Page 80 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 80
DRUMUL SOCIALISM ULUI © Nr. 5 276 © VINERI 24 DECEMBRIE 1971
. iun >i i— i v
S E C V E N Ţ E INTERNAŢIONALE SECVENŢE INTERNAŢIONALE j j SECVENŢE INTERNAŢIONALE
Cu prilejul ani Comentariile presei egiptene Conferinţa cvadripartită N D O C H I N A
versării proclam ării asupra vizitei pnm-vtce-
republicii premierului Sedky în România de Ea Paris Mesajul FrontuSui Protest împotriva
Adunarea festivă CAIRO 23. — Corespon cum şi sprijinul j)entru drep Memorandumul guvernului R. D. Vietnam Patriotic din Lao s noilor acte agre
dentul Agerpres, Nicolae N turile poporului palestinian.
PARIS 23 (Agerpres) — A-
de la Moscova Lupu, transmite: Ziarul „Al Comunicatul, scrie ziarul, re gen|ia VNA anunţă că dele trebuie să poarle înlreaga răs pres). — Prinţul Sulanuvong. ţia sa in cinci puncte din G sive aie S.U.A.
XIENG OUANG 23 (Ager
dc-
pundere a consecinţelor
afirmă sprijinul României pen
Ahram" informează că prim-
vicepremierul egiptean, Azi/. tru iniţiativele poporului egip gaţia guvernului R.D Vietnam curgînd din aceste acte martie 1970 şl în propunerile
MOSCOVA 23. — Corespon Sedky. a prezentat o dare de tean spic rezolvarea proble In Conlerinţa de la Paris osu- In ce o priveşte, se spune preşedintele C.C. al Frontului formulate la 27 aprilie şi 22
dentul Agerpres, Laurcnţiu seamă in cadrul unei reuniuni mei pe cale paşnică”. In ulti pra Vietnamului a remis dele in memorandum, animală per Patriotic din Laos. a adresai iunie 1971, soluţie conionnă în R. D. Vietnam
Data. ttonsmile : Cu prilejul a guvernului egiptean, In le ma parte o articolului, „Al Ah- gaţiei americane un memoran manent de dorinţa unei regle prin(ului Suvanna Fuma. pri cu aspiraţiile poporului lao
r.clei de-a 24-a aniversări a gătură cu vizita pe care a în- jam", se releră la rezultatele dum in care se reafirmă că mentări paşnice o problemei mul ministru al guvernului dc ţian. conformă prevederilor a
proclamării republicii, joi a lrcprins-o In România. convorbirilor economice şi la invocarea de căire delegatul a vietnameze la Conlerinţa de la la Vicntianc. un mesaj de răs cordurilor dc la Geneva din VIETNAMUL DE SUD 23 (A-
avut loc la Casa prieteniei din Totodată, ziarul publică un importanta acestora pentru merican a unor pretexte fără Paris, delegaţia R.D. Vietnam puns la scrisoarea acestuia din 1962 privitoare la Laos. şi cu gerpres). — După cum anunţă
Moscova, o adunare fosiivS, articol pe marginea acestei dezvoltarea cooperării româ- temei pentru a nu participa la va fi prezentă, ca de obicei, 27 noiembrie a.c. — relatează realitatea situaţiei aciuate din agenţia Eliberarea, Ministerul
organizată de Asociaţia de vizite, retevind primirea căl no-egiplene. n )39-a şedinţă la data fixată in sala de şedinţe din Avcnuc agenţia Khaosan Patliet Lao. (ară. a (ost fnlimpinată cu a Alaterilor Externe al Guver
prielenie sovielo-română duroasă şi amicală de caie s a (1G şi apoi 23 decembrie) arc Klcber, la 30 decembrie. Imperialiştii americani, sc probare şi cu un sprijin căl nului Revoluţionar Provizoriu
Au fost de [ala Ion Ciubo bucurat delegaţia egipteană In Televiziunea egipteană a ca scop sabotarea conferinlei. Totodată, in cadrul unei arată în mesaj, au con duros dc cele mai largi păluri al Republicii Vietnamului de
tarii, ministru plenipotenţiar, România, atmoslera sinceră prezentat in cadrul jurnalului intensificarea şi extinderea conferinţe de presă. Nguyen centrat de la fntepiiliil ale opiniei publice, laoţiene şl Sud a dat publicităţii o decla
consilier al Ambasadei române care a existat In timpul între de activităţi un scurt reportaj războiului de agresiune ol Thanli Le, purtătorul de cu- sezonului uscat. zeci de de peste hotare, inclusiv de raţie care condamnă energic
filmat, cuprinzînd aspecte de
din Moscova, şi membri ai am vederilor politice cu oficiali la primiiea delegaţiei de către S U.A la Vietnam şi îndoctri vint al delegaliei RD. Viet mii de soldaţi aparţinind forţele progresiste din Statele bombardamentele efectuate de
basadei tăţile române. Ziarul remarcă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, na. Acestea au fost dovedite nam la convorbirile de Ia Pa regimului de la Vienlianc. Unite — subliniază, în mesa aviaţia americană asupra te
Despre semnificata procla aceeaşi atmosferă şi la primi de la convorbirile oficiale, de continuarea operaţiunilor ris, a declarat : „Pentru a-şi trupe ale aşa-numilelor „forţe jul său prinţul Sufaniivong. O ritoriului R.D. Vietnam, ca şl
mării republicii noaslre au rea iui Aziz Sedky de către precum şi oile momente ale militare ale S.U.A. în Vietna demonstra bunăvoinţa şi in speciale" ale Iui Vang Pao şi riginea profundă şi cauza ime celelalte acte provocatoare e-
vorbit Maria Sazina, doctor în preşedintele Consiliului de vizitei. Articole despre vizita mul de sud, introducerea de tenţia de a purta convorbiri zeci dc batalioane dc merce diată a situaţiei actuale ex fccliidlc dc torţele militare ale
ştiinle istorice de la Institutul Stat. Nicolae Ceausescu. prim-viccprcmierului egiptean unităţi tailandeze in Laos şi serioase, delegaţiile R.D. Viet nari lailandezi, sprijiniţi de trem de grave din Laos rezidă S.U.A. împotriva R D. Vietnam.
de marxism-leninisin de pc lin Comentind conţinutul comu în România, In care se subli de trupe saigoneze în Cambod nam şi Guvernului Revoluţio puternice forţe aeriene ameri in intervenţia şi agresiunea Guvernul Revoluţionar Pro
gă C.C. al P.C.U.S., membră a nicatului comun româno-egip- niază rezultatele fructuoase gia In mod deosebii, in Viet nar Provizoriu al Republicii cane, inclusiv bombardiere sistematică a imperialiştilor n- vizoriu din Vietnamul dc sud
conducerii centrale a Asocia tean, ziarul subliniază că ale acesteia, precum şi per namul de nord, S.U.A. au efec Vietnamului de Sud au căzut strategice „B-52" şl plasate mcricani — se arată in conti condamnă in mod energic a-
ţiei de prietenie soviclo-româ- „România realirmă sentimente spectivele noi ce se deschid sub comanda consilierilor o- nuare în mesaj. Pentru ca pro ccste aclc grave ale agresori
ne, şi Ion Ciubotaru le sale de prietenie şi de co pentru cooperarea româno- tuat bombardamente şi mitra de acord să participe la şedin mericani, pentru a declanşa blema laoţiană să iîe definitiv lor imperialişti, arălînd că gu
ţa din 30 decembrie".
Cu acelaşi prilej, la Casa laborare cu popoarele arabe, lieri continue; Statele Unite ample operaţiuni de acapara soluţionată. este necesară vernului S.U-A. ii revine în
prieteniei din Moscova a fost faptul că pacea in Orientul egipleană au fost publicate şi re Împotriva zonelor elibera curmarea definitivă a acestor treaga responsabilitate pentru
deschisă o expoziţie de lolo- Apropiat nu poale fi realizată In ziarele „Al Gumhuria", te. mai ales In sudul Laosului acte agresive şi. in primul consecinţele noilor sale aven
grafii si cărţi, pe tema „Româ decît prin aplicarea rezoluţiei „Massaa" şi „Egyptien Gazel- şi Sn Valea Ulcioarelor. Prin rînd. încetarea pe deplin şi fn turi mititare.
mod necondiţionat a bombar
nia azi“. Consiliului de Securitate, pre te". Cuvînfarea lui Fidel Castro aceasta, ei au creat o situaţie damentelor asnpra teritoriului
extrem de încordată in Laos.
provocînd neliniştea poporului laoţian, lapt care ar permite
la televiziunea cubaneză lumii. poporului Laosului să-şi rezol Importante victorii
laoţian şt a altor popoare ale
fără
ve problemele interne
Soluţia politică a problemei nici un amestec dinafară. sc ale forţelor patriotice
HAVANA 23 (Agerpres). — Primul ministru cubanez a
Intr-o cuvînlare transmisă de subliniat că guvernul său va laoţlene. expusă de Frontul subliniază in Încheierea mesa
posturile de radio şi televiziu oferi garanţii oricărei j>crsoa- Palriolie din Laos, in declara jului. din Cambodgia
ne cubaneze, primul ministru nc nevinovate, aflată Ia bor PNOM PENII 23 (Agerpres).
Fidel Castro s-a referit la si dul acestor nave pirat ; este — Forţele dc rezistenţă popii-
tuaţia creată in urma recentei cazul unui număr de 12 per Iară din Cambodgia continuă
capturări a vasului omerican, soane, care fac parte din e- Puternice atacuri să înregistreze importante vic
aliat sub pavilion panamez ca chipajcle vaselor „Leyla" şi torii pe fronturile de luptă.
re desfăşura activităţi pirate „Johnny Express". Agenţia Associated Press a
reşti in apropierea coastelor Nu depinde de Cuba, a re a!e patrioţilor iaoţieni nunţă că în (luda masivului
Cubei, anun(ă agenţia Prensa levat F/del Caslio. soluţiona sprijin al aviaţiei americane şi
Latina. rea problemei vaselor-pirat. XIENG OUANG 23 (Ager importantă cantitate dc echi
„Revoluţia cubaneză, a sub Singura gaianlie este să nu pres). — Agenţia Khaosan Pa- al trupelor intervenlionisle sal-
liniat Fidel Castro, nu ame existe vase-piral, iar Statele Ihel Lao anunţă că forţele pa pament militar. gonc/.e dat armatei tonnolîsle,
ninţă comerţul internaţional, Unite să renunţe la politica triotice şi populaţia din pro Totodată, după cucerirea torţele patriotice care contro
dreptul de navigaţie liberă. Ca lor de o Înfăptui atacuri pira vincia laoţiană Xieng Quang. Văii Ulcioarelor. situaţia ina lează importanta şosea strate
oferă garanţii oricărei ambar tereşti sau de a infiltra spioni care au ocupat localitatea stra micului continuă să se înrău gică nr. 6. de pe malul vestic
caţiuni, aparlinînd oricăici prin apele teritoriale ale Cu tegică Muong Sui, au declan tăţească Potrivii agenţiei Ren ut fluviului Mekong, au trecut
(ari. care navighează paşnic bei sau prin spaţiul aerian al şat Ia 20 decembrie puternice Ier, trupele guvernului dc la pe malul estic, organlzind in
in apropierea coastelor sale. acesteia. atacuri asupra poziţiilor ina Vientianc. tare s-au retras din pre/ent atacuri in vederea tăie
Sînlem dispuşi, a adăugat el, mice la Ban Ton şl Phu Keng. Valea Ulcioarelor, încearcă cu rii şoselei nr 7 care constituie
să acordăm, aşa cum om lăcut principala cale de aproviziona
Întotdeauna, ajutor. oricărei scoţînd din luptă un mare nu disperare să se opună ofen re a forţelor saigone/.e allale
nave". In acelaşi timp, premie măr dc soldaţi şi caplurind o sivei patrioţilor Iaoţieni. in partea de est a Cambodgiel.
rul cubanez a adăugat : „Culm Situaţia
nu poale oferi garanţii nave-
lor-pîret, care încearcă să in- din Pakistan
făptuiască atacuri piratereşti
RAWALPINDI 23 (Ager
sau acţiuni osiile Împotriva pres). — Preşedintele Pakis
Cubei". tanului, Zulfikar Aii Bhutto, a
R.P. BULGARIA. — Un marc primit demisiile guvernatorilor
complex Industrial se afl.A in
curs <1e construire pc ^ilr« militari din patru provincii ale
Devnlel. Fabrica «le clor şi po- ţării si a dispus Înlocuirea lor
UcIorurA de vinii a fost pusft cu Înalţi funcţionari civili.
deja In funcţiune.
In fotografie: Fabrica tic Zulfikar A(î Bhutto o făcut
clor ţl pnlicloiurA «Ic vinii «Ic AGENDĂ EC cunoscut, de osemenea, că. in
pe Valea Dcvnlci. cadrul guvernului, a preluat
portofoliile afacerilor externe,
CONTRACT COMERCIAL NEGOCIERI INTRE S.U.A. lumul tranzacţiilor a lost re apărării $i de interne, precum
SOVIETO-AMERICAN ŞI PIAŢA COMUNA lativ redus, fără a se înre Si cel al conducerii interpro-
Convorbiri gistra o tendinţă amplă de v inc ia Ic".
MOSCOVA 23 (Agerpres) BRUXELLES 23 (Agerpres). părăsire a monedelor vcsl-
— La Moscova a fost semnal — La Bruxelles s-au Încheiat curopene şi de achiziţionare CARACI 23 (Agerpres). —
greco-turce un contract între organizaţia convorbirile dintre negocia masivă de dolari Se pare că Preşedintele Pakistanului, Zul
rămin încă
speculatorii
sovietică de comerţ exterior
în
tori ai S.U.A, şi Pielei comu
„Mctatlurgimporl" şi firma ne. Nu s-a făcui nici o pre espectalivă, aşteptlnd să vadă fikar Aii Bhutto, J-a numit pe
americană „Svvindell Dres- cizare asupra problemelor c- modul în care vor evolua re comandorul Hassan Hafîz Ah-
ATENA 23 (Agerpres). — sler“, apartinind concernului xamlnate. In cercurile comu laţiile iinanciarc dintre prin mod in funcţia de comandant-
(smet Inonu, lost prim-minislrn nitare se apreciază că In ca cipalele puteri capitalisto îna şef al marinei pakistaneze, in
al Turciei, preşedintele Par- „Pullmann" — transmite a- drul acestor negocieri Statele inte de a decide mişcări im locul viceamiralului Muzaflcr
liduUii Republican al Poporu qentia TASS. Firma america Unite urmăresc să obţină din portante dc capitaluri. Ifasan, care a fost pus in re
lui. aflat intr-o vizită la Ate nă va elabora proiectul unei partea partenerilor lor euro tragere. anunţă postul de ra
na. a declarai In cadrul unei turnătorii cu capacitatea de peni o scrie dc Înlesniri tari (Agerpres) dio Rnvvalpindi. Au lost puşi
conferinţe de presă că. după fare in vederea desfacerii In retragere, de asemenea, şe
părerea sa. o înlîlnire înlre 530 000 tone piese turnate a produselor agricole americane 57G DE FUZIUNI ALE ful stalului major ol marinei
pakistaneze si alţi doi contra
şefii de guvern ni Turciei şi nual Această turnătorie va pe pie|ele comunitare vest- BĂNCILOR JAPONEZE amirali,
Greciei, Nihnt Erim şi, respec intra In componenta com europenc Cele două părţi au
tiv. Gheorghios Papndopoulos. plexului pentru construcţia de convenit să se fntîlncască din TOKIO 23 (Agerpres). -
ar fp de dorit pentru relaţiile nou la 14 ianuarie 1972. In perioada aprilie-septembne
dintre cele două ţări. Inonu, automobile care se constru a.c., primo jumătate a anului
care a avut in cursul vizitei ieşte pe rîul Kama, tn R.S.S.A. CURSUL DOLARULUI liscal, in Japonia au fost în VţENA. — Lufnd cuvintu) In parlamentul austriac, mi federal pentru evidenta forţei
sale'la Alena două Întrev ederi Tătară De asemenea, se pre registrate 57G de fuziuni, fa nistrul de externe. Rudolt Kirchschlaeger, a afirmat că pre de muncă. în anul 1972 în
cu premierul grec, a precizat vede ca S.U.A. să livreze U AMERICAN SCADE PE lă de 597 in aceeaşi perioa gătirile pentru conferinţa securităţii europene pot intra în R.F. a Germaniei vor exista
că In timpul convorbirilor s-a PIEŢELE VEST-EUROPfcNE dă a anului trecut. Potrivit tr-un stadiu decisiv. 300 000 de şomeri, respectiv A TLA S
niunii Sovietice utilajul pen Intr-o declaraţie anterioară, ministrul austriac menţio
procedat la un larg schimb de agenţiei Kyodo", fuziunile cu 50 ta sulă mai muil de
tru această turnătorie. Dolarul devalorizat a con nase că tara sa porneşte spre această conferinţă onimală ci! in primul semestru ai a-
vederi asu|)ra relaţiilor grcco- tinuat vineri, in ultima zi de băncilor „Dai-Ichi" şi „Nip- dc un spirit constructiv, de la o tară neutră ca Austria, nulul 1971. In prezent, aproa . \
lurce. tranzacţii din această săp- pon Kangyo" şi ale compani „asteplindu-se, pe bună dreptate, o colaborare activă la pro pe unu la sulă din populaţia M ă rie — o planetă
lămină, să evolueze bine pe ilor „Mitsubishi Edoqavva movarea păcii, securităţii si cooperării în Europa**. Anul aptă de muncă şomează, in uscată ?
Chemical Co” Si Japan C.as
pieţele monetare occidenta 1972, a adăugat ol. poate să lie hotărîlor pentru această formează studiu) citat I
le. Totuşi, cursul monedei a- Chemical Co" se numără evoluţie
VEŞY! DIN ŢĂRILE SOCIALISTE moricanc a scăzut oarecum printre cete mai notabile fe M O SC O V A 23 (A gerpres).
pe pieţele vcsl-europene, fa nomene de acest fel petrecu BUENOS AtRES — Infr o — De la cei d o i satelift a r
tă de cotările record din zi te în viaţa economică japo declaraţie dată publicităţii la tificiali ai „])lanclei roşii"
Buenos Aires.
“ „M artc-2" şi ,,M arte-3“
gruparea de
lele precedente, menţinîn- neză. Ca urmare a acestor fu ANKARA — Adunarea Na African al Independenţei Gul- coaliţie „Ora Poporului" — — con tin u ă să s o s ea scă nu
CUBA : EXTINDEREA REŢELEI
du-se puţin j)cste paritatea ziuni. un număr de G52 dc ţională a Turciei a acordat neei-Bissau şi Insulelor Capu cea mai mare organizaţie po m e r o a s e d a le ştiin ţifice.
DE TELECOMUNICAŢII lirme au fost desfiinţate, com voiul de învestitură noului lui Verde (PAIGC), a dat pu N u m ai can tita te a d e tu jor-
medic oficială stabilită după litică legală — cere guver
reuniunea „Clubului celor parativ cu GG9 in aprilie- guvern al ţării, constituit de blicităţii o declaraţie fn ca nului argentinian să pună in mnfii im rce n ită d c la c o m
In cei 12 nni care nu trecut de la revoluţie. în Cuba zece* de )* Washington. Vo seplcmbrie 1970. Nilial Erim la II decembrie. re condamnă „importantul libertate pe loţi deţinuţi poli iţi e x a l fo t o m e t r ic sc ridică
la a p r o x im a ţ ia un m ilion
S/>( Ionii de telecomunicaţii s-n dezvoltai cu 20 la su După cum se ştie, guvernul sprijin economic acordai gu tici. Autorii declaraţiei au d e MKî.surd/orr in d ecu rsu l
lă. S-nu deki liis numeroase linii de comunicaţii, re- este Iorm.it din 25 dc miniştri vernului colonialist de la solicitat, de asemenea, preşe unei o r e d c a d i a t a le , a-
lenua de lelefoane urbană si interurbană s a extins. s-n dinlrc care 14 sînt membri Lisabona de către Slalele U- dintelui Lanus.se să anuleze lunci cintl a p a r a t e le c o s
dezvoltat roteaun de radioleleviziune. întreprinderile ai principatelor partide poli nîie. Un asemenea sprijin, „legislaţia represivă" odopta- m ice sc a flă la d istan ţa cea
constructoare de npnrnic şi utilaje de telecomunicaţii tice reprezentate in parla menţionează declaraţia, nu lă o dală cu instituirea de m ai m iră d e p lan etă.
nu elaborai noi tipuri do aparate electronice, telefoane ment. face decît să contribuie la către fosilii preşedinte On-
automate şi instalaţi, de lelcgrnl Datorita accslui Mpt. întărirea mijloacelor rle con qimîa. fn I9G9. a stării de ur I n u l d in tre p r im e le r e
numărul telegramelor transmise anual a sporit de la tinuare a războiului colonial gentă zu ltate a le m ăs u rător ilor îl
5 l.i 23 milioane, iar numărul convorbirilor interurbane BAGDAD. — Potrivit dale în Africa41. re p rez in tă con clu zia fe r m ă
si internaţionale _ de ta 7 la 21 milioane In perioada că M artc <‘sle o p la n e tă
1071-1975. Cuba Îşi va extinde cu 20 la sută reţeaua ic lor statistice oficiale difuzate BRUXELLES. — Preşedin fo a r t e uscată. D acă in trea-
letoni că şi va inaugura circa 200 linii de tclegrnl. la Bagdad, la începutul anu tele Partidului socialist bel <ja c a n tita te d e a p ă e x is t e n
tă in a tm o s fe r ă ar fi în
lui 1970, populaţia Irakului CADRAN gian, Edmond Lcburton, a tinsă p e su p r a fa ţa m a r ţ ia
acceptat joi seara să-şl asu
a lost de 9 336769 de locui nă, s-ar o b ţin e un „strat"
R p UNGARĂ : AVINTUL INDUSTRIEI me misiunea de a explora
tori. n u m ai cu puţin mai gros
FARMACEUTICE posibilităţile de formare a u
KHARTUM. — Sudanul şi dccil un fir d e păr. Dar,
R.F. a Germanici au hotărîI nui nou guvern, după alege es te p osib il să e x is te u n ele
Indus!ti.' farni-icenlică ungara nsln o ramura a cin- BUENOS AIRCS. — Preşe să restabilească relaţiile di rile generale desfăşurate hi zon e cu o u m id ita te m a i
miei care .* rlobindil succese considerabile In tară ş» dintele argentinian. Atejan- plomatice, fncepind rle joi. 23 7 noiembrie a.c • a de. lv m are. f)at‘ă a c e s te a coin cid
peste hol or «v In ultimul deceniu, producţia industriei dro I anusse, a roalirmat in decembrie, şi să Iacă schimb ral un purtător de cuvinl <:l cu regiu n ile c ric m ai c a ld e
farmaceutice a sporit dc 5,7 or. iar ponderea acestei dc ambasadori cit inaî curind fi m p resiu n e mai m arc,
ramuri în ansamblul exportului mărfurilor industriei cadrul unei conferinţe de posibil — anunţă un comuni palatului regal, citat de «v atunci s e m n e le unei p o te n
dumice n crescut dc la 50,5 la sulă in I0G5 la 60.G la presă holărirca de a permite cat dat publicităţii de Minis qen|ia tJPI. ţiale vieţi m a r ţir n e ar tr e
sulă in 1970. Pentru anii următori se prevede ca in revenirea in (ară a fostului terul de Exierne sudanez şi După cum s-a mai anunţai, bu i c ă u ta te in e le — scrie
ziarul „ Izicslia" .
dustria de medicamente a Ungariei să crească dc două preşedinte, Juan Peron, „daca citat de agenjiile Rcuter şi ca urmare a holărh'ii pre
ori ponderea acestei ramuri urmînd să reprezinte, la France Prcsse. Comunicatul mierului desemnat, Ga.slen IV d e altă p arte, r a d io -
sfirşilul anului 1075, circa 19,2 la sută dîn ansamblul acesta doreşte sn se iniovr- apreciază că reluarea reiaţ m etru l d e u n d e m fra ro ş ii
industriei chimire ungare. Exportul produselor ilor eonslituic un pas impor Eyşkens. rle a renunţa la — instalat pe c e le dou ă
ceulice va creşte, in cursul actualului cincinal, cu 70 mandatul încredinţat de re stafii a u to m a te — e fe c t u e a
tant pc calea simigerii legă ză m ă su rători cu scopu l d e
la sulă gele Baudouin la 22 noiem
LIMA. — Guvernul peruan turilor dinlrc cele două lăn. brie. de n lormn un nou gu a e la b o r a un „portret c a
a dispus, in baza legii pcnlru Potrivii agenţiei DPA, un co loric" al p la n e tei roşii. D a
R.P.D. COREEANA SPOREŞTE PRODUCŢIA vern, suveranul belgian a cc- le le fu rn izate vor p e r m ite
reforma agrară, cxpro|)rierca municat similar a losl dai pu
FABRICII DE TRACTOARE DIN KIYANG iuI miercuri liderului socia să sc s ta b ilea scă c a r e r e
fundaţiei Hu.indo — una din blicităţii Ia Bonn. giuni *iu£ m ai c a ld e şi c a
list să-şi asume o misiune de
lrc cele mai mari şi mai „informare" asupra posibili* re m ai reci, d a c ă există
La fabrica dc tractoare „Centima" din Kiyanq mun rentabile latifundii din ţară p u n cte cu te m p e r a tu r a m ai
citorii şi tehnicienii coreeni au instalat o linie de mon NURNPERG. — Potrivit u- Iă|iIoi rlo soluţionare a crizei rid icată (<lc p ild ă vulcani),
tare suplimentară care |)crmilc dublarea vitezei de mon — şi crearea in lotul ci a mii studiu elaborat dc Oficiul guvernamentale. iar fo t o g r a fie r e a c o n c o m i
tare a cunoscutelor tractoare coreene. Membrii echipei unei cooperative agricole. Pă- tentă va p e r m it e să sc v a
dc montare nu introdus în producţie pesle 20 proiecte mîntu) acestei latifundii a dă cum a ra tă a c e s te regiu n i
de inovaţie tehnică, printre care o maşină pentru mon fosf dat fn folosinţa sindica in spectru l vizibil. S tudiind
tarea pneurilor, o maşină electrică pentru strîngerca şu rad iaţiile in fraroşii a le lui
ruburilor. un aparat de control al motorului, toate des telor celor 400 de lucrători M artc cu un alt in stru
tinate să perleclioncze mecnniznrca procesului de a agricoli a căror muncă a fost LIMA. — Lufnd cuvântul la o reuniune cate a avut loc m ent, se v or p u tea trage
samblare a tractorului „Centima' Daiorită acestor pro exploatata de proprHaru) la Şcoala militară din Chorrillos, preşedintele peruan. Juan con clu zii cu p riv ire la r e
VcIjsco Alvarado. a declarai că sprijinul forţelor armate liefu l p la n e tei, iar un al
iecte muncitorii uzinei din Kiyanq ou reuşit să depă fundaţiei. constituie o garanţe pentru reformele democratice din Peru tr eilea d isp ozitiv es te d e s
şească planul zilnic al asamblării tractoarelor cu 50 pi nc cmind. a fost deschis la Toldo, tn sala „llanuni”, a Ccn- ce vizează schimbarea vechilor structuri. Cl a subliniat că tinat stu d ierii c o n ce n tra ţiei i
nâ la 200 la şutii. In primul irimesiru al acestui an, irnlui InicriiaUonal «le Comerţ Salonul dc automobile şi acceso m<işuri!e adoptate de guvernul peruan constituie bazele şi d e p articu le d e p raf în nl-
rii milo, aflai la a I8a edipc. La acest salon p;n‘licij>A 2C7 «le Al.GER — Amilc.ir Cabrat, garanţia li ansloi măi li tării in conformitate cu noile reali m o s fe r a m a rţian ă la d if e
planul de producţie al fabricii a lost depăşit, în compa (irme, care pre/.inlă 180 «Ic exponate, niulle dintre acestea fiin«l secretar genera) al Partidului tăţi. rite înălţim i.
raţie cu anul trecut, cu 80 la sută. rezultatul unor studii Indclungaie.
In fotografic: Vedere - gcneralăa salonului.
Redacţia şl admlolslraţfa zlarolol i Deva, slr. Dr. P. Groza or. 35. Telefoane nr. 123 17 şl 1 15 88. — TJparol i întreprinderea poligrafică Deva