Page 82 - Drumul_socialismului_1971_12

DRUM UL SOCIALISM ULUI • Nr. 5 277 • SIMBATA 25 DECEM BRIE 1971

CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU

5 (Urmare din pag. 1) mare bogăţie de produse aqro- mulţi tovatăşi. Este necesar dc 1 miliard 150 de milioane ga ţărănime vor putea fl so­ unor primari, cerinţa lor de a păminl din comună. (Vil aplau­ ii cerem — si trebuie să-i
alimenlare am fi realizat în a­ ca consiliul popular comunal lei. Este un nou ajutor pe care luţionate mai rapid şi în gra­ se asigura ca, în cadrul coo­ ze). cordăm otita încredere — să
cest an t (Vii aplauzej. Nu pes­ să exercile conducerea unita­ se ducă să vadă dacă învătă-
$i s-âui inlrodus pentru prima te lot se asiqură însă folosirea statul, clasa muncitoare îl dă dul cel mai corespunzător pro­ perativei, să se desfacă mai In acelaşi limp. este necesar
oară <rJocotii pentru copiii coo­ tuturor posibilităţilor penlru ră a întregii activităţi din co­ ţărănimii noastre cooperatis­ blemele mari ale activităţi din multe produse industriale — să se treacă la aplicarea ho- lorul şi prolcsorul rcspect.ă
mună, veghind şi eontrolînd
programul şcolar, dacă învă-
peratorilor ; s-an mărit pensiile sporirea mai rapidă a producti­ respectarea şi aplicarea legi­ te. (Aplauze puternice). Do a­ comune. si industria noastră va Irebui lărîrii privind limitarea vetrei ţămîntui se deslăşooră in ore­
membrilor cooperativelor agri­ vi aqricole şi, mai cu seamă, lor de către foii cetăţenii, de semenea, avînd in vedere că Doresc să mă refer la proble­ să ia masuri în acest sens satelor-, reslringerca ei la stric­ le şi in conditiuiule stabilite,
cole de producţie şi s-o tre­ s»c face încă foarte puţin pen- toate unităţile economico-so- din acest an am majorat de ma irigaţiilor, a desecărilor şi Este însă mai greu de înţeles tul necesar, luîndu-se măsuri dacă se asigură o bună edu­
cut la aicordareo asistentei sa- tuu organizarea unor activităţi cialc, indiferent de subordo­ peste două ori pensiile pen­ ameliorărilor. An dc an, avem cererea ca tot slatul. prin coo­ în perspectivă pentru reduce­
nilorc graluile pentru ţăranii ii idustriale Io sote. Nu vreau narea lor administrativă. (Vil tru cooperatori, ţinînd seama pierderi însemnate, deşi. acolo peraţia de consum, să desfacă rea supraletelor construite. Aşa caţie copiilor. Nu numai cu se
cooperatori $i lamiliilc lor. In să' se in|e|eagă cumva că, vor­ aplauze). că nu loate cooperativele au undo s-a apelat la locuitorii o cantitate mai marc de pro­ cum aii auzi» aici, din experi­ poate, dar IrcbuJo să intre în
şi alo
obligaţiile prinvnului
anul 1072 urmează să se troa­ bi.od de lipsurile organizaţiilor Gencralizînd experienţa bu­ reuşit să achite londurile ne­ comunelor s-au realizat lucrări duse aqroahmentare la s«itc. enţa citorva comune, rezultă secretarului de partid aceste
că la majorarea salariilor, care de .partid şi ale consiliilor popu­ nă din unele judeţe şi comune, cesare pentru pensii si pornind foarle mari în acest domeniu. Este adevărat, sint cileva pro­ că. dacă vom acţiona cu fermi­ lucruri ! Nimeni dinafară nu
va începe cu salariile mici; lar» r> comunale, nu am în ve­ trebuie să se treacă încă din de la dorinţa de a asigura ţă­ S-au dat aici citcva exemple, duse — zahărul, uleiul — la tate în această direcţie, se poa­ Ic poate face ! fVIi aplauze).
se prevede ca. în cursul anu­ deri că «aceste dcfici!en|c nu 1972 fa întocmirea planului co­ ranilor cooperatori bătrîni pen­ dar multe comune aşteaptă ca. care dcslaccrco se realizează le reduce la aproape o Ircintc Tovorăşii miniştri trebuie s«ă
lui viitor, salariu) minim să s-ar datora în parte şl neajun- munal, anual şî cincinal, care siile stabilite, slatul a hotărlt peste nu ştiu cl|i ani, în ca­ pe plan central. Dar de ce tre­ suprafaţa ocupată aslazi dc înţeleagă c3 şi er trebuie să
crească la 1 000 de lei. Dc a- surilfor din munca organelor a- să cuprindă întreaga aclivî- să acorde un ajutor dc 350-de drul sistemului naţional do iri­ buie să se aştepte de la Bucu­ construcţii De altfel, problema aplice legea ; deşi legea pre­
seincnea, so va ircce la majo­ qrio >|e, a comitetelor judeţene tale economico-socială din milioane lei pentru fondul de gaţii, să vină o întreprindere reşti ca să fie In comună car­ sistematizării rurale are o im­ vede Sii lărgim atrLbuliunile
rarea pensiilor. Realizarea tu­ de partid $| consiliilor popu­ raza comunei, alît a unităţilor pensii. (Vil aplauze). Sperăm organizată să le facă lucrări­ ne, ciiid comuiid singură arc portantă esenţială pentru dez- consiliilor populare judeţene
turor aceslor masuri va crea lare jiulelcno — inclusiv a Mi­ republicane cîl şi a celor lo­ că acest ajutor dc 1 miliard le, deşi fiecare s-ar putea a­ datoria s«i-şi rezolve aceste vollarca viitoare a comunelor, şi comunale, pe parcurs, fie­
condiţii ca. în 1075, salariul re­ nisterului Aqriculhwii, a altor cale. (Aplauze). Desigur, con­ şi jumătate va li folosit de ţă­ puca să realizeze desecarea probleme? Re bună dreptate, pentru ridicarea nivelului ge­ care a venit cu tot felul de
al să crească cu circa 20 la su­ organic cenlrale, cum esle, de siliile populare comunale vor rănimea cooperatistă în sensul suprafeţelor, să creeze anumi­ mulţi tovarăşi s-au reîcrit Io nera) de viată al locuilorilor insliucţiuni prin care. în lond,
lă, iar venilurilc reale ale ţără­ exem piu, ComiletulJ de Slat trebui să aibă planbl lor dis­ îmbunătăţirii activităţii în toa­ te eleştee sau lacuri de acu­ faptul că unii funcţionari si satelor. Penlru realizarea unei au rcslrîns atnbutiuniJe prima­
nimii pe o persoană aclivă, cu pentru* Economia «ji Adminis­ tinct dc dezvoltare economică te domeniile, al creşterii pro­ mulare care să pootă fi folo­ specialişti nn găsesc întotdea­ sistematizări reale Irebuic să rilor şi consiliilor populare
22-30 la sută (Aplauze puter­ traţia .Locală, precuim şi a ai­ « comunei, de folosire raţio­ ducţiei agricole, pentru a asi­ site şi pentru irigaţii în timpul una cele necesare în comună. avem In vedere llît dezvolta­ Oare, inlî-odcvăr, nu poale
nice). lor organizaţii Dncă nu am nală a resurselor locale, lî- gura o contribuţie mai însem­ verii. S-au început In acest Dar dc ce nu organizează lîc- rea unor undaţi puternice a­ conlrolu primaTUI, secretarul
Creşterea veniturilor oame­ reuşit fin suficienlu măsură să nînd seama de specificul şî nată la sporirea avuţiei gene­ sens unele lucrări bune Sini c«irc comună producerea lequ- gricole. cît si crearea d* con­ de parlid dacă medicul se qă-
rale a patriei noastre socialis­
mclor, a cărnii, a produselor
nilor muncii dc la oraşe vi sa­ mobilizam aceste uirioşc rezer­ condiţiile fiecăreia. te. (Aplauze puternice). cîtcva judele cu rezultate po­ animaliere, peste ceea ce tre­ diţii pentru dezvoltarea indus­ seste la di sponsor sau dară
zitive — nu vreau să mă mai
te se rellectu în sporirea pu- ve în .munca perrtru sporirea Trebuie să lărgim mult «tri­ Pornind de la răspunderea pe refer si de dala aceasta la Il­ buie să livreze la fondul (Ic triei, a învălămînlului. a acti­ stă in Bucnieşti ? ! Asistenta
lerii dc cumpărare ; astfel, in proelnclJei agricole şi industri­ bul î i Io consiliilor populare, în care trebuie s-o aibă în condu­ fov. deoarece am văzul că in slat? Eu consider că va irebui vităţii dc comerţ. medicală Irebuie dată acolo,
1071 au fost vîndutc. plin co­ ale la salo, pe Ifc.iqă lipsurile asa fel tnclt buqelul comunei cerea întregii agriculturi, con­ ultimele 2-3 săptămîni a înce­ să revedem rapid aceasta pro­ Realizarea unor lucrări edi- în comună ! Si tot aşa se poa­
merţul socialist de stat şi coo­ organelor din comună, esle fă­ să asigure mijloacele necesa­ siliul popular trebuie să poar­ put să ia măsuri serioase în a­ blemă. l iccarc comună — îu a­ lil.ire, asigurarea cu apă. ca­ le spune despre inginerul a-
peratist, cu circa 0 la sută mai ră îndoială că şi organele ju­ re penlru desfăşurarea norma­ te întreaga răspundere penlru ceastă privinţă — dar mai sînt fară de planul pc care îl are nalizare. electricitate şi buna qronom şi despre alţii. De i-
mulle produse decît îu 1070 deţene, cenlrale au partea lor lă a întreqiî activităţi. {Aplau­ executarea Ia timp a tuturor încă mulle judeţe care se miş­ pentru livrarea la londul cen­ deservire sanitară, ridicarea ceen, consider că trebuie s«i
Mulţi tovarăşi care au luat de vinii, şi, eiteodală, deslul ze). Consider că propunerile lucrărilor agricole, a însămin- că încet Roq pe toţ primarii, tral — Irebuie să-şi întocmeas­ gcncială a gradului de orga­ nu avem nici o teamă dc a
nizare şî civilizaţie a satelor
cuvîntul îu cadrul conferinlei de marr. formulate aici de mulţi secre­ tărilor şi strînsului recoltei de pc toţi secretarii de partid, pe că planul propriu de produce­ cor o concentrare puternică, încredinţa asemenea sarcini
au arătal pe larq marile schim­ Sini, dc a semeni ea. o serie tari de parlid şi primari vor călrc toţi producătorii şi pro­ tovarăşii de la comitetele jude­ re a legumelor, a produselor spre a putea asigura o solu­ primarilor şi secretarilor do
bări care au loc in viata sa­ de lipst/ri în ce piivcşlo bunii Irebui să-şi găsească soluţio­ prietari de pămlnt — de stal, ţene şi de la consiliile popu­ animaliere, inclusiv carnea de ţionare corespunzătoare a lu- parlid. Eu. să vă spun drept,
telor noaslrc. De altfel oricine gospodărire a corrrrinelor în narea, în sensul ca loti func­ cooperatori, individuali sau lare judeţene să aibă în vede­ porc, de pasăre şi oaie, penlru turor aceslor probleme în con­ am deplină încredere ca pri­
vizitează oraşele şi satele ro­ iczolvacrea unor probleme edi­ ţionarii şi specialiştii care de­ particulari. (Aplauze pulernice). re că trebuie să rezolvăm pro­ nevoile comunei. De altlel, va diţii economice. In nconsLi marii, secretarii de partid, or­
mâneşti este frapat de ritmul litare. Se aplica cu foarte servesc activitatea economico- Primarul comunei, împreună cu blemele desecării, ameliorării trebui să ireccm la organiza­ privinţă putem spune ca sin- ganizaţiile noastre comunale
soc/ală a comunei să lucreze
vor reuşi să rezolve de zece
intens al construcţiilor indus­ marc Încetineală măsurile cu si sub conducerea consiliului consiliu) popular, trebuie să solului la nivelul unor irigaţii rea şi a unor abaloare comu­ lem de abia l.i începui. Ceea uri mai bine decît se rezolvă
triale. agricole şi sociai-cullu- privire la sislomoxfizarea sile­ popular comunal, iar salariza­ exercite controlul asupra tutu­ locale, cn participarea milioa­ nale, spre a rezolva în mod cc s-a lăcul pină acum arală «cum lucrurile. (Aplauze pu­
ralo. Nu este oraş sau comună lor şi opărare.v fondului fun­ rea lor să se realizeze prin ror sectoarelor dc activitate, nelor dc locuitori ai satelor. mai igienic şi organizat inlrca- insă că numai trecind cu fer­ lernice, prclungile).
unde să nu se ridice noi uni- ciar. In general, se poale spu­ consiliul popular comunal. (A­ acordind desigur o atcnlie de­ Trebuie să facem ca fiecare qa aclivitale (le taiere a ani­ mitate la aplicarea liolărinlor Dupo cum vedeţi, nu există
lă|i de producţie, conslruclii ne ca consiliile populare nu se plauze puternice). osebită executării lucrărilor locuitor al salului sa ştie că malelor şi să folosim mai raţio­ Conlerintei Naţionale şi reali- domeniu de aclivitale care să
de locuinlc şi alte obiective alirmo, în sulirienlă măgură în în ce priveşte activitatea co­ de călrc gospodăriile particu­ arc şi răspunderi, că trebuie nal o serie de produse şi sub­ zinrl in mori consecvent siste­ nu intre în alribu|iunile con­
cconomico-sotiale Se poale condvqrerca unitară a întregii mitetelor do partid comunale lare şi individuale. să participe la întreaga nclivi- produse. matizarea şi dezvoltarea co­ siliilor populare comunale.
spune că întreaga tară esie un activiUcUi din comune. si n consiliilor populare co­ Există, dc altîel, după cum tate a comunei I (Vii aplauzcl. Rol li d.iie nurlie exemple munelor vom puica crea uni- Pornind de aici, esle necesar
vast şantier, că an dc an se ,-Vc.e.sle neajunsuri şe dato- munale. în centrul atenţiei «- cunoaşteţi, o lege cu privire Deci, realizarea programului care demonstrează te mari re­ tuti administrativ - teritoriale să aducem îmbunătăţirile ne­
schimbă înldtişarea oraşelor Şi icse şi faptului că organiza­ cestora trebuie să sica pro­ )a executarea muncilor agrico­ do desecări, ameliorări. (Ic pu­ zerve exislă in liccarc comu­ puternice. care să nsiqure cesare in legislaţia noaslru
satelor patriei noastre socia­ ţiile şi comilelele do partid nu blemele economice şi, în pti- le, in care sc prevede că rea­ nere in valoare a întregului nă pentru a contribui la creş­ condiţii de muncă şi de viata pentru a crea cadrul legal co­
liste Fiecare om al muncii sau, acordă atenţia necxtsară solu- mul rînd, măsurile privind lizarea la timp a lucrărilor a­ potenţai agricol al tării noas­ terea avuţiei generale a tării tot m«ii bune penlru locuitorii respunzător răspunderii si a-
mai bine zis, fiecare celălean lîonării în role mai bune con- (lezv'ohnrca producţiei aqrico­ gricole nu este benevolă, ci o- tre consliiuie una din obli - noaslrc. Se impune, de aceea, lor. Trebuie sa no propunem tributiilor sporilc ce trebuie
al României este participant diliuni a problemelor impor- le. Este necesar ca planul pro- blig.iloric, că toii deţinătorii dc qatiilc princioale ale comune­ să luam ţoale măsurile in ve­ ca în cel mai scurt timp pre- să revină consiliilor populare
acliv la această măreaţă epo­ lanle ale violii saCelor noas- (luclîei agricole să (ie întoc­ păminl, toii lucrătorii din agri­ lor, ale primarilor, consiliilor derea rezolvării niai bune a vedciilc Icqiî privind limita­ comunale, primarilor. (Aplau­
pee şi, lofodalo. beneficiarul Ire. Giu/a principaila a lipsu­ mii în comună in mod uni­ cultură trebuie să execute lu­ populare, ale întregii tărănimi problemelor aprovizionării co­ rea vetrei şalelor să devină o ze). Comilelele executive ale
direct a tot ce se infăplujeşlo rilor care se mainiîeslît in tar, cuprinzind alît aqricullura crările la vreme şi după nor­ şi organizaţiilor de partid de munelor, producind tcca ce so­ roalilnle, mergind in perspec­ consiliilor populare Irebuic să
pe pămînlnl României (Aplau­ MMinca organelor dje parlirl şi cooperatistă şi de slnt — acolo mele ştiinţei agricole, iar con­ la sale. De aceasta depinde I ici l a populaţia sălcască. Ii- tiva In reducerea simţitoare a acţioneze cu mai multă holă-
ze prelungite). dc slut comunale winslă, după unde există — cit şi gospo­ siliul popular arc datoria să realizarea programului de creş­ vrind un şii de materiale şi acestor voire. Au vorbit mulţi rirc penlru trecerea efectivă
pânerea mea. în faptul ră—ni.i
In această uriaşă oclivilale se aplică cn fcrmilalc liotăiî- dăriile personale sau particu­ vegheze la aplicarea riguroa­ tere a producţiei agricole ! (A- materii prime pentru indus- tovarăşi nici de kilometri de a unor atribuiri nsupra consi­
creatoare, organizaţiile de par­ rilo Conferinţei Naţionale a lare. să a acestei legi (Aplauze). plauzc puternice). Iria noaslră. Trcbmc să discu­ (analizare, de hiplul că Ire­ liilor populare comunale, crc-
buic să clectriticăm satele. In
tid şi consiliile populare co- partidului, prevederile Legii M<1 bucură că mul li lova- In cadrul conlerintei s-a vor­ Legal de aceasta, vreau să tăm în comună cu ţăranii, cu acelaşi limp. Irebuie să ne ind. lolodală, condiţiile nece-
jnimale ocupă un loc de mare «onsiltfilor populare şi nle al­ lăşi. în cuvîntul lor. s-au re­ bit mult despre problema creş­ mă rcler la problema eleşlcc- producătorii, să explicăm oa­ qindim la munca şi la banii s.iro c«i acestea să-şi îndepli­
r.ns#?mnălale. Dezvoltarea pro- tor losgi şi hotăriri ale Comi­ ferit la problemele dezvoltă­ terii animalelor, care este una lor şi a lacurilor de acumula­ menilor — şi am convingerea necesari, dar mai ales la ma­ nească in mod corespunzător
dwcV.iei agricole şi a aclivilâh- tetului Central al parlidului. rii agriculturii, au înfăţişat o din marile bogăţii ale patriei re. Pc teriloriul judeţelor şi co­ că nu so v«i găsi un ţăran care terialele pe care Irebuie să le sarcinile jncrcdinlnle.
lor jndustriale la sate. avînlnl Pe fîeriloriul comunelor îşi serie de realizări obtinule în noastre. Realizarea unei pro­ munelor avem o suprafaţă de să nu înţeleagă co. într-«!devăr. av'cm pentru a realiza aceste Totodală, lărgirea răspunde­
învdfV'mîntului Si culturii silit rlesfăşoară aclrvilatca între­ acesl domeniu. Csle însă un ducţii animaliere mari, creşte­ lacuri şi eleştee dc aproape în activitate,! sa trebuie să li­ reţele dc canalizare, de elec­ rii şi atribuţiilor acestor con­
nemijlocit legale de munca or­ prinderi indUistriale, agricole, fapt, tovarăşi, că avem încă rea rapidă a electivului de a­ 2U0 mii de hectare, dar nu ob­ nă scamn alît dc nevoile pro­ tr ici la le şi celelalte lucrări. silii impune îmbunătăţirea or­
ganizaţiilor de partid şi a con­ roopernlivc de producţie şi un număr mare de cooperati­ nimale constituie o necesitate ţinem deci» aoar cîlcva mii de prii. cîl si dc nevoile generale Rroblemn sistematizării, a re­ ganizării. a metodelor şi sti­
siliilor populare, care deslăşoa- dcsîarere, şcoli. dispensare, ve rare au rezultate slabe, cu stringentă dc care depinde, pi- tone de peşte. Acum aceste alo Rocielăbi, pentru că in- ducerii şi comasării comune­ lului lor de muncă. In acest
ră o actfivilale intensă, multi- r ămine culturale şi alto vi­ mult sub posibilităţile lor In nă la urmă. ridicarea nivelului lacuri şi eleşlce sînt ale tutu­ loldcduna ţărănimea noastră a lor şi satelor esle deci o pro­ sens comitetele executive ale
jalcrală, penlru unirea efortu­ ni lăţi. F\e au. în marea lor aceeaşi zonă, deci în condiţii de trai al întregului nostru ror şi ale nimănui. Or, esle lost o bună pnlriolă. a servit blemă de civilizaţie, de eco- consiliilor populare comunale
rilor ţărăVrimii, ale tuturor lo­ majori late. o subordona a re ne climatice asemănătoare, exis- popor. Este necesar să ne pro­ necesar să ţinem seama dc inlcresclo lării (Aplauze Pu­ nomjeilate. Nu vom pulea să trebuie s,i poală îndeplini per­
manent iolul de conducere o-
cuitorilor satelor, în vederea linie verlirxilă şli do fapt nu l«i cooperative cu rezultate punem luarea măsurilor celor propunerile tăcute şi să trecem ternice. prelungite). uibanizăni viaţa satelor dacă neralîvă a întrcgn activităţi.
înfăptuirii politicii partidului şi dau in nici un fel socoteală foarle bune şi altele cu rezul- mai urgente pentru soluţiona­ aceste bălti în răspunderea co­ Una din problemele cele mm nu vom realiza unităţi coma­ Esle necesar ca preşedintele
guvernului. (Vii aplauze). despre a» livdaleo lor consili­ lale foarle slabe — coca re rea unui şir de probleme lega­ munelor, Comuna să răspundă importante nsupr«i căreia con­ sate. puternice. în (are să a- consiliului popular, primarul
lală dc ce doresc să subli­ ilor populare ţi comitetelor înseamnă că nu condiţiile cli­ le de înfăptuirea aeeslui obi­ de producţia ce Irebuie obţi­ siliile populare comunale ire­ siqurîîm tot ceea ce esle ne­ comunei să fie un bun qospo-
ma lice. nu solul, ci oamenii
niez şi Ja aceruslă conferinţă comunale de parlid, se sus- sint cei care hotărăsc plnă In ectiv. In fiecare comună, In nută de pe ele I (V|| aplauze). buie să-şi concentreze in mod cesar astăzi, şi ce va fi niii- dnr. sa sc preocupe perma-
înalta apreciere pe care Comi­ Irag. de Inpl, do la ronliolul urmă producţia aqrîcolă. ca, fiecare sat să trecem la orga­ Desigur, comunele trebuie să deosebii «Icnii.! este buna gos­ ne necesar, din punct rle ve­ ncni de nclivilalea economiro-
tetul Central al partidului, Con­ de partid ş» de Io controlul da alllei. orice nroduclie. (A­ nizarea sistematică a creşterii fie ajutate cu îndrumare de podărire şi apărare a landului dere al civilizaţiei. Chiar In sorială, su lucreze in stiinsă
animalelor ! In lond, Irebuic să
siliul de Stal si Consiliul primurilor şi consiliilor popu­ plauze puternice). ne propunem să nu mai existe specialitate spre a pulea re­ iunciar In aceasta privinţă c- ce priveşte invătamînlnl. Iie- colaborare cn colectivul său
de Miniştri o dau muncii lare Acest fapt a qencrat şi Am ascultat cu deosebit in- zolva în ciţiva ani un şir de xisl«î încă lipsuri deosebit de buie arabit că noi nu vom pu­ — consiliul popular excreitin-
depuse de orqani/.aţiile de par­ generează mulle greutăţi Şi leres Şi cu satisfacţie relnlă- gospodărie care să nu dispu­ probleme. Dată însă accslc grave Se construieşte dc ori­ tea să dezvoltăm in liecare (lu-şi in mai bune condiliuni
nă dc vacă, să nu crească pă­
tid şi de consiliile populare co­ lipsuri, conslilihie o anomalie rile unor primari despre preo- lacuri şi eleşlee vor rămine cine. la voia inlimplării. iar sal şcoala de zece ani. iar în rolul de organ colectiv rle
munal*, de secretarii şi prima­ care împiedică comitetele de • uparea lor pentru dezvolta­ sări, porci, iar in zonele de cum sînt acum. adică să lic con­ consiliile populare judeţene şi perspeclivă ren de t2 ani. conducere a înticgii acbvilăli
munte sa nu aibă o».
comunale nu exercit,î contro­
rii comunelor — şi să vă feli­ partid şi consiliile populare rea agriculturii. Cred însă că duse dc o centrală din Bucu­ Trebuie să disculăni foarle se­ din comună.
cit din toată inima, tovarăşi 1 să-şi îndeplinească in mai bu­ lo(i primarii şi secretarii de Trebuie, de asemenea, să reşti, atunci, tovarăşi, mi vom lul necesar Şi nu veghează In rios cu 1 or li i lor ii satelor, do- Si. penlru că nc-nm inlclcs
ne coiulitiunî rolul încredin­
(Aplauze puternice, urale). gospodărim mai bine păşunile avea nici bălti, nici peşte, ci respectare,! legilor tării. oaiero aceashi osie o proble­ — şi ati fosl de acord să vor­
ţat de parlirl si de stal în con­ parlid pre/.en|i aici trebuie să şi iineielc, care se întind pe vom avea mai mulţi funcţionari Trebuie sa înţelegem, tova­ mă esenţială, lără a calci re­ bim cil mai deschis — Ire­
ducerea şalelor Şi comunelor tragă concluziile $î învăţămin­ 0 suprafaţă lotală dc 4,4 mi­ In Bucureşti. (Animaţie in s*- răşi, că apărarea londului lun­ zolvare corespunzătoare nu
Dragi tovarăşi. , tele ncccsaie din discuţiile ca­ buie să spun că pentru ncoas-
pair iei noaslrc. lioane de hectare. Trebuie spus la ; aplauze). ci,!r constituie o obligaţie de vom reuşi să facem din fie­ la esle necesar ca şi primarii
Rcmarcind cu deosebită satis­ Pornind dc la aceste con- re au avut loc şi, întorşi aca­ că noi nu utilizăm praclic nici Este necesar să desfăşurăm prim ordin, aş puica spune o care comună un orăşel agri­ şi secretarii de partid s«“i lo­
facţie marile realizări pe care ntalări, consider că esle ne­ să, să treacă la stabilirea mă­ 1/3 din potenţialul suprafeţe­ o largă activitate politico-e- problemă naţionala col în stare să asigure coiuli- cuiască în comună, nu in o-
le avem în loalc domeniile de cesar să luăm ţoale măsurile surilor cuvenilc în vederea lor de păşuni şi finele. De a- ducativă penlru ca fiecare pro­ Se construiesc tot felul de tiuni de viată asemănătoare cu r«iş (Aplauze puternice). Sint
activitate, nu trebuie să uităm in vederea lichidării în cit consolidării rapide a coopera­ ceca, problema care se pune, ducător aqricol să înţeleagă grajduri şi construcţii agricole cele din ora.ş. dc acord şi vu trebui să fa­
tivelor mai slabe. în general
nici un moment că există încă nuni scurt timp a acestor stări penlru dezvoltarea agriculturii cu toată seriozilatej. este de a că ar* datoria să lucreze în dc cooperative, pe cel mai bun Rroqramnl rare se elabo­ cem ca. iu cel mai scurt limp,
o serie de greutăţi si lipsuri. de lucruri anormale din comunele şi satele lor. lua imediat măsurile necesa­ cele mai bune condiţuni şi la teren, in mijlocul cimpului ; rează în piozcnl — cu înlir- iuv ălălorii, pi otcsoni, medicii,
In concordiinla cu boldurile
c<f nu peste tot munca se des­ Con fe liniei Naţionale şi pen­ Trebuie să ne piopunem ca în re penlru o pune în valoare timp întreaga suprafaţă de pă- sc construieşte, dc întreprinde­ zioro. e drept, şi care va (i inqincîii aqruiiomi sa se muie
făşoară aşa cum ar trebui. tru asigurarea înfăptuirii in acest cincinal să nu mai a- acest potenţial. Nu mai putem mînt. care. indiferent dc pro­ rile agricole de stal — pe cel supus dezbaterii publice, pre­ in comune, să ne ocupăm să
C$tc adevărat că am moşte­ c ele mai bune condiţiuni a di­ v eni nici o cooperativă şi nici accepta reducerea in continua­ prietate, constituie un bun na­ mai bun teren, in mijlocul cim- vede trecerea la crearea a le creăm şi condiţiile materia­
nit c* silualie qrca (im trecut, rectivelor Congresului al X- o comun.! cu producţie agri­ re a suprafeţei arabile a tării; ţional şi trebuie să servească pului. Vine cineva dc la Mi­ inră 300 noi centre urbane ; le necesare. Dar cum sc poale
in acelaşi limp. se are iii ve­
că a trebuit s«i laccm multe Ica al partidului, esle nece­ colă slabă. (Aplauze puterni­ ne trebuie şi griu, $i porumb. intereselor qeneralc ale larii, nisterul Energiei Clcclricc şi dere să se acţioneze mai in­ gospodări comuna dacă pri­
eforlupi şi sacrificii penlru a sar să asiqurăm creşterea răs­ ce). Si plante tehnice, şi legume creşterii producţiei aqricole. a- pune în mijlocul cimpului. (ie tens pentru dezvoltarea şi ri­ marul procedează ca unii me­
obţine o dezvoltare mai rapi­ punderii şi rolul orgamz.itiilnr Cunnaşleţ eforturile pe ca­ Sc impune deci să apelăm în provîzionării întregii populaţii. un transformator, fie un slîlp dicarea nivelului de viată ut dici şi ingineri r pleacă sear-i
dă a pVrici noastre ; dar nu de parlid comunale şi consili­ ve le tace slatul |>cntru dez- mai mare măsură la uriaşa re­ Fiecare producător agricol, — nu mai spun că aceşti slitpi lufmoi şalelor şî comunelor. dm comună şi, cile o dală,
uilă s.i m,ii revină dimineaţa.
trecut mvi mult de 25 de ani ilor populare, care trebuie să vollyre.i agriculturii. Mai sini. zervă pe care o reprezintă pă­ întreaga ţărănime să înţeleagă au începui să devină o pădu­ Numai pe aceasta cale vom (Animaţie ; aplauze).
de rînd îrt tara noaslrâ se află aibă s.ircina de a conduce şi desiqur, in aceasta privinţă, şunile şi Iineielc Aceasta pre­ că trebuie să producă tot mai re — şi împiedică lucrările a- puica asigura diminuarea con­
la piliere clasa muncitoare, în îndruma toate domeniile de mulle de făcut. De olifcl, oşa supune ca fiecare comună să mull. să asigure vinzarea că­ gricolc. De asemenea, sc scol tinui a deosebirilor dinlie sat Trebuie să înţelegem, tova­
alianţă cu ţărănimea, cu mle- aclivitale de pe Icritoriul şa­ cum am arătal mai înainlc, in administreze şi să asigure gos­ tre stal a unor rantilâli lot din circuitul agricol suprafe­ şi or.iş, apropierea nivelului răşi. că problemele cate se
loctnalitatea şi cclet.ille pături lelor şi comunelor respective. acest, cincinal vom investi in podărirea raţională a acestui mai mari d* produse aqroali- ţe însemnate prin construcţii de v î.itd ,it satelor de condiţi­ ridică în comună cer prezen­
sociale. De aervea. cred că nu (Vii aplauze} agricultură 100 miliarde lei — fond. indiferent în proprietatea mentare. Dezvoltarea oraşelor industriale şi pentru drumuri ile exislenle la oraşe. Aceas­ ta permanentă ntit a prima­
csle necesar să vorbesc acum După cum se ştie, prin re­ la aceasta adăuqindu-se in­ cui sc află; răspunzător pen- noaslrc. creşterea rîndurilor Din păcate, şi consiliile popu­ ta consliiuie, de altlel. iin î rului cît şi a seci oloi ului dc
despre ceea ce a fost în (recul. organizarea administrai i v-Ier i- vestiţiile penlru dezvoltarea iru ace«ista esle consiliul popu­ clasei muncitoare impune o lare judeţene procedează la lei dm cerinţele esenţiale ale hău­ partid in comună. Sînt crea­
A apus penlru totdeauna acest torială a tării s-a urmărit a- « industriei chimice producătoa­ lar comunal Vor răinîne sau participare tot mai largă a |ă- cu construcţiile lor, iar consi­ lirii societăţii socialiste mul!i- te condiţii — şi. realmente,
trecut! Trebuie să vedem însă profilarea conducerii cenlrale re de îngrăşăminte şi insecto- nn la cooperative păşunile — rănimii la sporirea fondului de liile comunale fac şi ele lot laleral dezvoltate, ale creă­ trebuie să ne ocupăm de a
cum muncim, ce trebuie să fa­ de unităţile de bază, lichida­ funqicîdc. precum şi cele pen­ vom analiza această problemă; stat de produse aqroalimen!,!- aşa Oare pămînlnl acesla esle rii premiselor penlru li rec­ asigura in continuare nxcni'’-
cem pentru a acţiona mai bi­ rea unor verigi intermediare, tru dc/.vollaicn industriei con­ consiliul popular Ircbuie să a- re. De allfel, nn exisl.î aslăzi acum al nimănui ? Rulcm ad­ rea la construirea soriotălii ncn condiţii — îneît toţi cei
ne în vederea progresului ra­ crearea unor unităţi adminis- structoare de m.işinî agricole. probc planul de lucrări pe pă­ familie de («Vani în care cel mite această atitudine irespon­ (omunisle în România. (Aplau­ care sînt chemaţi să lucreze
şuni, să asigure ca păşunile şi
puţin unul din membrii săi să
pid al patriei noaslrc. (Aplauze trali v’-lerilorialc cit mai pu­ Mai sini, fără nici o îndoia­ Iineielc să fie puse în valoare nu lucreze in oraş. Trebuie sabilă? Eu aş puica spune (ă ze pulernice). în sote să se integreze în a-
puternice). Criltcind lipsurile ternice. pentru a se asigura lă. sî aici o serie de neiijun- în mod corespunzător la ţoale să înţelegem că alianţa dinlre este o atitudine antinaţională, Răspunderi impmlanle revin censtă mare familie a (imn-
pe care le avem, nu negăm în astlei o mai bună conducere suri Aven» programe stabilii o unităţile care dispun de astfel clasa muncitoare si ţărănime penlru ca diminuarea suprafe­ consiliilor populare şi primari­ nei Va creşte astfel şi anio-
nici un fel. sau nu dorim în a activi tăi ii şi soluţionarea alit penlru conslructia dc ma­ de suprafeţe, să organizeze c- nu este o lozincă abstracta că, ţei devine o problemă naţio­ lor in cc priveşte dez.\ollar-a riiafea primarului, a secreta­
şini. cil şi
penlru
industria
nici un fel să diminuăm rea­ mai oper.ilivă a pioblemclor chimică, oslfel ca in acest xccutarca lucrărilor cu munca in condiţiile socialismului, ali­ nala, pune ni pericol însăşi po­ nctivilălilor industriale şi de rului de partid, a inginerului,
lizările islorice dobtndiie de In locul celor ]>esle 4 250 de cincinal să asigurăm o chimi­ obşlei. aşa cum s-a tăcut ţnlol- anţa muncitorească-lărăneas- sibilitatea dc a asigura apro­ prestări rle servicii la sale. a- a medicului, iar munca lor
poporul noslru — dar laccm a- comune cxislenlc pînă in ri­ zare corespunzătoare a agri­ deauna. că înscdînnă stabilirea u­ vizionarea întregit noastre ţări. ceslea constituind o cale im­ va fi încununată cu rezultate
ceasla penlru ca numai rlaca nul 1908 s-au creat 2 706 co­ culturii şi să rezolvăm aproa­ Este necesar să acordăm o nor relaţii de colaborare eco- Nu pulem admite să mai con­ portantă dc creştere a venitu­ incomparabil mai bune decît
vum înţelege permanent unde mune, dis«piinînd de for|u e- pe loial mecanizare.! tuturor mai mare atenlie preocupării nomico-politică in vederea tinue o astfel dc atitudine fa­ rilor ţărănimii, rle satisfacere acum Trebuie să f.irem arest
am greşii, unde nu am lucrat < onomiră şî umana necesară lucrărilor agricole —■ dc cirnp, ca fiecare cetălen al comunei dezvoltării rapide a economi­ tă de păminl ! Roq foortc se­ mai deplină a nevoilor popu­ lucru, tovar.'rşi ! $i am văzut
cum trebuie, dacă vom trage tare să le peunilă o dezvol­ pomicole şi zoolchnice. (Vii — membrii cooperatori sau ei naţionale, a ridicării gene­ rios pe primari, pe secretarii laţiei săleşli. Dezvoltarea ft- că shvteţi de acord cu irrme !
reslor activilălî Irebuic oricn-
tnvâ(ăminle alît din ceea ce a tare multilaterală aplauze). Aceasta cere însă e- particulari. în zonele nctoopc- rale a nivelului de trai al lu- de parlid, consiliile populare lată spre utilizarea resurselor (Aplauze puternice).
fost bun. cil şi din ceea ce a Aşa cum au ai ăl al aici a- forluri serioase, nu numai fi­ ralivizate — să contribuie, prin luror cetăţenilor patriei ; alit judeţene să ia loalc măsurile locale, valorificarea superioară fn acelaşi timp. la reali­
fosl rău. vom reuşi să asigu­ proa|>e loti vorbitorii, şi rum nanciare ci şi în direcţia pre­ vinzarea călrc stat a unor pro­ muncitorii şi ţăranii, cit şi in­ pentru a pune ordine în aceas­ a materiilor prime agricole, fo- zarea sarcinilor trebuie nlras
răm înfăptuirea în coudilii mai demonstrează însăşi experien­ gătirii cadrelor necesare Ma­ duse agricole, )d formarea fon­ telectualii. ca membri ai marii tă privinţă. Nici o construcţie, losindu-se mai hîne, in acest un larg activ obştesc, înîă-
bune a pioqi.imului elaborat ţa celor 4 ani care au trecut şinile. instalaţiile exislenle în dului central, îndeosebi dc a­ (amilii socialiste, au obligaţia, indifcicnl a cui este. nn sc scop. forţa de muncă din co­ r*ndu-se continuu legăturile
de parlidul noslru privind dez­ de la Coulerinlu Naţională n acest sector nu sînt pesle lot nimale, produse animaliere, fiecare in sectorul său dc ac­ poale bice docil cu aproba­ mună. eu masele populare Aşa cum
voltarea socialistă a României. puilidului, ,veste măsuri s-au folosite in mod raţional ; dacă plante tehnice, legume şi fruc­ tivitate, să asigure folosirea cil rea consiliului şi a adunării întreaga aclivitale legală rle am mni spus. adunarea ge­
(Vii aplauze). Noi sinlom co­ dovedit pe deplin juslc. (Vii nu vom pregăti în mod co­ te Cred că trebuie să luăm mai raţională a mijloacelor ma­ qcnerale. atunci cînd oslo vor­ dezvoltarea economic o-sorha- nerală a cetăţenilor trebuie
munişti, ior comuniştii doresc aplauze). respunzător cadrele de care in cel mai scurt timp loalc teriale şi ţinanciarc. în vede­ ba de suprafeţe mari. Nimeni lă. de ridicare a învălămînlii- să devină cel mai larg for
să discute lucrurile deschis cu Comuna, ca unitate ndmînis- avem nevoie, ne vom uita la masurile necesare încîl comu­ rea dezvollării continue a pro­ nu-şi poale permite, nici un lui. culturii, sănălălii oameni­ de dezbatere a problemele*
întregul popor, pentru că por­ tt.div-terilorîală de ba/ă dis­ maşini, la instalaţii — şi vom na, consiliul popular comunal ducţiei dc bunuri moteriale — preşedinte do cooperativă nu lor muncii cade in sarcina comunei, forul în care să
nim dc la faptul că socialismul pune azi de toate condiţiile continua să lucrăm ca în tre­ să aibă o evidentă reală şi singura cale pentru creşterea poale să cedeze din suprafaţa consiliului popular comunal ; adoplc toate hotănrilc privind
im poale fi decît opera înlre- necesare penlru o bună orqv- cut De aceea, una din preo­ permanentă a întregii activităţi bunăstării întregului popor. agricolă care esle proprietate el poarlă răspunderea pentru dezvoltarea cconomico-sociolă
qului popor şi nu se poale con­ nizare a activilălii economico- cupările principale care hc- agricole. Să introducem — sau (Aplauze puternice, prelungite). comună a coo|>oralorilor Nu­ cn aresle instituţii să-şi înde- a acesteia.
strui dccit în interesul poporu­ soriale in vederea ridicării ni­ buie să stea în fata comitete­ mai bine-zis să punem din nou la Aii ascultat chemarea ţăra­ mai cooperatorii, adunarea lor plineasr a cil mai bine sarci­ Dezvoltarea democraţiei so­
lui şi penlru popor ! (Aplauze velului dc viată, material şi lor judeţene, consiliilor popu­ punct — registrul aqricol, pe nilor din comuna Unirea, ju­ generală poale liolărî dacă es­ nile încredinţate. cialiste presupune participa­
puternice, prelungite). spiritual, al ţărănimii. lare judeţene, comitetelor de rare să-l tină consiliul popular, deţul Ialomiţa ; de asemenea, te cazul să se scoală sau nu Sini complet de acord cu rea activă şi conştientă a ce­
Pornind de la aceste consi­ După rum am mai spus, parlid comunale şî, mai cu şi caro să dea posibilitatea ur­ aţi ascultat angajamentele )u- din producţie această suprafa­ lot ceea ce s-,i spus în con- tăţenilor la conducerea comu­
derente, la conferinţa cadrelor programul elaborat de Con­ seamă, în fata consiliilor popu­ măririi întregii activităţi agri­ ale de unii secretari de par­ ţă (Aplauze puternice). La fol ferinlă, că şi învăţătorul, pro­ nelor. judeţelor, a unităţilor
lare. esle luarea masurilor dc
dc bază dc partid si de stat gresul al X-lca al parlidului picqătîrc q cadrelor necesare cole din comună. tid şi primari de a vinde sla- irebuie să se procedeze cu toa­ fesorul. inqînerul agronom, economice şi sociale, «o între­
din comune mă voi releri în­ pune sarcini deosebii de mari penlru mînuirea maşinilor şi Consider că este necesar să lului, începind dm anul viitor, te suprafeţele, inclusiv cele din medicul Irebuie să înlele.igă gii societăţi. De aceea es'e
deosebi la neajunsurile care se in ce priveşte dezvoltarea e- instalaţiilor. In fond, în urmă­ sc asigure rezolvarea mai bo­ o cantitate mai mare de car­ proprietate,! sfatului. Consiliul că pînă la urma există, cum •necesar să luam toate măsu­
mai manifestă în activ ilalca conomîco socială a satelor. A- torii 5-6-7 ani, muncile agri­ nă a organizării întregului sis­ ne. produse animaliere şi alte popular Irebuic să ia măsuri «i arătat aici un tovarăş, un rile pentru îmbunătăţirea si
organizaţiilor de partid şi a reasla impune îmbunătăţirea cole vor fi executate cu mij­ tem de achiziţii şi contractări, produse agricole. Această che­ şi să avizeze dacă întreprin­ singur slăpîn în comună — perfecţionarea întregii acti­
consiliilor populare comunale radicală a activităţii organi­ loace mecanice. Deci coopera­ |inîndu-sc seama de propune­ mare si aceste angajamente derea de stat arc dreptul să consiliul popular comunal, şi vităţi a consiliilor populare,
a muncii
zaţilor de partid,
De allfel, molii din lovarăş.i consiliilor populare comunale torul de miine va fi un me­ rile care s-au făcut aici, spo- irebuie să lie larg dezbătute cu construiască acolo Tot cc este în fala lui trebuie să răspun­ pentru atragerea largă a tu-
care au luat cuvîntul aici s-au Csle necesară asigurarea unei canizator. şi trebuie să-l pre­ lindu-se în acest sens răspun­ întreaga ţărănime, astfel ca, în­ pc teritoriul comunei este dă. (Aplauze puternice). Nu furor cetăţenilor la rezolva­
referit la astfel dc lipsuri sî conduceri unitare a comune­ gătim pentru acensla în mod derea consiliilor populare co­ că din 1972, să sc asigure creş­ proprietatea ei. şi comuna tre­ este posibil să rezolvăm pro­ rea marilor probleme ee stau
blemele complexe care se pun
neajunsuri, la o scrie dc gre­ lor şî satelor palrîeî noaslrc. serios! (Vil aplauze). In a- munale Fără îndoială, tovarăşi, terea simţitoare n conlribulici buie să gospodărească acest aslăzi în aceste domenii, dacă iii faţa fiecărui consiliu popu­
şeli. In aresl scop. ronsider cu se rcaslă privmlă Irebuic să luăm trebuie o dată să facem ca răs­ ţărănimii la crcare.i fondului păminl — indiferent cui apar­ comuna, consiliul popul.ir, or- lar
Cu ţoale rozullalrlc bune po impune să acordăm comitetu­ măsuri penlru a pregăti şi fe­ punzător dc realizarea achizi­ cenlral de produse agroolimen- ţine —( sa-1 folosească în ‘n- qanizatia de parlid nu vor ti­ O alenţic deosebita trebuie
caro le avem, trebuie spus că lui de parlid comunal dreplul meile în vederea conducerii ţiilor (a toate produsele agri­ tare. In acest scop csle nece­ teresul agriculturii ! Să con­ vea in accaslă privinţă drep- acordată activităţii cultural-
nu peste tot consiliile popu­ de a conduce munca de par­ mijloacelor mecanice şi a in­ cole să lie consiliul popular sar să fie luate toate măsu­ struim pe icremirile cele mni luri depline de control, de în­ edueative Dispunem în co­
lare «acordă atenţia necesară tid din loole imitaţie econo­ stalaţiilor. comunal — şi să asigurăm să rile pentru asigurarea folosirii proaste,- să indîguim şi să drumare, inclusiv dreptul de mune de forte puternice în
problemelor dezvollării eco­ mice şi social-culturale din Pornrnd de la dorinţa, de a dispună şi de mijloacele nece­ mai raţionale a bazei furajere dăm pentru conslruclii o serie a cere destituirea acelora care această direcţie. Avem la sale
nomico sociale a satelor şi co­ vaza Io» de activîlalc. dreptul veni în ajutorul unor coopera­ sare in acest sens. (Aplauze). a păşunilor şi fînetelor, pen­ de lercmtri nefolosile — dar nu-şi îndeplinesc cum se cu­ un mare număr dc intelectu­
munelor respective. Dacă loti de conlrot în ţoale unilăţilc. tive agricole mai slab dezvol­ Totodată, este necesar ca n- lru sporirea simtiloare a pro­ să nu scoatem din producţia vine obligaţiile de munca in ali care — aşa cum au re­
primarii şi secretarii de par­ de pe teriloriul comunei, nlit tate care au dc plălit stalului lîl planul de producţie agricolă, ducţiei de luraje în vedere»! agricolă suprafeţele cele mai rarii ul comunei. Si cererea marcat pe drept euvînt aici
creşterii mai rapide a număru­
tid ar fi lucrat aşa cum au locale cit şi republicane. (A- credile de ani de zile — une­ cil şi cel d* vînzări către stat lui dc animale. bune Avem o lege şi, dacă. în comitetului dc parlid. a consi­ unii tovarăşi — nu participă
muncii acei tovarăşi care ne-au pl.iuzc prelungite|. le de 10 şi chiar 15 ani —, de să tio discutat anuinl în aduna*, această privinţă nu sint clare liului popular trebuie să în­ în mod corespunzător la mun­
înfăţişai, aici realizări uriaş*, In ceea ce priveşte consili­ la dorinţa de a crea o bază rea generală a locuilorilor. ca­ Trebuie să ne preocupăm ca atribuliumlc ce revin consilii­ semne, in fapt. destituire,i a- ca educativă din comună
obhnulo în cîlivn ani — m-as ile populare, va Irebui să se pentru un progres mai rapid al re irebuie să devină forul su­ in acest cincinal fiecare la- lor populare, vom aduce îm­ cclora care nu-şi fac cum se Esfe necesar să organizăm în
releri numai la tovarăşii din aplice cu mai mullă holârire artivităţi |or Comitelui C- prem de dezbatere şi de hotă- milic de ţărani, liecare locui­ bunătăţirile necesare — dar divine Ireaba în comună! (A- a^a fel activitatea îneît în­
Miicecea care înlr-un an au legea de orq.ini/nrc şî func­ xcculiv al Comîtelului Central 1 îre asupra problemelor *co- tor al satelor să se ocupe şi de dumneavoastră, primam şi se­ planzr pulernice). Firoşle. nu-i văţătorii. profesorii şi ceilalţi
>porit cu peste 50 la sula pro­ ţionare a nceslora. In acest al parlidului a hotărî!. după nomico-sociale de bază ale co­ « reştere,! animalelor şi de pro­ cretarii de partid, adunarea qe- (crem primarului să facă el
ducţia do lapte |>e cap de va­ sens, sini complet de acord cu cum şlî(i, să anuleze la aceste munei. Numai conlucrlnd cu ducţia agricolă. ncralii ,i comunei ve(i răspun­ treaba medicului ; nu-i cerem
că — ne pulem da scama ce ceea ce au ridicat aici moi cooperative credile în valoare masele, apclînd larg la întrea­ Esle de înţeles preocuparea de de gospodărirea Întregului să predea lecţii la şcoală; dar (Continuare in pag. a 3-a)