Page 83 - Drumul_socialismului_1971_12

91RUHJW »■
DRUMUt. SOCIALISMULUI 6 Nr. 5 277 • SIMBÂTÂ 25 DECEMBRIE 1971 3

(Urmare din pog. o 2.o) ductivă. al dragostei fală rle zgomotul maşinilor, unde res­ importanţă deosebită nrc în
comuna în caro s-a născut şi piri un uer curat ? Acolo veţi şi chiar dc la Comitetul Cen­ la realizarea planului cincinal, între membrii societăţii In ra­ naţionale şi de a lo folosi co­ ateastu d i rec t io dezvolta­
iniclecuuili dr la sale să ia in care lucrează părinţii şi tra). Consider că ncesf mod la dezvoltarea mai rapidă a port cu cantitatea şi calitatea respunzător propriilor intere­
)>arte într-o măsură mai mare fraţii săi. Să stimulăm tn rin­ avea niai multe motive de fie lucru or ajuta mult şi pe producţiei agricole, la înfăptu­ muncii depuse tn (olosul între­ se si aspiraţii, dc a-si asigu­ rea şi întărirea colaborării
Si mai organizat la clcsfă^u- dul tinerilor din mediul rural inspiraţie şi pentru romane activiştii noştri de parlid penlru irea prevederilor privind ridi­ gii colectivităţi Aceasta în­ ra dezvoltarea cconomico-s«- dintre partidele comuniste şi
munci lorcşti. In arest sens.
1'arca întregii munci cultu- dorinţa ca, după terminarea şi pentru poezie şi pentru mu­ a înţelege niai bine realităţile; carea nivelului general de via­ seamnă a veghea permanent la cială aşa cum o doresc, liber
ral-educ.itivc. De altfel, ca­ scolii şi obţinerea unei pre­ zică. (Aplauze puternice). atunci vor fi şi niai receptivi' tă al satelor. Aceasta cere — o repartiţie echitabilă a veni­ şi independent. (Vii aplauze). Partidul Comunist Român se
drele didactice — prin lege gătiri corespunzătoare, să se Nu am nimic împotrivă ca l.\ coca ce se lidică de comu­ aşa cum am arătat şi la ulti­ tului, la realizarea unui raport Lupta pentru apărarea si preocupă permanent pentru
— poartă răspunderea pentru reîntoarcă în comunele lor, în arta noastră sâ criticăm e- ne. Bineînţeles, acelaşi luciu ma plenară u Comitetului Cen­ just intre veniturile mari şi consolid«ii ca independentei na­ întărirea relaţiilor s.ile cu ce­
trebuie să-l facem şi cu mi­
ţio n a I o. penlru progresul şi a-
educarea socialistă a tmere- să-şi pună cunoştinţele dobîn- lementelc negative. In piesa nisterele. (Aplauze). Dacă veţi tral — ca fiecare activist dc mici. combătîndu-se alit ten­ lirmarea econunuco-socialu de lelalte partide pe baza prin­
t ilui şi au datoria să partici­ dlle, întreaqa lor energie şi „Interesul general*' este redat fi de acord, am putea propu­ partid şi de stat să lie pătruns dinţa de diferenţiere exagerată sine stătătoare a larilor in cipiilor deplinei egalităţi şi a
a veniturilor, cil si tendinţa
tic o înaltă răspundere fală de
respectării dreptului fiecărui
pe in mod susţinut la acţiu­ capacitate dc muncă In slujba ea personaj negativ un direc­ ne Coniiletufui Executiv să ia clasa muncitoare, de întregul fie nivelare a acestora, deoare­ curs dc de/vollarc constituie purlid dc n-si elabora linia
tor — sînt, fireşte, şi aseme­
nile cultural-cducaiivc din înfloririi satului socialist roma­ lmtărirea ca, periodic, unii to­ popor, Iată de cau/a socialis­ ce si una şi cealaltă pot adu­ un factor de seamă al trans­ politică corespunzător con­
comună. Vă amintiţi. Tovarăşi, nesc. nea directori — dar cred că varăşi dc la Comitetul Cen­ mului, sa Iacă toiul pentru in- ce daune mersului înainte al formărilor care au loc în via­ diţiilor în eure îşi desfăşoară
cum s-a dezvoltat în trecut Comilelcle judeiene de par­ industria românească se dez­ tral să treacă să lucreze la lăptuirca politicii interne şi societăţii noastre Dar, deoa­ ta internaţională contemporană. activitatea Avem convingerea
voltă nu cu directorii din
activitatea multor cămine tid si consiliile populare ju­ această piesă, ci cu miile de judel, ca secretarul în comu­ exierne a partidului şi stalului. rece există încă tendinţa uno­ In xCuropa s-an realizat noi că n mim pc aceasta cale vom
culturale pe care Ic aniver­ deţene I robii ie să ia toate mă­ directori care înfăptuiesc po­ nă şi, totodată, cîliva secre­ (Aplauze puternice). ra de a acumula venituri fără paşi pe calea destinderii şi co­
săm acum pentru l?0. 150 sau surile necesare pentru a acor­ litica partidului. Şi asemenea tari de partid din comune sn Avem o linie generală justă, a depune o muncă electivă, laborării intre state, s-au creat realiza o unitate mult mai
trainica, mult mai puternică,
chiar 200 de ani dc existentă. da un ajutor mai substanţial vină să lur reze la sediile Co- verificată de viata, un program principalul accent trebuie să-l premise mai favorabile penlru
Credeţi că aveam directori plă­ activităţii organizaţiilor fie par­ oameni trebuie să-şi găseas­ miţelului Central. Este nece­ de dezvoltare cconomico-socia- punem pc lupta împotriva a- Irecerea la prcqalu’ea conferin­ care sa permită mişcării eo-
că locul pe scena „Teatrului
munîstr şi muncitoreşti
sâ
tiţi? Ştiţi bine că. in marea iul si fi consiliilor populare, Naţional4* ! (Vii aplauze). sar sîi înţelegem că. fără a Ui concret. Acum sc cere o bu­ ccstor tendinţe. (Aplauze pu­ ţei gencral-europene In vede­ joace un rol tol mai important
lor majoritate. învăţătorii si sprijinindu-le să soluţioneze Altfel lumea vu lămine cu îmbina permanent munca de nă organizare a muncii, repar­ ternice). rea înfăptuirii securităţii pe a­ Tn viaţa in terna* ionalâ (A-
alţi intelectuali dc la sale — mai rapid şi mai corcspunziî- jos cu cea fie sus şi pe cea tizarea judicioasă a forţelor In Este necesar ca fiecare cetă­ i est continent. România va Plau7.e pulernico)
pe atunci destul dc putini Ia lor problemele care se ndică impresia că toti directorii din dc sus cu cea de jos, fără a toate sectoarele de activitate, ţean să înţeleagă că bunăsta­ participa activ la pregătirea Convinse că realizarea cu
tara noastră sini ca persona­
număr — erau acria caic con­ în viata de 7i cu zi a sate­ jul clin piesă. Oaie aşa este. pune pe lovarăşii care lucrea­ unirea eforturilor clasei mun­ rea sa şi a familiei sale nu con/orintci, la lucrările aces­ succes a programului elabo­
duce,iu această activitate cul­ lor noastre. tovarăşi ? Sinlem de acord ză o perioadă prea îndelunga­ citoare, ţărănimii, intelectuali­ trebuie să se realizeze în dau­ teia, la instaurarea unui cli­ rat dc Congresul n| X-lea
turală. In genera), doresc să Este de înţeles că soluţiona­ să prezentăm nsemena pie­ tă in diferite munci în silua- tăţii, a tuturor oamenilor mun­ na altor cclălcni, că bunăsta­ mat 'de sccuritaie care sa ga­ privind făurirea societăţii so­
tia dc a cunoaşte realilălîle
menţionez. că în mică măsură rea acestor probleme multiple, se, să criticăm prin artă. dar de jos. fără o aduce pe cei cii pentru transpunerea in v ia­ rea fiecăruia este strîns lega­ ranteze independenta şi suve­ cialiste muMilaloral dezvol­
atragem intclcclunlitatca clin lărgirea atribuliuniloc consilii­ de jos penlru a ne împărtăşi tă a acestui minunat program. tă de creşterea avuţiei qcnc- ranitatea tuturor sialclor, să a- tate cerc o colaborare multi­
laia noastră la munca edu­ lor populare comunale şi a co- trebuie sâ ne punem, totoda­ fim experienţa lor, nu vom Organele şi organizaţiile fie rale a întregului popor, de bu­ siqure do2voltiirca, fără în­ laterală şi existenta unei păci
cativă a şalelor. Si trebuie să milelejor dc partid comunale tă întrebarea : Dar de ec in putea să conducem şi să re­ partid sînt chemate să ia toa­ năstarea tuturor oamenilor grădiri, a colaborării econo­ trainice în lume. Partidul Co­
înţelegem fă ridicarea nive­ cerc si masuri corespunzătoare arta noastră nu apar şi aici zolvăm cum trebuie probleme­ te măsurile pentru realizarea muncii. mice. ştiinţifice şi culturalo in­ munist Român şi guvernul
lului general dc cultură al Ia judel. pentru n îmbunătă­ oameni care duc pc umerii in practică a acestor măsuri Făurirea societăţii socialiste tre toate naţiunile continentu­ Republicii Socialiste România
ţi activitatea si a realiza o
satelor, educarea socialista a deplasare a forţelor de la ccn- lor greul constricţiei din Ro­ le. Problema unităţii între ex­ politico-organiza lorice Trebuie multilateral dezvoltate cere lu­ lui nostru. vor acţiona şi în viilor cu
perienţa de jos si dr sus, a
ţărănimii presupune o lareă Iru spre comune. Trebuie să mânia socialistă, cei care re­ îmbinării lor organice, osie "- acordată o mai mare atentic în­ area măsurilor necesare pentru Sprijinim cu hotârîre lupta toată consecvenţa pentru în­
participare a intelectualităt.ii ne propunem cu întărirea co­ prezintă aproape totalitatea senţială ; ea eonsliluie de alt­ tăririi disciplinei si ordinii in asigurarea dezvoltării axmo- poporului vietnamez şi n ce­ tărirea colaborării şi unităţii
noastre la acea^'ă muncă F,s- munelor cu unele cadre dr* poporului român ? Sînt de a- fel o cerinţă elementară m toate unităţile adminislrativ- nioase o tuturor sectoarelor lorlalte popoare din Indoch;- larilor socialiste, «i mişcării
ie necesar ca fiecare să în­ specialitate — aşa cum s-a ce­ ( ord sâ apară în opoclc li­ sii'ingenlă n dezvoltării sorîe- teritoriale şi economico-socia- act ivită In economico-socialc. nn. Considerăm că este nece­ comunisle şi muncitoreşti, a
ţeleagă că are obligaţii fală terale şi figuri dc activişti de Iutii socialisto, n democratici Ic. crearea condiţiilor în vederea sar ca Statele Unite să pună
rut nici — «iă se Iacă pe sea­ partid care nu-şi fac datoria, Aşa cum au arătat cîtiva to­ ridicării continue a bunăstării capăt războiului şi să Sc n- tuturor foiţelor amiimperia-
de popor, fală dc părinţii săi ma deplasării din Bucureşti şi noaslre (Aplauze puternice, 11 site. pentru colaborare şi
pînă la urmă. de a se întoar­ din judele a specialiştilor şi de primari caic nu lucrează îndelungate). După cum văd, varăşi aici, trebuie să acţionăm materiale şi spirituale a între­ jungâ — pe buza propuneri­ prietenie cu ionic statele, pen­
cu toată fermitatea ca liceu-
ce în comună, dc a merge a­ n altor cadre necesare la co­ cum trebuie, dur a-i prezenta îmi do|i mandat să susţin in ro, la locul său de muncă, să-şi gului nostru popor pc lor In işaptc puncte ale Gu­ tru asigurarea păcii în lume.
Noua orinduire sociala
colo pentru a ajuta la dezvol­ mune, în aşa fel încîl, pe total, numai pc aceştia înseamnă a Comitetul Excculiv accsle pro­ facă datoria — iar acolo unde care o edificăm constituie in vernului Revoluţionar Provi­ (Aplauze prelungite).
denatura realităţile societăţii
tarea si înflorirea satului ro­ să nu aibă loc o creştere a a- puneri. (Aplauze puternice). sînt oameni, activişti care nu mod permanent principala în­ zoriu al Republicii Vietnamu­
mânesc. Căminul cultural tre­ paratnlui f unei ionăresr-ad mi- noastre socialiste. Desigur că Consider, de asemenea, ră pot să-şi îndeplinească sarci­ datorire, naţională si interna­ lui dc Sud — la terminarea Dragi tovarăşi.
buie. de asemenea, să joace nistraliv — si aşa destul |Ni mai găsim iei-colo activişti este necesar ca. încopind dm nile, să punem, în locul lor, ţională, a partidului nostru cît mai rapidă a acestui răz­
un rol mai activ în întreaga mare (Vii aplauze). care săvirşesc greşeli, abateri I'.i72, să acordăm anual cîtc lh alţii corespunzători. Aceasta comunist. Pieocupîndu-ne de boi. Popoarele din Indochinu Lucrările conforinlei noastre
activitate dr ridicare a nive­ Esiu necesar, de asemenea, grave — şi n-ani nimic îm­ premii pentru comunele care este in interesul muncii, în perfecţionare.i continuă u acti­ sâ fie lăsate sâ-şi rezolve pro­ nu (ost urmărite cu atenţie
lului de eulturâ generală, dc să ţinem scama de experienţa potrivă să-i criticăm : este se situează pe locul I. fio Ie­ interesul socialismului, al în­ vităţii noastre. (Ic unire a efor­ blemele, fără nici un ames­ deosebită de înlrequl nostru
formare a conştiinţei socialis­ bună it unor comitete judeţe­ foarte firesc ca ei să apară rurile I! şi III în inlrercrea tregului nostru popor I (Aplau­ turilor întregului popor In ac­ tec dinafară. /Vii aplauze). popor. Oamenii muncii de la
te ne şi consilii populare care şi în operele de artă Dur de pe care o vom organiza între ze puternice). tivitatea de construcţie socia­ După cum este cunoscut, sale aşteaptă ca, în urma n-
După cum este cunosc iC au repartizai activiştii lor şi re oare din cei 5 000 de secre­ toate comunele în vederea rea­ Este necesar să se desfăşoa­ listă. noi acordăm. în acelaşi România se pronunţă cu ho- r-est ci conferinţe, în iictivita-
lizării sarcinilor economice.
plenara Comitetului Central specialiştii fie la consiliul popu­ tari de partid şi primari co­ (lililure şi sociale. (Vii aplau­ re o activitate mai intensa in timp, n alcnlic deosebită dez­ lârîro pentru încetarea con­ lea organizaţiilor dr partid si
din ;i-â noiembrie a trasat un lar pe comune sau pe grupe munali sâ ne udăm doar ia ze)- vederea cunoaşterii hotărîrilor voltării colaborării internaţio­ flictului din Orientul Mijlo­ a consiliilor populare să nibă
larg program în domeniul de comune, făcîndu-i răspun- cei cîliva care. eventual. nu In cadrul discuţiilor in şe­ partidului .şi a legilor tării, ca­ nale cu tuale ţările socialiste. ciu prin aplicarea rezoluţiei loc transformări rodicalc în
Consiliului de Securitate dm
re priveşte felul dc rezolvare
muncii educative — si el tre­ văiori rle soluţionarea unor lucrează cum trebuie? De ce , dinţele plenare şi în comisii ro sînl obligatorii pentru to[i Pornim de la laplul că lărgi­ I0(i7, caic sâ ducă la instau­ a tuturor problemelor leqatn
buie să constituie călău'/.a în­ probleme mncrele. Trebuie să să nu ne uităm In imensa ma­ au fost lăfulc un număr foar­ cetăţenii cu aiît mai mult pen­ rea schimburilor de mărfuri, rarea nnn păci trainice în n- de ercşlcroa producţiei nqri-
tregii activităţi a organizaţi­ înţelegem că nu cu hirliile. nu joritate n celor 5 000 ? Fă tre­ te mare de propuneri. Mi-ar tru membrii de partid, pentru intensificarea cooperării in ceastâ parte a lumii. ( olc xj industriale, ridicarea
ilor noastre de partid, a tu­ ru circularele se pol soluţio­ buie sâ-şi fură primii loc în fi greu să niă refer acum la toii activiştii de partid şi dc producţie, atît cu ţările mem­ Ne îngrijorează profund nivelului do cultură şi civili­
turor şcolilor, a căminelor na multiplele probleme pe ca­ opoclc noastre de artă ! (A- fiecare propunere ; ele trebuie stal, de jos pînă sus. In acest bre C.A.E.R — in conformitate zaţie a bunăstării intieqii tă-
tullurale din sate re |e ovem, ci mergi nd-c-^Ov. plau/c puternice). să lic studiate temeinic si sens. consiliile populare si co­ cu Programul complex adoptat faptul eă mai sînt state cnr^ lănimi.
nesocotesc normei? de drept
Cslo necesar să acordăm o rczolvînd problemele la fata De re pun, tovarăşi, iiceiis- să-şi găsească solulionuren co­ mitetele dc parlirl comunale, în iulie la Bucureşti — cît şi internaţional şi recurg In fo­ Fără îndoială, conferinţa po
ni,u marc atenţie* ridicării ro­ locului. In privinţa aceasta lă problemă V bircşte, la tim­ respunzătoare. In acest scop secrelarii de partid si prima­ tu celelalte lări socialiste, co­ losirea forte) militare penlru Iară o secretarilor comitetelor
vom
pregăti
pul respectiv,
lului organizaţiilor dc partid, trebuie sa folosim experienţa ronlerinlu scriitorilor, celelalte se va constitui o comisie de rii comunali trebuie să dea do­ respunde atil iniereselor lio- soluţionarea unor diferende de partid şi preşedinţilor con­
comitetului tic pcirl\rl comunal, bună pe care •> avem. să o ge­ partid şi de stat care, în < ci vadă de mai multă exigenta si cărei lărl în parte, cît şi in- dintre ele. România se pro­ siliilor populare va exercita
care trebuie mi asigure unirea neralizăm în loflip judeţele tu­ conferinţe ale uniunilor şi vom mult trei luni dc zile. sâ f.icâ fermitate, asigurînd aplicarea lâririi unităţii sistemului socia­ nunţă cu fermitate pentru ca o pulo.rnică influentă în aceas­
dezbate pe larg aceste proble­
tuturor turlelor dm comuna ni. (Aplauze pulernico). me Vom supune tezele occ*>- propuneri corespunzătoare Co­ ru striclelc «i legilor şi hotă­ list mondial. (Aplauze puter­ In viata internationalâ sa se tă direcţie. Sinlem convinşi că.
respectivă in vederea înhiplui- O deosebită atenţie trebuie ior conferinţe şi dezbaterii ac­ mitetului Central, Consiliului rîrilor în domeniul lor fie ac­ nice). pună capăt folosirii mijloa­ rcinlorşi acasă, veli depune
rii planului de dezvoltare eco- să acorde organele centrale tivului fie partid fie la sale, de Stal şi Consiliului dc Mi­ tivitate. Şi — aşa rum am spus In acelaşi timp, tara nous- celor militare in rezolvarea mato străduinţele pentru tra­
iioiuico-sociulii. creşterii înve­ şi judeţene problemei asi­ a primai ilor şi preşedinţilor dc niştri. Pină la sfirşilul Iri- la plenară — aceasta este va­ Iră participă activ la diviziu­ problemelor dintre state. A- ducerea în viată a marilor
lii lui general dc viată al şale­ gurării comunelor, «i uni­ (onsilii populare şi fie coope­ mestrului I al anului viilor, lahii şi penlru noi. cei dc la nea mondială a muncii, dez­ ccnslâ calc poartă în sine sarcini ce vă revin, sporind
lor, îmbunătăţim activ italii c- tăţilor de producţie dc la sa­ rative. spre a-si spune şi ei comitetele judeţene dc parlifl Comitetul Central, , din quvern, voltă relaţii cu toate statele mari primejdii nu numai pen­ osliol contribuţia dumneavoas­
diicative dc lormure a conşti­ te cu specialiştii necesari. Aşa părerea asupra acestor tc/c şi consiliile populare judeţe­ dm Consiliul de Stat, din fie­ lumii, fără deosebire de orîn- tru ţările şi zonele respective, tră. a organizaţiilor de parlifl.
inţei socialiste a întregii l«î- rum am spus. trebuie să cre­ privitoare la orientare,i arici ne şi comunale vor fi infor­ care* minister, din fiecare co­ duirc socială, cousiderînd a­ dar şi pentru pacea întregii a consiliilor populare, a tniu-
r,inimi. Comitetele si organi­ ăm si i-oncl 11 i il c ea aceste şi literaturii fl i n România, mate asupra felului cuni s-an mitet judeţean şi consiliu popu­ ceasta ca o necesitate a pro­ omeniri. ior locuitorilor şalelor la dez­
zaţiile rle partid trebuie sa cadre să se poală muta Ui penlru că pînă In urmă pentru rezolvat problemele ridicat? lar (Vii aplauzel. movării colaborării Intre po­ voltarea patriei noastre so­
jodec un rol nuii activ in în* sate. K.sic necesar *ă fie des­ oi se face această artă (Vii (Aplauze). După cum se ştie, plenara poare, a păcii în Iunie. Considerăm că este necesar cialisto (Aplauze puternice,
Ireaga violă a salului, sa o- făşurată o asemenea muncă aplauze). Vom rliseula atunci Doresc să menţionez întă o Comitetului Central clin 3-5 La baza relaţiilor cu toate sâ se acţioneze cu mai multă prcluuqite).
xcrcile un control permanent incit iot) .upcciulişlii dc Iu pe laiq aceste probleme; te dală că lucrările conferinţei noiembrie o.e. a acordai o ma­ tarile, România aşează princi­ rnorgie în vederea întăririi Vă urez din (oală inima, în
nsupia activităţii tuturor unilă- sate sa se stabilească, să tră­ au prilejuit un larg schimb de re alcnlic problemelor educati­ piile deplinei cqalităli în drep­ rolului Organizaţiei Nul luni­ numele (onducerii dc partid
11 lor clin comună. util locale, iască. să muncească in mijlo­ ridic inso şi aici penlru că eu păreri Aş puica spune că ele vi socialiste a maselor popu­ turi. respectului independentei lor Unite şi al altoi organis­ şi de stat. să obţineţi succese
consider ru este
necesar ca
r.ii si republicane cul ţărănimii. organizaţiile noastre de par­ (onsliluie o adevărată scoală lare. afirmării in viată a prin­ >i suveranităţii naţionale, nea­ me internaţionale în soluţio­ tot niai mari in activitatea
narea diferitelor
probleme
dumneavoastră închinată cau­
Dispunem de puternice forte Pentru că vorbim de ac­ tid. consiliile populare sa ai­ pentru toii participanţii, alil cipiilor eticii şi echităţii so­ mestecului în treburile interne dintre Mate. in asigurarea zei partidului, socialismului,
în ionic lomuncic noastre. Or­ tivitatea comunelor, de munca bă m.ii mulle pretenţii fala de penlru noi cmc lucrăm la Co­ cialiste. Ca şi în -iile sectoare şi avantajului reciproc. Ne păcii în lume. Mai mult ca fericirii poporului nostru, cau­
ganizaţiile fio partid fin la sa­ educativă de Iu sale. şi de­ intelectualitatea creatoare, fa­ mitetul Central şi in general de aclivilale, în sale şi comu­ pronunţăm cu hotârîre pentru oricînd apreciem râ este ne­ zei comunismului şi păcii (A­
ne trebuie să se asiqurc com­
le c uprind f irea thtDUDO du oarece am văzul că aici in lei de oamenii de arta. să ape­ la centru, cit şi penlru dum­ baterea fermă a tuturor feno­ renunţarea la forţă şi la ame­ cesar sâ sc acţioneze în di­ plauze, tirale — se scandează
membri do partid, dintru rare sală sînl şi scriitori, compo­ leze la ci şi să le ceară să neavoastră. tovarăşi. (Vii a- menelor negative, a speculei, ninţarea cu forţa in relaţiile recţia întăririi prestigiului Oi- „Cenuşcsc1l-P.C.R.,, ).
peste 530 i)0u ţărani Conlerm- zitori, artişti plastici. m~tŞ creeze operele de care au ne­ plduzc). Pâră îndoială că fie­ furturilor, delapidărilor, lipsei dintre state. Mai mult ca ori- Deoarece sinlem în ajunu­
ta din aecslc zi Io a demon­ referi puţin şi In ccc.i ce as- voie Vrem să se cinic în sa!, care consiliu popular si co­ eind. afirmarea In viată a a- c'inizatiei Nai junilor Unite şi lui Anului Nou, vă adresez
strai că avem minunate cadre tr-apiă primarii şi secret,im vrem piese pentru căminul mitet de partid va şti să iragă de grijă fată dc avutul ob­ ceslor principii constituie sin­ să nu se adnulă arfmni coi'e calde felicitări şi cele mai
du secretari de partid, fie pre­ fie pariul do la ei. la ce aş­ cuIluialV Alunei trebuie să (One luzii Ic necesare, pentru a ştesc. Comitetele do parlifl şi gura garanţie a unor relaţii de pot diminua contribuţia şi bune mări cu prilejul acestei
colaborare tnlro state, a asi­
şedinţi de consilii populare, râ teaptă ţărănimea de ]n oame­ cream şi piesele. cântecele, munci mai bine si a aduce o consiliile populare comunale gurării păcii in lume. (Vii a* rolul său în realizarea înţe­ sărbători. (Aplauze puternice,
vor trebui sâ deslăşoare o lar­
in comunele noastre sînl zori, poeziile rle care au nevoie si­ contribuţie sporita hi înfăptui­ gă muncă polilico-educativă. plauze). legerii şi colaborării dintre iirale). Vă roq să transmiteţi
sute şi mii dc activişti dc piu- nii de artă. Desigur. în do­ lele noastre ! Aceasta cerem rea hotărîrilor partidului şi să se preocupe permanent de popoare aceste felicilări si urări tutu­
Hd si’ rle stal care îndeplinesc meniul artei şi culturii s-au noi de la oamenii de ru lă ! statului nostru, în toate dome­ Trăim o epoca tn care în Considerăm că trebuie să ror comuniştilor s| locuitorilor
ob-
dezvoltarea nroprietulii
in bune confliliuni sarcinile ce realizai multe lucruri bune ; Sperăm fă. in viitor. cursul niile de aclivilale (Aplauze şlcşli. de inlărirea scnlimenlu- viata internaţională au loc pro­ -Cc depună eforturi susţinute satelor dumneavoaslră. (Aplau­
Io revin, ( ri Întreaga tăramine nu c locul nici să fac o apre­ pozitiv rare a început să-si prelungite). Iui răspunderii colective fală funde schimbări. Politica nn- pentru înfăptuirea dc paşi ze puternice : urale).
ur mua/ii neabătut linia gene­ ciere a activităţii de astăzi a Iacă ci rum in acest domen iu Dragi tovarăşi. rle buna qospodărire n şalelor, pcrialislă de forţă .şi dictat su­ concreţi în direcţia dezarmă­ Vă urez noi succese in niun-
ral,. a partidului (Aplauze pu­ creatorilor din tara noastră. \ <i [i ceva mai rapid, râ in­ îmbunătăţirea activilulii or­ lată de dezvoltarea qeneralâ a feră eşecuri tot mai mari. Po­ rii generale şi îndeosebi n ră şi viată, multă sănătate <i
ternice). Avem flori. toate Insă nu putem să nu spunem ii-adevăr satele noastre vor ganizaţiilor rle partid şi n con­ comunelor patriei noastre. poarele se ridică cu holărîre dezarmării nucleare leiicire! (Aplauze puternice,
condiţiile pentru a obţine in­ uă prea putui inlilnim în <>- avea mai multe cinlecc. mai siliilor populare comunale, împotriva amcsleculiii in tre­ Înfăptuirea dorinţelor arză­ prelungite ; urale si ovaţii ;
tr-un timp relativ scurt lichi­ pri ele lor viaţa satelor : foar­ mulle piese, mai multe poezii creşterea rolului lor in condu­ Organele şi organizaţiile de burile Im interne, împotri­ toare ale tuturor popoarelor, se aclamă îndelung pentru
darea lipsutilor ce se mai nu- te palid este oglindită reali­ şi romane care sa corespundă cerea întregii activităţi ccono- partid, consiliile populare tre­ va politicii colonialiste şi neo- de colaborare şi pace rcie in­ partid, pentru Comitetul Cen­
nileslă. pentru a asigura îmbu­ tatea de astăzi a satului ro­ cerinţelor si aşteptărilor celor înico-sociale din comune tre­ buie să acorde#o alentie spori­ colonialiste, îşi afirmă cu tot tensificarea luptei masotor tral. penlru seerelarul gene­
nătăţirea înlmqii orliv daţi mă nesc. F.u sînt complet de 12 nnn onn do locuitori din me­ buie să duca la sporirea apor­ tă aplicării principiului socia­ mai mu tio vigoare voinţa de a largi populare, unirea ruluror rat al partidului. tovarăşul
creşterea. pc această calc a acord ca artistul — iar în diul rural. (Aplauze puternice). tului tuturor cetăţenilor satelor list’ al repartiţiei veniturilor deveni slăpinc pe bogăţiile lor forţelor anliimpcrialisle. O Nicolae Ccauşoscu).
contribuţiei ţărănimii la reali­ noţiunea de artist ii cuprind Multe din criticilc exprima­
zarea tu su< ros a programu­ pe toii creatorii dr artă — te in cadrul acestei conferin­
lui elaborat rle Congresul al m‘i i-eden crea ce consideră ţe sc referă la activilalca unor
N-Ie.» al partidului. e| eă este mai caracteristic. A- ministere si organe centrale
O condiţie esenţiala n îmbu- icasta insă cere o cunoaştere i are nu se preocupă cn ţoa­
n.ilălirii în continuare a aclivi- foarte bună a vieţii. Dar mă la răspunderea de .sprijinirea L U I S A
Iritn de la sate este întărirea, întreb totuşi — şi cred că organelor comunale în rezol­
organizaţiilor comunale de par­ niulti lovarâsi din sală î>i varea problemelor si sarcini­
tid prin primirea in rindurile pun această întrebare — oare lor re le revin. Este necesar
t ,,minunilor « celor mai buni in viata satelor româneşti, ca ai este ministere si oiqane secretarilor comitetelor de
l&r.uu cooperatori, mecaniza­ unde se desfăşoară o aseme­ (eniralc să pună capot cu ho-
tori, lucrători din tnlrcpriiide- nea activitate în toate do­ tărîre orlcâroi manifestări do
rile de stiil. specialişti. meniile. unde se înfăptuiesc subapreciere şi neglijare a ac­
|Po asemenea, va trebui in- mari transformări, nu se po,u- tivităţii din comune. In mod
lensilicrtlâ munca pentru pri­ te găsi nimic demn să fie deosebit trebuie să-şi îmbună­
mirea unui mai mare număr de adus i>c scena Teatrului Na­ tăţească munca Comitelui rle
Sial pentru Economia si A fl -
Ionici dc la sate în partid. In tional. de exemplu ? Sau de
general, trebuie spus că csic descris într-un roman bun. minîsl raţia Locală, care arc In zilele do 21-23 dccemhiic
necesar să se dep.ună mai mul­ intr-un cin tec bun ? Oare nu­ niari răspunderi in acest do­ 1071 s-au desfăşurat în Capi­ cu succes a sarcinilor şi alţi- si multilateral ol stalului, al Confei mici Naţionale n parti­ Irzârii localităţilor rui nIc. a-
te eforturi pentru a jntonsili- mai Coşbue a fost. în stare meniu si care piuă acum nu tală lucrările primei Conferin­ hnliilor sporite ce le revin in clasei muncitoare pentru dez­ dului, o prevederilor Leqii con­ propicni condiţiilor dc viaţă
<* munca politică în rindul să scrie despic sale ? Astăzi n dat dovadă de operativilale ţe pc ţaiă a secretarilor comi­ etapa actuală de dezvoltare a voltarea bazei Iclinico-matoiia- siliilor populate şi ale altor de la sale do cele dc In oraşe,
Ionicilor, pentru u spori rolul nu se mai găseşte un Coşbue în soluţionarea problemelor ac- tetelor do parlifl şi a preşedin­ tării noastre Desfăşurată in- le a agriculturii, pentru meca­ legi şi holărîri ale Comitetu­ ridicării nivelului general dc
si contribuţia acestora la con­ caic să trăiască şi să cunoas­ tivilălh economice si sociale ţilor consiliilor populare co­ 1 r-o atmosferă de lucru, con- nizarea si chimizarea acesteia, lui Central al partidului, ca si civilizaţie al ţărănimii În­
ducerea şi organizarea vieţii dm comune. De asemenea. Mi­ munale. lerintn a prilejuit un hoqai introducerea în producţia a- în activitatea economică, so­ făptuirea acestor profunde
sociale, la desfăşurarea între­ că satul, să idealizeze puţin nisterul Agriculturii, Ministe­ Oiganizul din iniţiativa se­ schimb do experienţă ; tn ca­ qrirolă a cuceririlor stiintoi şi cială şi cullural-educativă din prelaccri în viaţa salului im­
drul ei au fost formulate nu­
tehnicii, pentru ridicaicn nive­
rul 1 nvălămintului si Ministe­
gii aclivităli rlm satele noas- viaţa acestuia ? (Aplauze pu­ rul Sănătăţii 1 re bule să acor­ cretarului general al partidului, meroase critici, s-a făcui un lului de trai al ţărănimii. Ex- comune se mai menţin încă o pune perfecţionarea muncii
ire. Este un lapl binecunos­ ternice). Sau se crede ca ţă­ de mai multă alenlio proble­ tovarăşul Nicoloo Ccuuşescu, mare număr de propuneri in primînd recunoştinţa întreq;i serie de neajunsuri, o căror în­ organelor şi oiganizaţiilor de
cut că astăzi femeile reprezin­ ranul dc astăzi arc nevoie melor legale fie activilalca din acest larg forum a făcut o vederea imbunătâlîi ii activită­ ţărănimii cooperatiste, confe­ lăturam repreziniă o condiţie partid de la sate şi a consi­
tă, ia sale, în cooperativele de mai puţină poezie, litera­ profundă si niulilalcrnla ana­ ţii viitoare, cate urmează a rinţa apreciază ca un impor- <j iidirării rolului organelor liilor populare comunale,
agricole fie producţie, principa­ tură? Dimpotrivă! Kl arc ne­ roinune. liză n activităţii desfăşurate li sludîofc si soluţionate de l.mt ajutor în acest sens liotă* rle partid m de stat comunale creşterea competenţei si spi­
la nivelul exigentelor actuale
la Iorlă de muncă ; dar, cu voie dc mai multe poezii, de Trebuie să luăm măsuri pen­ rle organizaţiile de partid si organele centrale. riron Comitetului Executiv at ale dezvoltării societăţii noas­ ritul ui 1 oi■ de răspundere în
mate acestea, numărul femei­ mai multe cînlccc. de roma­ tru a pune mai niullă ordine consiliile populare comunale Participanţii la conferinţă, C C al P C R privind anula­ tre. eondueeren activităţii politi­
lor care ric|m funcţii de con­ ne, de picturi — dar ele tre­ si a simplifica relaţiile dintre in aplicarea direclivelor Con­ dinrl glas sentimentelor şi glo­ rea restituirii unor credite în co. economice si sncinl-cu]m-
ducere in comune — do secre- buie să fie mai bune. pe în­ diferite organisme si organi- ferinţei Naţionale n P C U. dm durilor tuturor locuitorilor sa­ sumă dc I 150 milioane lei n- I raIc din comune. în stimula­
lari de partid, preşedinţi de ţelesul lui. Ce sâ facem to­ vnlii, pentru a reduce cu ho- 1007, n prevederilor legii fie telor, exprimă colo mai cald? rordale de stat cooperativelor rea iniţiativei locale. în mni
cooperative, primari — este varăşi ? Pinâ la urmă cineva tărire numărul dc dispoziţii şi orqanizare si funcţionare a mulţumiri conducerii partidu­ agricole de producţie pinâ în 1. Conferinţa dă o înaltă i- buna gospodărire a po',mJ.in-
instrucţiuni fie lut felul ce se
(nane nuc. Dc oltlel, aici se trebuie sâ facă — să sp m liansmil comunelor, înlocuind consiliilor populare, a hotări- lui şi statului, personal Iovfi- anul IOCiR şi scadente în 1072, prccicrc şi îşi însuşeşte inlru- lulm material şi uman, in n-
găsesc, mi se pare, vreo 49 sau aşa — un compromis. Ca sâ această activitate birocrnlră iilor Comitetului Central pri­ răşului Nicolfie Ccauşescu alocarea dc la bugetul de stat lotul ideile cuprinse în ampla lt agerea largă a maselor la
50 fie secretare dc pariul şi ridicăm întreaga ţărănime la prin contacte directe, prin vind sarcinile organizaţiilor de pcnttu grija permanentă pc n sumei de 350 milioane Iei expunere făcută dc tovarăşul rezolvarea tuturor treburilor
preşedinte — ceCn ce este ni nivelul scriilorilor, e greu. muncă vîp penlru soluţiona­ partid comunale — şi a stabi­ care o poartă propăşirii mate­ pentru a sprijini uncie coope­ Nicolae Ccauşescu, măsurile obşteşti
iotul şi cu lotul puţin, tovarăşi. pentru eă scriitori sini câte­ rea operativă, la fata locului, lit un ansamblu de măsuri riale si culturale a comune­ rative agricole să-şi acliilc pieconizalc de seerelarul ge­ 2. Sarcini deosebite revn
Este de aceea necesar sa se va sute. ihi ţăranii ritevn mi­ a probleniclot rare se ridică. penlru ridicarea rolului orga­ lor. ca şi a întregii lăn, pro­ ( onh'ibutia la Casa de pensii neral al partidului, a căror în­ comitetelor de partid şi con­
ia măsuri energice pentru h lioane — şi pentru asta ne Este necesar să acordăm mai nelor locale de partid si de gresului agriculturii, ridicării pentru anul 1071, acordaro-i făptuim va duce ia croşlero-i siliilor populare in conduce­
se pune capăt acestei siumlu \a trebui ceva mai mult timp. multă alentie realizării măsu­ slot in conducerea activiştii necontenite a nivelului de trai unui credit de pînă la 500 mi­ rolului orq.miznliilor de partid rea agriculturii. în mobiliza­
şi a se asigura toate condiţii­ Dur ca scriitorii şi artiştii să rilor stabilite de Comitetul economice, politice şi sounl- si de civilizaţie al populaţiei lioane lei. rambursabil în a­ şi al consiliilor populare co­ rea maselor dc oameni ui
le în vederea promovăm mai se tluuă la sate e mai uşor. Central nl partidului privind cullurnle la sale, penii u dez­ de la sale. nul 1072, cooperativelor agri­ munale Sn conducerea întregii muncii la realizarea obiecti­
active a femeilor in viata poli­ (Vii aplauze). Lc dăm chiar organizarea «ursurilor de pre- voltarea mu bilaterală a comu­ Ca rezultat al aplicării con- cole de producţie penlru re­ nrtiviiăli ceononiîco-sociale. în velor planului cincinal pri­
tică si socială a satelor, in şi mijloace de transport ! ( \- qălire a cadrelor săfcslî, in­ nelor patriei noastre, penlru sof vonto o politicii partidului, tribuirea cuvenită cooperatori­ desfăşurarea mai eficientă fl
muncile de conducere. Ati as­ nimaţîe. aplauze). Nu am pre­ clusiv de perfecţionare a cu­ întărirea alianţei niuncitoreşli- comunele nonstie au devenit lor in raport cu munca efcc- munci; fie educare şi formare vind dezvoltarea acestei im­
cultat cîteva tovarăşe secretare tenţia. ca, asemeni medicului noştinţelor serrclar ilor fie lărăneşli şi creşterea contri­ avlăzi unilăli administrative liv prostată, precum şi măsu­ a conştiinţei socialiste a ţără­ portante mm uri n economiei
naţiona-lc. In centrul atenţiei
şi preşedinte care au vorbit a- şi inginerului agronom, ei sa partid si primarilor comunali buţiei lărămmii munriloare la lot mni puternice, în care se rile tuale onlcrior de condu­ nimii, în dezvoltarea multila­
iui şi cred că n-au vorbit mai se muie în sal. deşi nici* a­ In accsl sens, ronsîder că va opera dc construcţie socialistă desfăşoară o bogată aclivilale cerea partidului şi statului terală a comunelor şi satelor, sâ se situeze înfăptuirea .sar­
rou şi nici nu muncesc mai rău ceasta n-ar fi râu pentru unii. trebui să stabilim ca, rel pu­ in România. economică, socint-cullurnlă si privind mărirea pensiilor ţă­ ca porte integrantă a progre­ cinilor privind creşterea pro­
decit bărbaţii. Dimpotrivă, u- (Aplauze). Pînă la urmă. to­ ţin o dată pe an. sa se orga­ Eveniment de seamă in via­ edililor - gospodărească S-a ranilor cooperatori, acordarea sului general al tării pe calea ducţiei agricole, care urmea­
ncle chiar mm bine. (Animaţie, nizeze ronferinle judeiene cu ta tării, conferinţa o consti­ creat o trainică ho2ă materia­ alocaţiilor penlru copiii aces- socialismului şl comunismului. ză sâ depăşească cu 3(1-49 la
aplauze), egalitatea in drepturi varăşi. — să ştiţi - secretarii de partid şi prima­ tui! o nouă expresie a practi­ lă pentru dezvoltarea comple­ lora, introducerea tratamente­ Vastul program elaborat de suta realizările dm perioada
înire bărbaţi Si femei înseam­ 10-lâ ani o să vă duceţi să rii comunali, iar la cîliva ani cii profund democratice a ron- xă si mullilalcrald a comune­ lor medicale gratuite pentru Congresul «îl X-lea al Parti­ 19(10-1970. precum şl a măsu­
nă şi egalitatea în a pari ici - vă rugaţi să vă primească în — poale la 3-4 am — să or­ flucerii partidului nostru de a lor. cuprinzînd unităţi agrico­ întreaga ţărănime şi celelalte dului Comunist Român pen­ rilor cuprinse în cclc două
pa la munca fie conducere in sat. Cind poluarea în oraşe ganizăm ronferinle pe tară. se consulta cu masele, cu ac­ le de stat si cooperatiste, uni­ măsuri cu caracter social. tru Râuri ren sociebâţiî socia­ programe naţionale privind
toate domeniile de aclivilale vh deveni mai mare oamenii rare să devină un for de dez- tivul rle partid şi de stat asu­ tăţi Industriale, comerciale, do Conferinţa apreciază că in liste multilnler.nl dezvollnle. î m bună lăţiri le funciare şi
.^i trebuie să ne propunem să vor prefera *â se ducă la 10­ balere a problemelor generale pra măsurilor re trebuie adop­ prestări dc servicii, dotări c- munca desfăşurată de comite­ planul cincinal 1071-197') pre­ dezvoltarea zootehniei.
realizăm în mod mai holarit 15-50. chiar la 100 km depăr­ plivind activitatea satelor. (Vii tate in vederea perfecţionării dilitnr-qospodăreşti. o larqă tele de partid şl consiliile văd înfâpUiirco unor nmp’e Conferinţa cheamă comilele-
aceasta ! (Vil aplauze). ^ tare de oraş si sâ locuiască aplauze). continue a activi tatii in toate reţea de instituţii fie Invăla- populare comunale penlru tra­ măsuri în vederea creşterii le de partid şi consiliile popu­
O sarcină dc mare răspun­ acolo, la sate. Dc ce să nu fn- Deşi nu a veni o hniăi'W'C, as domeniile vieţii sociat-poli! ic * mint, culturale şi medico-so- ducerea in viată, in ţoale do­ lare comunale sl rontrolrze si
dere a organizaţiilor şi corni- <e(i de pc acum aşa. tova­ consulta pe sefi'eiarii fio par­ şi economice. Ea sc înserm nilare, rare schimbă lot mai meniile de activitate a hotă­ şi modernizării ngricuHurii. sâ sprijine unităţile agricole dc
tetelor comunale dc partid, a răşi ? (Animalic. aplauze) tid comunali şi pe primiri orqnnie în ansamblul de mă­ niult viata oamenilor muncii, rîrilor partidului şi o legilor valorificării tuluror resurse­ pe raza romiineî, pe toţi lo­
consiliilor pooularc comunale Credeţi că nu se poate scrie dacă cred ro ai da rezultate suri menite să întărească ro­ întreaga înfăţişare o salului larii au fosl oblînule rezulta- lor şi posibilităţilor loenlc. cuitorii. în executarea la timp
este întărirea muncii educa­ mai bine Tulr-o casă de Iară. ( ii în perioadu cind ei v or lul organelor locale de parlifl românesc. le importante, s-n acumulat o dezvollârii învătăinînlului şi şi la un nivel calitativ co-
tive în rindul tinerelului să­ iu flori, unde auzi cum cîntă merge la cursuri de 3-4 luni, şi dc slal. sa asigure cadrul In obţinerea (uluror acestor bogată experienţă. Totodată, culturii, extinderii reţelei d?
tesc. lormareo lui in spiritul privighetorile, unde cind des­ să trimitem să le lină locul organizatoric necesar penlru re.Ji'/uii factorul holurilor îl conferinţa constată că în mun­
i espci tutui fată de. munca pro­ chizi fereastra nu mai auzi activişti fie parlifl fie la judel înfăptuirea de către acestea constituie sprijinul permanent ca pentru aplicarea hotărîrilor octolire a sănătăţii, sislcmn- (Continuare în pag. a 4-a)