Bretea Streiului şi altele treprinderea de acţiuni pe 1 250 la executarea acţiunilor de îm­
lor menite să asigure fructifi­ tiu s-a făcut o mobilizare co­ hectare. O parte însemnată din bunătăţiri funciare, acţiuni ca­
carea cu eficienţă maximă a respunzătoare a cooperatorilor eforturi trebuie să fie concen­ re prezintă o importanţă co-
sedii de turbosuflante la Uzi­ ioment solemn potenţialului productiv al pâ- şi a tuturor cetăţenilor la rea­ trate la înlensificarea ritmului virşitoare pentru existenţa po­
Proiectarea proprie asigură na de fier Vlah iţa. I mîntului, la înfăptuirea în mod lizarea unor acţiuni care, deşi lurilor şi îndiguiri, lucrări ca­ porului, pentru înfăptuirea e­
de lucru la consolidarea ma­
nu cereau eforluri deosebite,
exemplar a obiectivelor ce re­
xemplară a programului
< '
O problemă care
noului
insistent colectivul preocupă j DEVA. 70 de tineri şi tinere, vin fiecărei comune, sat şi aveau un efect favorabil asu­ re vizează apărarea împotriva dezvoltare cconomico-social
centru, o reprezintă întocmi­ j elevi încă ai şcolilor genera­ unităti agricole din programul pra soartel producţiei agrico­ inundaţiilor a 14 localităţi şi a a patriei noastre Iată de ce
şi diversificarea producţiei rea de proiecte pentru piesele i le nr. I şl 4 din municipiu! naţional de îmbunătăţiri fun­ le. Acum ne aflăm Snlr-o pe­ re teren agricol. In principal, este obligaţia fiecărui cetăţean,
unei suprafeţe de 2 500 hecta­
ciare.
j Deva, au bătut la porţile ma-
o chestiune de mîndrie şi sa­
şi
ce urmează a fi asimilate
introduse in fabricaţie. Cunos- j turitâţll. Primirea lor In or­ Fără a minimaliza cu nimic rioadă cînd forţa de muncă astfel de acţiuni sînl planifica­ tisfacţie ca să se simtă partici­
cind dimensiunile acestui efort, ! ganizaţla U.T.C. a însemnat realizările obţinute în acest este maţ puţin ocupată în a­ te să se finalizeze pe rfurile pant activ la înfăptuirea obiec­
de utilaje şi piese de schimb proiectanţi; îşi mobilizează în­ ; împlinirea viselor dar şl re­ an în privinţa executării lu­ gricultură, De asemenea, se cu­ Mureş, Crişul Alb, Şirei, Gal­ adoptat de conducerea partidu­
tivelor stabilite in programul
; cunoaşterea unor calităţi ale
bena şi Cerna.
Desigur, cea
nosc bine ce restante există la
crărilor dc îmbunătăţiri fun­
treaga energie de care dispun
pentru n-şi face pe deplin da­ : muncii de zi cu zl, la învă- ciare — care au cunoscut o executarea lucrărilor de îmbu­ mai mare parte din obiective lui privind gospodărirea ape­
toria. încă de pe acum, ei pot * tătură şl în activitatea ex- amploare fără precedent — nu nătăţiri funciare şi sarcinile se cere să fie finalizate pină la lor şi extindera lucrărilor de
(Urmare din pag. 1) laborare cu specialiştii de la afirma cu satisfacţie că au reu­ j traşcolarâ. se poate trece cu vederea pe­ ce revin localităţilor şi unităţi­ începerea din plin a lucrărilor îmbunătăţiri funciare.
JPROMET, proiectanţii nunedo- şit : piesele care au fost asi­ • Pentru a da solemnitate de semănat şi întreţinere a
reni au contribuit efectiv la milate şi executate în atelie­ ■ acestui moment, care va ră- ste unele deficiente ce s-au lor agricole din programul ju­ culturilor, cind forţele vor fi N. T1RCOB
de laminare ele. S-au creat pre­ pregătirea reparaţiilor capitale rele cpmbinatulul sau în alte : mine neşters în amintirea
misele unei conlucrări mai la furnalul nr. 8 şi cuptoarele întreprinderi constructoare de lor. comitetul municipal al
Iructuoase înlre cadrele de Martin nr. 4 şi 8. Pentru sec­ maşini din (ară nu răspuns e­ U.T.C. a organizat primirea
specialitate din producţie şi torul de laminoare are întoc­ xigenţelor calitative impuse de In incinta Termocentralei
cele din proiectare. Este un mit documentaţiile necesare re­ exploatare. Mintia.
mare avantaj pe care proiec­ parări! capitale a unor maca­ Pină la sfirşilul actualului Cu acest prilej tovarăşii
tanţii luinedoreal sînt decişi rale tehnologice şi cuptoare de cincinal centrul de la Hune­ Mircca Dădărâu. director, şl Brigăzile artistice de agitaţie —
să-l valorifice cu randament încălzire, precum şi pentru e- doara va trebui să devină un Cheorghe Dumitrache, secre­
maxim. Deşi a fost constituit ţxecutorea pieselor de schimb institut de proiectare în toată tând comitetului de partid
cu numai două luni în urmă, indispensabile menţinerii în puterea cuvîntului, care să a­ de la Termocentrala Mintia,
tînărul colectiv şi-a manifestat exploatare a utilajelor. bordeze întreaga gamă de lu­ au vorbit celor prezenţi de­ prezenţe active in viaţa colectivului!
vizibil prezenta în activitatea — O coordonată importantă crări specifice activităţii din spre termocentrală, impor­
tehnică a combinatului. Din a activităţii noastre o reprezin­ industria metalurgică. Numărul tanţa el în cadrul sistemu­
multitudinea de domenii în tă asigurarea documentaţiilor salariaţilor va creşte în acest lui energetic naţional. Expu­
care şi-a afirmat plenar com­ pentru lucrările de Investiţii — interval de 4 ori. nerile au constitui! şl un Sfîrşitul acestui an şi înce­ ele au cunoscut o nouă şî vi­ faza Judeţeană a concursului. peste tranzistorl/Lâmpi pe sub
petent, ne oprim doar asupra a precizat inginerul Ştefan . bun prilej de orientare pro­ putul iernii marchează o in­ guroasă reafirmare, Le-am re­ transformatori/Ctnd le trebuie
dc
înfiinţarea noii unităti
unuia ? pregătirea reparaţiilor Teodorescu. In această perioa­ proiectare are implicaţii largi tensă activitate cultural-edu- găsit în Valea Jiului, cu cîte- De atunci, e drept, s-a des­ ceva/A/lă... ghicind în cafea/".
trămat, dar avem fn schimb
capitale. Centrului i-a revenit dă am executat proiectul de a­ şi pe alte planuri. Ea repre­ fesională. In încheiere, to­ va luni in urmă, în febra cău­ tineri în formaţia de dansuri Urmează la... „ghimpi* nume­
sarcina de a elabora proiecte­ menajare a incintei fabricii din zintă pentru Hunedoara un varăşul Oclavian MIreşlean, cativă. Au loc festivaluri, şta­ tărilor unor formule cit mai a casei de cultură, formaţie de roase alte secţii dintre cele 27
le necesare reparării integrale Baru şi a unei linii tehnolo­ important pas înainte pe calea prim-secretar al comilelulul fete folclorice, treceri In re­ adecvate, mai eficiente. Le-am fluieraşi la Costeşti**. Lipseşte ale cooperativei, dar nu lip­
a unor agregate şi instalaţii gice de prafuri exoterme (fo- afirmării inteligenţei tehnice, municipal al U.T.C. a inmtnat vista şi concursuri ale brigăzi­ Intîlnit pe scenele municipiu­ deci... mobilizarea. sesc nici „florile'* pregătite
sau a unor subansamble im­ ' losite pentru turnarea oţelului) împreună cu institutul de sub- celor 70 de tineri carnetele lor artistice de agitaţie. După lui Hunedoara. Şi... le-am câu- O brigadă artistică de agita­ pentru secţiile evidenţiate.
portante. Pentru sectorul cocso- la aceeaşi fabrică, apoj proiec­ inginerl şi cu Centrul de cer­ tal la Orăştie. „La ora actuală ţia am găsii totuşi la Orăştie, „Preconizăm ca un spectacol
chimic au fost întocmite docu­ tul fundaţiei unui ciocan de cetare şi calcul, prevăzut să roşii de membri al organi­ o perioadă de uitare a acestei pe linie de sindicat nu avem în faza de pregătire, ce-i drept, de brigadă să nu ţină mai
mentaţiile destinate reparării 3,15 tone la atelierul de forjă ia fiinţă în actualul cincinal, se zaţiei U.T.C., felicitîndu-1 şl forme artistice de agitaţie, Ja nici una", ne pune în temă de dar respirînd. E vorba de cea mult de 15-20 de minute, să
maşinii de şarjare, vagonului al combinatului siderurgic. In înalţă prestigiul tehnic al o­ urîndu-lc succes Ia Învăţă­ indicaţiile preţioase cuprinse la început tovarăşul Ion Cocoş, a cooperativei meşteşugăreşti antreneze mult dialogul, să
de slins cocs, regeneratorului plan nvem o instalaţie de ven­ raşului la nivelul activităţii tură. în programul educaţional al preşedintele consiliului orăşe­ „Viaţa nouă" formată din 10 ti­ fie cit mai bine ancorai în
de soluţie sulf şi altele. In co­ tilaţie şi amenajarea unei practice. conducerii partidului nostru, nesc al sindicatelor. „Nu avem neri. Aceasta pregăteşte un realităţile colectivului pc ca­
nici un Instructor. L drept, de program care va fi prezentat re 11 reprezintă şi să poată fi
( la judeţ nl s-a oferit' prilejul în unităţile de deservire — prezentat chiar la locurile de
unei instruiri, noi am repar­ subiectele de Inspiraţie ale muncă, în secţii. Cu cit oslo
tizat doi tovarăşi de la Fabrica textului. Despre necesitatea şi mai operativă, cu atît brigada
chimică Orăştie, unul de la eficienţa ei ne-a vorbit fntr-un de agitaţie cîştlgă în eficienţă.
„Vidra" şi unul de la între­ mod deosebii de sugestiv to­ Deşi vom apărea în public
prinderea de industrie locală, varăşul Carol Graf, vicepreşe­ doar în Ianuarie, se lucrează
dar în data de 5 decembrie dintele cooperativei : „Abia au la al doilea text pentru a avea
pentru cînd fuseseră convocaţi început repetiţiile brigăzii, abia asigurată continuitatea vieţii
nici unul dintre ei nu s-a pre­ s-a învăţat textul şi deja s-a brigăzii* — nl se spune.
zentat la Deva pe motivul că înregistrat o stare de, să zic, E un început promiţător. Se
ei din timpul lor liber nu se alarmare în colectiv. încă nici impune însă mri multă ope­
duc". In cazul acesta ne în­ nu s-a prezentat programul şi rativitate în asigurarea grăbi­
In A t e l i e r u l mecanic n r . 2 trebăm de unde tăria de a efectul existentei el e vizibil.
a l C.S. Hunedoara, muncitorii rii contactului cu publicul. Din
l \ i n f i l Ştirb şl Tralan Coblr- motiva prin lipsa unor in­ Brigada e necesară pentru a partea organelor competente
z.\n I r a s c n z f l un reduetor p e n ­ structori, a unor textieri. Mai determina eradicarea lipsurilor, se aşteaptă impulsionarea ce­
t r u l a m i n o r u l d e benzi. Dale ales că acesta e argumentul a rămînerilor în urmă ale con­ lorlalte unităti din Orăştie la
rund I u r r A r i l c d e bunA r a l i -
ia*i> P K c c u l n i c , c i sint c v l d c n - invariabil de care te izbeşti ştiinţei. La înseamnă o frînâ crearea brigăzilor artistice do
|ia|l i n i n l r c c c r c . in faţa fiecărei — în fond ne- în faţa răului. Deja am şi auzit agitaţie şi asigurarea astlcl n
Foto: V. ONOIU motîvale — absenţe a brigăzii prin secţii atenţionări de acest posibilităţii confruntării lor cu
dc agîta|Le. La U.E.I.L. Orăştie gen : „Dacă faci ceva, la bri­ publicul. Tradiţia care a exis­
tovarăşul Alexandru Zota, gadă ajungi tat la nivelul fiecărei unităti
preşedintele comitetului sin­ Axat pc problema discipli­ din Orăştie în ceea ce pri­
dicatului, răspunde la fel. „Nu nei sî ordinii la locul de mun­ veşte munca culturală de agi­
taţie trebuie reînviată, iar
avem instructor. Totuşi pină in că, a grijii fată de avutul ob­
15-20 ianuarie sperăm să reu­ ştesc, textul brigăzii îşi opreş­ brigada artistică să se con­
stitui e ca o prezentă orga­
şim să punem pc picioare bri­ te lumina reflectorului acolo
gada de agitaţie, mai ales că unde ceva nu c în regulă : nică, eficient Integrală în
viaţa fiecărei colectivităţi !
în unitatea noastră acum 4-5 „Sau Ia „Radio", masa chiar/
ani ajunsesem cu brigada şi la Parcă e „radio-bazar/" Letcon ILEANA LASCU