Page 85 - Drumul_socialismului_1971_12

W
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAl In Editura politica a a p ă ru t:

N IC O L A E C E A U Ş E S C U :
„Cuvîntare la prima conferinţa pe ţarâ a se­
cretarilor comitetelor de partid şi preşedinţilor
consiliilor populare comunale".
Broşura a apârut în tiraj de masâ.

Agerpres relatează

NAVA DIN PRODUCŢIA triale ale tării sînt de pe n-
ANULUI 1972 ctim gata să înceapă lucrări­
GALAŢI Constructorii dc le anului 1972. Circa 500 o­
nave de la şantierul din Ga­ biective şi capacităţi do pro­
laţi au lansat la apă un nou ducţie sînt prevăzute a fi da­
cargou de 4 500 tone care te în folosinţâ în anul viitor,
face parte din producţia anu- iar peste 200 sînt şantiere
nului 1972. Nava este des­ noi, cărora li s-au pregătii
tinată transportului de măr­ din vreme fronturile dc lucru,
încă de la 1 decembrie, mai
furi generale şi va fi livrată 0 nult de 80 la sută din noile
ANUL XXIII. Nr. 5 278 DUMINICA 26 DECEM BRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI la export. Tot de la cheiul
şantierului din Galaţi va ple­ obiective, în special cele ca­
ca, în curînd în probe, un re au termene de deschidere
primele luni
mineralier de 12 500 tone, iar a lucrărilor în aveau aprobaţi
ale anului.
în locul lui, la montaj, va in­
PRIMA CONFERINŢA PE ŢARA tra o navă de 7 500 tone. indicatorii tehnico-economici.
Pe unele şantiere, care pre­
BUCURIILE VACANŢEI zintă mari creşteri de plan In
1072, cum sînt cete din ca­
BUCUREŞTI Pionierii din
întreaga tară trăiesc, în aces­ drul uzinei de oţeluri aliate
din Tîrgovistc, platformei pe­
A SECRETARILOR COMITETELOR te zile, bucuriile vacanţei. Pe­ trochimice din Piteşti, noii
ste 2 500 de copii sînt oaspe­
ţii taberelor pioniereşti, ame­ unităti de îngrăşăminte cni-
najate în locuri pitoreşti : la mice din Tg. Miires, U2ineî
Bran. Piatra Neamţ, Sîn- de prelucrare a aluminiului
DE PARTID Şl PREŞEDINŢILOR qeorz-Băi, Sălişle. Cîmpu- din Slatina etc., s-au creat,
lung — Argeş,
Homorod şi
înainte de termen, condiţii de
în alte localităţi Ei participă
la diferite activităţi cu ca­ lucru In interior. De aseme­
racter educativ si recreativ, nea, aprovizionarea cu mate­
la întreceri sportive specifice riale s-a făcut cu multă grijă.
CONSILIILOR POPULARE sezonului de iarnă.
In acelaşi timp, la casele
pionierilor din întreaga ţară
sînt organizate manifestări
cultural-artistice, îndrăgite de
şcolari : spectacole de teatru
Un forum al emancipării Adeziunea noastră deplină se va Si balet, intîlnîri cu munci­
tori fruntaşi din întreprin­
deri bucureştene, cu oameni PENTRU 24 ORE "
satelor, In coordonatele adeveri prin fapte de sliintă, artă şi cultură, ga­ cerul variabil, te m p orar noros.
le do filme, precum si tradi­
Vreme relallv clld uroaaâ, oo
ţionalele carnavaluri ale ,,bo­
Vfnt slab, ptnA la potrivit din
■■r> ^ |a ■ ■ bocilor", „cutezătorilor” şi nord-vest. T em poratura minima
edificam societăţii socia­ Legătura permanentă si trai­ desfăşurat lucrările de-a lun­ de sah, tenis de masă. pati­ şl minus 4 grade, Iar cea m a­
concursuri
„mini-roboţilor",
cuprinsă Intre minus 2
va fl
xim ă Intre 2 şl 4 grade.
dacă va ninge, si
naj, şi.
nică dintie partid, conduce­ gul celor trei zile. Eu am par­ construcţii din zăpadă. PENTRU URMĂTOARELE '
liste multilateral dezvoltate rea sa $i masele largi, dialo­ ticipat la dezbateri — în cea ŞANTIERELE ANULUI DOUA ZILE
lucrările
de-a doua zi, cînd
gul viu, necontenit pe care
partidul îl poartă cu tara au s-au desfăsuiat pe comisii — VIITOR
ge­
se
V rem ea
In
m enţine
căpătat o nouă şi strălucită în grupa a patra. Eram 44 de neral călduroasă, cu cerul mal
Conferinţa pe ţară a secre­ nostru popor. Oamenii muncii confirmare la recenta confe­ secretari. Fiecare a înfăţişat MW linii jm r > ■■wniii— ......... BUCUREŞTI. Constructorii mult noro9. Vlnt slab din nord-
tarilor organizaţiilor de partid de la sate aşteaptă ca, în ur­ rinţă pe ţară a secretarilor deschis realităţile din comu­ „Ploaia de sclnlel* a oţelArlcl electrice — lablou cotidian (a de pe marile şantiere indus­ vest. Tem peratura — staţionară.
comunale si a primarilor — ma acestei conferinţe, în ac­ comitetelor comunale de par­ na lui, a adus critici şi a fă- C.S. Hunedoara. F oio: N. GHENA.
prima conferinţă In acest do­ tivitatea organizaţiilor de par­ tid $i preşedinţiloi consiliilor ctrt multe propuneri pentru
meniu — se Înscrie ca un e­ tid si a consiliilor populare să populare comunale — repre­ îmbunătăţirea întregii activi­
veniment major In istoria ţă- aibă loc transformări radicale zentaţi aj celor 12 milioane tăţi. ■J ! i 1 1 :i ■ ii v i i i.1, ii.; ; !! 1 . :p im t : ri iui wi n f mp 1 * r t t ,:
iîi 5000 de primari şi secre­ In ce priveşte felul de rezol­ de oameni ce trăiesc în me­ In cea de-a treia zi de dez­
tari. cinci mii de oameni ce vare a tuturor problemelor le­ diul rural. Iniţiată de către bateri a fost impresionantă „B răfara de aur”
conduc treburile care privesc gale de creşterea producţiei a­ secretarul general al par­ cuvîntarea secretatului qeno-
12 milioane de cetăţeni ai pa­ gricole şi industriale, ridica­ tidului. tovarăşul Nicolae ral al partidului, tovarăşul CINCINALUL EDIFICĂRII I
triei noastre si-au spus cuvin- rea nivelului de cultură si ci­ Oausoscu, conferinţa a prile­ Nicolae Ceauşescu. Nu exîslă HAŢEG. In cadrul Coope­
tul. Acest forum, organizat din vilizaţie. a bunăstării întregii juit o dezbatere amplă, com­ domeniu de activitate din vii- rativei meşteşugăreşti „Rete­
iniţiativa secretarului general ţarănimi" Pe agenda comitete­ plexă si multilaterală a tutu­ ţa unui sat. a unei comune, zatul11 Haţeg a fost iniţiat şi
al partidului, tovarăşul Nicolae lor de partid si a consiliilor ror treburilor satelor $i comu­ asupra căruia să nu se fi o­ se află în plină desfăşurare
Ceauşescu, care va fi perma­ populare comunale va trebui nelor ţării. prit secretarul nostru gene­ concursul profesional „Bră­
ţara de aur”. Numeroşi ti­
nentizat, reprezintă o nouă ex­ să stea, aşadar, creşterea ro­ In calitate de secretar al ral, indicînd cu precizia si neri şi ţinere se întrec în j MULTILATERALE A PATRIEI |
presie a practicii profund de­ lului si răspunderii organizaţi­ Comitetului comunal de par­ clarviziunea ce-i sînt caracte­
mocratice a conducerii parti­ ilor comunale de partid, a con­ tid Băcia si primar al comu­ ristice ce anume trebuie în- desăvirsirea pregătirii pro­
dului nostru de a consulta ma­ siliilor populare. în conduce­ nei am avut prilejul să parti­ irepiins pentru a elimina ne- fesionale, deservirea civili­
sele în toate problemele vita­ rea si îndrumarea tuturor do­ cip la această conferinţei, să TRAIAN CRISTOIU zată a clientelei. încadrarea
le ale construcţiei socialiste. meniilor de activitate de pe iau parte la dezbaterile ei. secretarul Comitetului striclă în ordinea şi discipli­ Dezvoltarea bazei de materii prime—
Din cuvîntarea tovarăşului teritoriul respectiv. Am rămas profund impresio­ comunal de partid Bâcia na muncii, evitarea reelania-
Nicolae Ceauşescu, din Rczo- Problema problemelor în e­ nat de modul deschis $i con­ ţiilor. O comisie, alcătuită
dutla* primei conferinţe pe ta­ conomia satelor este valorifica­ cret, principial si partinic, cri­ din reprezentanţi ai condu­ factor esenţial al progresului economic =
ră a secretarilor comitetelor rea imenselor rezerve interne. tic şi autocritic In care s-au (Continuare în pagina a ll-a) cerii cooperativei si din a­
comunale de partid şi a pri­ Pentru judelui nostru este deo­ paratul tehnlco-adminlstra-
marilor se reţin obligaţii si în­ sebit de actuală sublinierea se­ tlv, urmăreşte desfăşurarea
văţăminte de o deosebită în­ cretarului general al partidului concursului, acordînd punc­ Volumul lucrărilor de cercetare geologică şi investiţii stanţe nemetalifere şi de §
că utilizăm numai circa 1/3
semnătate. din potenţialul păşunilor şi Ti­ Intelectualul-participant activ te lleoărui participant, ţl- va depăşi cu 10 la sută nivelul din cincinalul prece­ roci utile. Vor continua lu- ^
Satul îl vedem însă înlr-un nînd la zi un clasament ori­ dent ; crările geologice, in scopul |f
anumit mori — modul In care netelor naturale. Avem acest ginal. Vor fi identificate rezerve sporite de cărbuni, minereuri atragerii în circuit a unor g
II vede partidul. II vede sub neajuns. Aşteptăm ca şi în a­ NICU SBUCHEA noi materii de bază pentru §|
ganele silvice că ocupă (just la viata social-culturală a satului
aspectul evoluţiei sale pe ca­ cest sector să intervină indus­ feroase, neferoase şi alte substanţe minerale utile ; industria materialelor de g
lea urbanizării, Intr-un ritm tria chimică, discutăm cu or­ Se are în vedere posibilitatea valorificării unor zăcă­ construcţii, cercetări care vor §|
alert, a tuturor localităţilor minte de bauxită. pune în valoare calcarele g
rurale. Cuvîntarea la această sau nerational) anumite peri­ dolomitice de Ia Zlaşti, cal- g
de g
carele Pojoga si Vata
primă conferinţă pe tară a re­ metre de păşuni. In judeţ a e­ Avinîul pe care îl vor Jos, alabastrul de la Romos, §|
prezentanţilor satelor, rostită xistat o anumită tradiţie, expe­ Am urmărit cu deosebit in­ pînă acum arată că nu întot­ bazinului Văii Jiului, a vo­ marmura de la Zeicanî sî =
de către tovarăşul Nicolae rienţă, am putea-o spune chiar teres lucrările primei confe­ deauna oamenii de la cate­ marca toate ramurile econo­ lumului de rezerve djn peri­ Ceplurari, cuarţurile de la j
Ceauşescu, constituie un pro­ seculară. în creşterea animale­ rinţe pe tară a secretarilor dră. ceilalţi intelectuali au în­ miei naţionale în actualul metrul Tcbea, si se va trece Petroşani, calcita de Ia Po-g
gram complex, de largă per­ lor. lată de ce îndemnul tova­ comitetelor de partid si pre­ ţeles menirea şi iolul lor în cincinal, procesul intensiv de la prospectarea de noi zone. nor-Vaţa de Jos etc. De ase- =
spectivă. de emancipare a lo­ răşului Nicolae Ceauşescu : „In şedinţilor consiliilor populare ridicarea spirituală a locali­ industrializare socialistă şi Vor fi extinse lucrările de menea, vor fi puse în evi- g
calităţilor rurale, de apropie­ fond trebuie să ne propunem comunale, ce s-a desfăşurat tăţilor în care îsi desfăşoară de făurire a unei economii cercetare qeoloqică alit în rienţă noî rezerve de aiqileg
moderne impun cu necesita­
zonele active, cit şi In zone­
re a salului de oraş, de ridi­ să nu mai existe gospodărie, timp de trei zile in Capita­ activitatea cotidiană, nu în­ la Turdas. Baia de Cris, Va-f|
care a nivelului general de care să nu dispună de vacă, lă. Prin modul în care a dez­ totdeauna au găsit mijloacele te, ca un factor esenţial, dez­ le de perspectivă ale peri- |a de Jos. Se vor extinde lu- g
existentă materială şi spiritua­ să nu crească păsări, porci, iar bătut cele mai importante si formele cele mai adecvate voltarea bazei de materii metrelor Ghelar si Teliuc, crările de dezvoltare si mo- g
prime, punerea în valoare a
precum si recupeiarea rămî-
lă a celor ce muncesc. în zonele de la munte să nu probleme ale vieţii satelor, penlru educarea oamenilor, în noi rezerve de substanţe mi­ nerilor din urmă a lucrărilor dernizare n staţiunilor bal-g
Subliniem citeva îndatoriri aibă oi' trebuie să găsească ale organizaţiilor de partid si special a tinerilor, care e ne­ nerale utile. In înfăptuirea de deschidere In adîncime neare Geoagiu-Băi. Vaţa deff
directoare din acest vast pro­ la noi în judeţ un interes ma­ consiliilor populare, prin ex­ cesar să fie angrenaţi în acti­ acestui important obiectiv, ale acestor unităţi miniere. Jos şî Deva. de creştere a §§
gram : „Reniarcînd cu deosebî- jor. punerea tovarăşului Nicolae vităţi educative diferenţiate, judeţului nostru îi este re­ Ţinind seama de faptul că capacităţilor de imbuteliere g
lă satisfacţie marile realizări Conferinţa pe tară a secre- Ceauşescu, conferinţa s-a im­ de care să se simtă cu ade­ zervat un rol de prim ordin, rezervele de fier sînt limita­ si îmbunătăţirea calităţii a-g
pe care le avem în toate do­ laiilor comunali de partid si a pus ca un adevărat forum per­ vărat atraşi- Program ul dat fiind faptul că subsolul te allt cantitativ cit si cali­ pei minerale de la Boholt, g
meniile de activitate, nu tre­ primarilor a abordat probleme manent al conducerii activi- Lucrez de 31 de ani în In- hunedorean depozitează mari tativ, incepînd cu anul vii­ valoi ificarea unor noî surse jf
buie să uităm nici un moment de o mare complexitate, am tălii comunelor patriei. Măsu­ văţămînt. In această perioadă, şi variate resurse naturale. tor. se vo,r finaliza posibili­ de ape minerale la Păulîş.g
că există greutăţi si lipsuri, că putea spune probleme care rile luate vor duce la ridica­ o parte din muncă mî-am de­ U niversităţii serale Pentru o cunoaştere mai tăţile de valorificare în fază Cliimindia, Bampoloc, Băcîia, *
nu peste iot munca se desfă­ constituie o călăuză în activi­ rea nivelului de trai si cul- dicat-o activităţii cultural-edu- bună a potenţialului de re­ industrială a unor minera­ precum si punerea în valoa-=
şoară cum ar trebui1' ~ tate in următorul deceniu sau tural-educativ al locuitorilor calîve şi sportive din localî- zerve, identificarea unor noi lizaţii sărace In fier, precum re q bioxidului de carbon g
sublinia tovarăşul Nicolae chiar mai mult din mediul rural, la dezvolta­ lătile în care am funcţionat. de marxism- zăcăminte de minereuri, pre­ si modalităţile de atragere din zona Ocolis-Călan.
Ceauşescu. Legea de organi­ rea pe o treaptă superioară a cum si îmbunătăţirea proce­ în circuitul economic sî a al­ Baza de materii prime ac- g
zare si funcţionare a consili­ S-a rezolvat, in cadrul con­ satelor si comunelor din Alături de mine, cadrele di­ lenlnism sului de valorificare a aces­ tor rezerve de fier existente tuală şi de perspectivă, co g
ilor populare a deschis cadrul ferinţei, problema coordonării dactice au muncit cu drag tora. în cincinalul 1971 — în judeţ, necercetatc sufici­ o oferă structura geologică =f
întregii
activităţi de pe raza
autonomiei şi responsabilităţi comunei — fie întreprinderi punct de vedere social, eco­ pentru ridicarea spirituală a 1975, volumul lucrărilor de ent pînă in prezent. a teritoriului judeţului Hu- g
organelor locale Au avut loc, nomic si edilitar-gospodăresc. oamenilor ai căror copii îi e­ LUNI 27 DECEMBRIE 1971, cercetare geologică $i de in­ Asigurarea şi lărgirea re­ nedoara, justifică pe deplin m
insă, pe parcurs, anumite în­ republicane sau locale —, s-a Asa cum sublinia secretarul ducăm şi instruim în şcoală. ORA 18 vestiţii prevăzute în cadrul surselor do minereuri nefe­ menţinerea si dezvoltarea p
grădiri. 1 insistat asupra marii responsa­ general al partidului , la în­ EXPUNERE în sala cinema­ judeţului vor depăşi cu pe­ roase are la bază continua­ capacităţilor de producţie M
bilităţi ce o incumbă folosirea
In cuvîntarea secretarului raţională a pămîntului — prin­ deplinirea acestor măsuri, o Inv. LUDOVIC KISS tografului „ARTA". Parti­ ste 10 la sută nivelul din rea activităţii de cercetare pentiu minoieurile feroase,
general al partidului se subli­ cipalul mijloc de producţie în Şcoala generala Cristur cipă studenţii de la toţi anii cincinalul precedent. Lucră­ geologică la obiectivele deja neferoase, sî pentru unele g
nia : „Lucrările conferinţei contribuţie însemnată sînt şi loale secţiile. rile geologice, care vor fi e- cunoscute, precum si luarea materiale de conslrucţii pre- g
noastre au fost urmările cu a- chemate să-şi aducă si cadre­ xecuinte, vor conduce la unor măsuri de intensificare văzute în cincinalul 1971— s
lenlie deosebită de întregul (Continuare in pagina a ll-a) le didactice. Rezultatele de (Continuare în pagina a ll-a) identificarea unor rezerve a cercetărilor preliminare în 1975, numai In condiţiile în =
sporite la cărbuni, minereuri Munţii Metalici, Zarandului care lucrările de cercetare^
feroase, neferoase si alte Si în Poiana Ruscăi. De ase­ geologică vor fi continuale g
substanţe minerale utile. In menea. se are în vedere de­ si inlensificate. De aceea, ||j
O formă eficientă a muncii politice şi educative de masă acest scop. unităţile geolo­ soluţiilor dc exploatare a ză­ colectivele unităţilor geolo-lj
finitivarea cit mai urgentă a
gice si miniere i$i intensifi­
gice. de prospectare, explo-g
că ritmul de execuţie al lu­ cământului Deva. Dat fiind rare şi exploatare din cadrulg
crărilor, în vederea scut tării faptul că în actualul cinci­ judeţului, acţionează ru ho- ff
duratei de cercetare geologi­ nal producţia de aluminiu tărîre pentru îmbunătăţirea g
Ieri seara, in faţa unui se spune : „In fiecare sim- că şi de punere In valoare a este prevăzută a se dubla, activităţii ce o desfăşoară în ^
ecran, instalat tu vitrina „mtcmuL m iu r bătă, la orele 18,00, aveţi obiectivelor, care prezintă cercetările geologice vor fi vederea valorificării comple-jf
secţiei foto a cooperativei posibilitate să urmăriţi o perspective economice de îndreptate spre finalizarea le şi complexe a acestor re- g
„Retezatul“ din Haţeg, s-au emisiune locală de satiră. valorificare imediată. posibilităţilor de valorificare surse minerale. ş
adunat zeci şi zeci de local­ Redacţia noastră işi propu­ Activitatea de cercetare a unor zăcăminte de bauxită
nici. Un mare număr de ne ca prin aceste emisiuni geologică se va axa pe sta­ existente In cadrul judeţului. Ing. GHERASIM FELEA
tineri şi vîrstnici zăboveau — E o formă vie, atrac­ nifestări societatea noastră aceste tare ale trecutului. să contribuie la înlăturarea bilirea întregului potenţial Perspective Interesanţi' se activist ol Comitetului
aici pentru a urmări imagi­ tivă şi eficientă — ne in­ nu are nevoie. Şi e de dato­ Reflectorul despre care vor­ de rezerve de cărbune al
nile emisiunii „Reflectorului formează tovarăşul Nicolae ria noastră, a comuniştilor, bim, răspunde acestui dezi­ L. LARA deschid si rezervelor de sub- judeţean de partid g
haţegan“. Zamora, seci'etar al Comi­ să găsim formele cele mai derat. 1112 iii/mitiM uimi ui im*Miim!vwirTfnniitMh$
Ce este. de fapt, „reflec­ tetului orăşenesc Haţeg al adecvate pentru a înlătura In preambulul emisiunii (Continuare in pagina a 2-a)
torul" ? P C ft. Prin ea, alături de
celelalte metode pe care le
O emisiune locală dc sa­ folosim în munca politică
tiră, realizată cu ajutorul de masă, forţa de înriurire
diapozitivelor color. proiec­ SECVENŢE INTERNAŢIONALE
tate cu aspectomatul pe un este mai puternică. Aspec­
ecran de sticlă mată. Imagi­ tele pe care le critică sînt
nile sînt însoţite, simultan. culese din toate domeniile O p e re tă romanească
de texte adecvate. înregis­ muncii şi vieţii localnicilor, O hotărîre a Biroului
trate. pe bandă de magne­ iar forma şi locul in care m ontată la Odesa
sînt prezentate atrag
un
tofon. mare număr de spectatori. MOSCOVA 25. ~ Cores­ Consiliului de Miniştri bulgar
Noua emisiune. înscrisă Chiar dacă printre specta­ pondentul Agerpres, l.uu-
printre, multiplele metode tori nu sînt prezenţi şi cei renţiu Duf.ă, transmite : O
şi forme ale muncii politice vizaţi, oprobiiul, opinia pu­ nouă operetă românească, SOFIA 25. — Corespon­ la sflrsitul lunii martie 1972.
şi educative de masu, vine. blică îşi are un ruuînt greu „Soarele Londrei", de. Flo­ dentul Agerpres, C. Amantei, (onsiliile populare judeţene
să răspundă cerinţelor ma­ de spus. Edificarea societăţii rin Comişel, a fost pusă in transmite : La Solia a fost da­ Si unităţile din industrie si
jore pe rare programul e­ socialiste multilateral dez­ scenă fa Teatrul muzical tă publicităţii Holărirea Bi­ agricultură să asigure locuri
ducaţional. elaborat dc con­ voltate reclamă cu necesita­ de comedie din Odesa. roului Consiliului de Miniş­ de muncă si şcolarizare pen­
ducerea partidului. Ic pune te oameni bine pregătiţi po­ Spectacolul s-a bucurat de tri al R P. Bulgaria privind lru toţi tinerii care nu se n-
in faţa comuniştilor, a tu­ litic şi profesional, harnici un frumos succes. cupă cu o muncă socială fo­
turor oamenilor muncii, şi destoinici. cinstiţi şi pregătirea profesională şi re­ lositoare si se sustrag de la
Teatrul muzical din Ode­
penlru creşterea aradului demni, corecţi şi hotărîţi. sa a mai prezentat ope­ partizarea în producţie a ti­ normele socialiste de viaţă,
lor de conştiinţă politică şi Dar, printre aceştia mai in- retele româneşti „Lăsaţi-mă nerilor care nu învală si
profesională. Iniţia i’-a şi lilnim, ici, colo, e drept pu­ să ciut", ru care a câşti­ subliniind necesitatea de a se
transpunerea ei în fapt n- nu muncesc sî pentru per­ intensifica activitatea politi­
parţine comisiei de j)ropa- ţini şi cetăţeni care in mun­ gai premiul întii la con­ fecţionarea activităţii de e­ că în organizaţiile sociale,
gandă, învăţămînl, ştiinţă că sau in conduita morală cursul unional al teatrelor ducare si orientare profesio­ pentru educarea corectă a ti­
operetă, şi
sovietice de
şi cultură a Comitetului o­ manifestă încă racile ale „Lysistrata“, ambele de nală a tinerilor.
generaţii în spiritul
nerei
răşenesc de partid Haţeg. trecutului. De astfel de ma­ Gherose Dendrino. Hoiărîrea prevede ca, pînă dragostei de muncă.