Page 86 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 86
DRUMUL SOCIALISMULUI ®Nr. 5 273 © DUMINICĂ 26 DECEMBRIE 1971
Măsurile Mărite in recenta şedinţă a
Rodnicie | ■ ile Criş, dragostea pentru fru-
l.;i Şcoala generală din riaia
• mos c o componentă arliv’A îi
minerească I ■ VilA la fm m o s primul pas in
educaţiei dc zi n i zl. Te in-
Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. ! ■ plAcui Împodobite, Cu.sAtitrl şt
cu
culoarele
şcoala curnlA,
LONEA. — In acest an, \ | obiecte specifice locului, un
colectivul de muncă al sec- j | colţ dedicai eroului locurilor
torului V de la mina Lonea, ; t • şl neamului. Avram Inucit,
nori, prospeiimo. Ţ oale slut o
a depus eforturi stăruitoare ! j invitaţie la... frumos. K.Vspun-
pe linia îndeplinirii sarci- î • sul la nceasiA chem are nc-
nilor de plan. Pînă în pre- | ■ | scrlsA Îşi gAscşte Împliniri
luccpind cu ccl mal mici din-
zent minerii de aici au ex- | j tre elevii şcolii. O blcclclc rca-
tras peste prevederile de ! • liznte dc cl la orele dc prne-
plan 8 127 tone cărbune. De j • : tlcA Icbnlco-produetivA: im
picături, JucAru, cusAturl, ţc-
remarcat este şi laptul că i • sAturl vAdesc cu prisosinţă a
activitatea muncii pe sector ] ! ceastA cidtlvaiA Înclinaţie,
a sporit cu peste 200 kg pe j i : Dar, cu adcvAratn rlsIpA dc
fantezie şl bucurie a îm bină-
post. ;
O dată cu înregistrarea a- ;
cestul succes, minerit sedo- ;
rulul V raportează şl înde- j
Primind cu satisfacţie şi deosebită recunoştinţă măsurile luate recent de Comitetul Executiv
al C.C. al P.C.R. care privesc anularea restituirii unor credite, sprijinirea unor cooperative agri plinirea sarcinilor de plan : | invitaţie
cole pentru a şi putea achita contribuţia la Casa de pensii şi acordarea de credite fn snopul asi anuale, angajlndu-se să ex- ! l i f e m
gurării retribuirii muncii, ţăranli^cooperalori îşi manitestă liolărirca de a răspunde grijii ce Ic es tragă suplimentar în zilele j
te purtată prinlr-o muncă susţinută, plină de dăruire şi abnegaţie, in vederea sporirii continue a care au mal rămas pînă la j
productivi agricole şi a contribuitei fiecărei uni iă(i la înfăptuirea sarcinilor stabilite dc Congre (inele asului, Încă 1 000 to- j
sul al X lea al partidului. Rclalările ţăranilor cooperatori, brigadierilor, preşedinţilor de coopera ne cărbune. Im aginea de fată vă prezintă instalaţiile celui de-al 4-lea grup de 210 MW de la T erm ocentrala | la... frumos
tive agricole sau cadrelor tehnice din C.A.P. evidenţiază ecoul larg al măsurilor adoptate de con Mintia,
ducerea superioară a partidului, mulţumirea profundă pentru sprijinul acordat de parlid îmbună
tăţirii activităţii cconomico-Iinanclare a cooperativelor agricole.
j Pluguşorul
turor, să obţinem pioducţlî şl La sesizările adresate redacţiei • • rllor frum oase te Inlilncştl >li ■
Ne revine obligaţia venituri cit mai bune din sec | pionierilor i • cidul «Ic a n e plastice din :
lucrArlle micilor nrlJşll ol c cr - i
torul vegetal şi din zootehnie.
şcoalA. 25 dc elevi, toţi tn cla- *
HUNEDOARA. In
ultima j
sa a V-a, sc Întrec In a gAsI j
O dată cu recunoştinţa noas I j zi de şcoală, înaintea va- \ : ! cete mal neaşteptate Iniruchi- j
sa valorificam supenor tră fierbinte exprimată condu j canţel de Iarnă, elevii cla- j Cei vizaţi d \ pArl plastice nlc visurilor co- :
cerii partidului, nu putem să
plIArlcI, llustrAri ale basmelor. •
nu ne facem cunoscut şî an ; set a Jl-a A au tăcut cole- \ Tentaţia concretului, mate- •
gajamentul de a munci cu \ gllor lor mal mari şi mat ; Din Simeria, un grup de ce mutarea sa la un alt magazin „Blocul B 3 tn care locuiţi rici palpabile, (ircascA la n- *
cc as t A
vlrstA,
dA realizărilor j
toate rezervele multă tragere de Inimă, de a ! mici o surpriză plăcută. tăţeni ne scria că gestionarul e Inoportună, la unitatea 59 este proprietatea C.S.H. pre m icilor artişti contururi inc- !
illtc. P c planşa dc desen se ■
el rămlnînd mal mult
de ia magazinul de carne m.
timp
luat de I.G.C.L. şi se află în
!
Împreună cu învăţătoarea j
pune tot sufletul pentru exe
cutarea în cele mai bune con { lor, Florlca Dumilrescu, e- j 59 comite abuzuri, zefuzâ să sub observaţia organelor de termen de garanţie. Obligaţii hUilncsc iui numai culorile !
plAcut îmbinate, ci şl decupaje ■
Cooperativa agricolă din tuile în fiecare an, in acest diţii a lucrărilor agricole, ast j levll clasei amintite, care au j servească pe unii cumpărători control. Bine şi aşa, dar aici le de remediere revin con din carton, staniol, ţcsAturi, :
nisip, linA, mArgcIc ctc. O ve-
Brănişca se numără printre u- an ne qăseam în situaţia de fel Incit In viitor să asiqurăm \ avut deosebita bucurie de a ; cu ceea ce solicită, vine beat mai e o chestiune : etnd ore structorului, adică I.C.S.H., ca ritabil.A art.A a colajului prinde
nitătile care. an dc an. au be a nu putea face o retribuire ca investiţiile făcute In pro j deveni pionieri la Jumătatea ; la serviciu, nu respectă orarul de qlnd O.C.L. alimentara re a fost sesizat de către di viaţA sub oclill Inctnlaţi ai c o
piilor porniţi serios sA rcalrA-
neficiat şi beneficiază de un corespunzătoare a muncii Dar. ducţie să fie cît mai eficien | lunii decembrie, au alcătuit ■ de deschidere, favorizează pe Deva să-şi rezolve problema recţia de investiţii a combi litiascA lumea la dimensiunile
sprijin deosebit acordat de din nou, conducerea superioa te, iar fondurile necesare a I şi pregătit un pluguşor. pe j unii cumpărători, amici de-ai cadrelor In magazinele de natului, in 9 octombrie, stabi- şl culorile vlzlunlt lor. Nici o
partidul şi sfatul nostru in ră a partidului a venit în aju coperirii nevoilor cooperativei j care l-au urat tuturor cole- • săi şi altele, pe care condu desfacere a cărnii, astfel ca lindu-se ca termen de reme Intervenţie a omului m alur,
scopul sporirii producţiei a torul cooperativele!" agricole şi retribuirii cooperatorilor să : gllor din şcoala lor. In acest ! cerea O.C.L. alimentaro Deva unii ducrâtori din aceste ma diere a defecţiunilor — 20 no dcelt supravegherea şl îndru
gricole, îmbunătăţirii condiţi liotârtnd anularea restituirii u fie obţinute pc scama gospo I pluguşor sînt adresate urări j ar fi trebuit să le vadă pînă gazine să nu mai poată şan iembrie 1971". m area dc principiu. CopilAria
dcsfAşoaiA
loaiA
Îşi
ingenio
ilor de viată ale cooperatori nor credite scadente in anul dăririi mai bune a avuţiei ob- î de a învă|a mâl bine, de a j acum şi l-<ar fi ajuns pentru taja pe nimeni? Tovarăşe Popa, noi vă ru zitatea şl bugAţia de visuri sl
lor. consolidării economico-fi- viitor şi acordarea de fonduri şleşti şi a folosirii judicioase : se pregăti temeinic pentru \ a-l desface contractul de ★ găm să ne scrieţi In ce mod tlorinţc proicctalc cu preg nI
nanţA tn m ateria colorată
nanciare e C A.P. şi dezvoltă pentru acoperirea contribuţiei a bazei tbhnice de care dis ; viaţă. muncă. Silvia Grădină din Haţeg şi-au făcut constructorii da original modelat A. Iarna, ru
rii, pe această bază, a întregii la Casa de pensii şi pentru a- pune cooperativa agricolă. Cercetarea făcută de Con ne cerea sprijin pentru a i se toria. omul dc zâpadA sl sAniuţn
activităţi economico-sociale a siqurarea plătii muncii coope siliul popular ol oraşu repartiza un spaţiu de locuit ★ IrasA dc cal, cu Moş GcrlfA,
satului. Numai în anul trecui, ratorilor. Fală de aceste mă SIMION ROTARU lui Simeria a dus la corespunzător. sclipitor ilc promoroacA, vara
cu explozia de verdeaţA, so a
spre exemplu, ni s-a acordat suri înţelepte ne exprimăm brigadier al C.A.P. Ruşi Înfîlnire cu | concluzia că «cele sesizate Consiliul popular al oraşu Petre AJini, nemulţumit de rele, norii, eroii basm elor, to a
un ajutor de 120 000 lei pen cele maî călduroase mulţumiri, sînt In mare parte reale", lui Haţeg, analiztnd cu răs faptul că Intr-o zi autobuzul te ImpnimutA «lin exu beranţa
tru acoperirea pagubelor pro cooperativa agricolă din Bră- caracter educativ j drept pentru care „pentru a- pundere sesizarea, ne infor Deva — Balşa a lăsat pe jos şl voioşia micilor pl.vstiricnl.
Virtuoşi ai compoziţiei, ci in-
vocate de inundaţii, iar in a nisca beneficiind de anularea Fiecare să ccste abaleri gestionarul Va- mează : „în urma analizării călătorii din staţia Ardeu, earcA chipul alb al paginii cu
cest an ni s-au pus la dispo restituirii unor datorii care în I.UPENI. De curînd. 120 j sile Cristea a fost sancţionat situaţiei şi datorită faptului că ne-a scris nouă. Scrisoarea a volume şi linii hi relief şi cu-
loaro oferind rn fiecare honA
ziţie credite pe termen lunq sumează peste 100 000 lei. In tineri de la Exploatarea mi- ! cu amendă, ccrîndu-se tot în aceeaşi perioadă s-au făcut fost cercetată do către Inspec lucrare o nonA incursiune în
in valoare de aproape 100 000 acelaşi timp, trebuie să spun nieră Lupeni s-au întîlnit \ odată sancţionarea sa disci unele mişcări în spaţiul loca toratul de control auto, de pe curioasa si lunga poveste a
lei pentru procurarea de ani însă că nouă, fiecărui coope muncim cu j cu tovarăşul Clement Ne- i plinară prin diminuarea sala tiv proprietate dc stat, peti lînqă IT.A. Deva. m ateriei şi vieţii. Va ti n e
de greu
vizitatorilor
aşteptat
male. Să nu mai amintim că rator, ne revin obligaţii de | gruţ, prim-secretar al Corni- j riului pe luna noiembrie cu ţionarei i s-a repartizat o gar „S-a cercetat cazul, rczul- expoziţiei ne care o preţAtcse
sintem ajutaţi cu maşini agri mare răspundere, numai prin- I ietului municipal de partid \ 20 la sută şi transferarea so sonieră. ţinînd scama şi de lind vinovăţia şoferului Ale acum mirii artişti sA âloagA
cole. cu îngrăşăminte şi se tr-o activitate ireproşabilă şi-, | Petroşani, care le-a vorbit \ la unitatea nr. 60, cu men faptul că este o sinqură per xandru lonut, fapt pentru caro • cea mai fruinonsA lucrare. Mi
vor admira, desigur. lucrArlle.
prin anqojarca întregului po
minţe din soiuri valoroase — tenţial de producţie al unită mai mult spor i celor prezenţi despre împor- : ţiunea ca la prima abatere de soană". s-ou luat mă.surî de sancţio : M arlctcl DArAsteanu, Dorinei
ţoale acestea contribuind ho- | tanţa aplicării consecvente ; acest fel să i se desfacă con nare, fiind retrogradat pe : Ticni, V o irii Oprlşa. desenele
ţărilor la valorificarea cit mai ţii pulînd să dovedim recunoş i in viaţă a programului edu- : tractul de muncă". 'A* timp de trei luni cu o cate : Iul Stellan Adain, dar vor
deplină a potenţialului pro tinţa fierbinte fală do efortu Deşi am aproape 70 de ani, ; caţici comuniste adoptai la ! Consiliul popular a cerce Gheorghe Popa din Hune gorie de salarizare'’. j I constata rA in şirul talentelor
sînt nevoiţi sA menţioneze ru
ductiv al cooperativei agrico rile făcute de partidul şî sta deci fiind pensionară, ca mem ; plenara C.C. al P.C.R. din ; tat, a sancţionat şi a recoman doara. electrician la C.S.H., ne De unde se vede că cine : ncdlsimul.il A Inieurle pe toţi
le. Datorită folosirii cu chib tul nostru pentru a asigura bră a cooperativei aqricole din j 3-5 noiembrie a. c., despre j dat O.C.L. alimentara să ia vorbea de unele defecţiuni în vrea să lase fără motiv pe al i eei rare expun şi sA rem arce
zuinţă a mijloacelor de pro desfăşurarea in bune condiţii Prîcaz, îmi aduc, pe măsura j politica internă şl interna- j şi alte măsuri. Aceasta ne in apartamentul proprietale de ţii pe jos, rămînc el de căru : i rA la nceastA şroaiA }MVî»aţî/i
la frumos nre ecouri largi şl
ducţie şi a forţei de muncă, a activităţii productive în puterilor melc, contribuţia la i ţională a ţării noastre. A ; formează prin tovarăşul direc stat, pe care 11 ocupă în blo ţă. Ochiul mereu deschis ol : niAicslrit materializate.
in arest an unitatea a obţi C A.P. şi întărirea economico- realizarea sarcinilor do plan | fost o întîlnire plăcută, cu ; tor Ion Mărqineanu că qes- cul B 3. cetăţeanului simţitor la nevoi
nut rezultate superioare color financiară n acestor unităli. ce revin acestei unităţi. Mun i un pronunţat caracter edu- j tionarut respectiv a fost sanc Consiliul popular al munici le de perfecţionare a vieţii i ILEANA LASCU
înregistrate în anii precedenţi, Un indemn Insufletilor In mo cesc la grădina de lequme şi cativ. ■ ţionat prin penalizarea la sa piului Hunedoara ii răspunde sociale nu trece indiferent pe
ceea ce a permis să ne ono bilizarea tuturor rezervelor de pol spune cu deplină mindiie lariu pe luna noiembrie şi că cetăţeanului: lingă astfel de fapte.
răm datoriile la fondul de stat, creştere a producţiei îl con că sînt satisfăcută dc rezulta
iar la unele produse, cum ar stituie şi chcmorea adresată te. .Ştiu că nouă cooperatori
fi carnea şi porumbul, să su de Comitetul comunal de pj»."- lor pensionari din Prîcaz ni
plimentăm prevederile con tîd şi Comitetul executiv nl sc plăteşte în acest an. în ur
tractelor. Un elect favorabil Consiliului popular ol comunei ma majorării pensiilor, suma
asupra realizărilor respective Unirea, judeţul Ialomiţa, che do peste 210 000 Ici. A*o uim
l-a avut şi îmbunătăţirea par mare la caro ţăranii coopera stalul face eforturi ca noi *3
ticipării la muncă a coopera tori, toii locuitorii satului Bră primim ta timp drepturile <~c
torilor ca urmare a aplicării nişca sini hol2rîli să răspun ni se ruvin după munca depu
acordului qlobal şi a măsuri dă prin obţinerea unor pro sa. eşlc lirocr rn si roodernli-
lor de îmbunătăţire a. condiţi ducţii cit mai bune si prinlr-0 ve'e agricole să-şi aducă rnr-
ilor dc viată ale ţărănimii. contribuţie mai substanţială !o iributia stabilit?) Ia censfi'ui-
Deşi s-nu făcut paşi însem constituirea fondului centrali »ea fondurilor Casei d^ pen
naţi în ceea ce priveşte înde za! de produse oqricolc al sta sii. fn nre’ slă privinţă., se poa
plinirea indicatorilor de plan. lului.
datorită obligaţiilor create fală le spune că de la cooperativa
de stat. concretizate in sume PETRU MOŢ noastră agricola s-au plătit la
le scadente ce trebuie resti- preşc'iin'ele C.A.P. Brănişca Ca sa de pensii mai nv*|t dc
130 000 Ici. dar a r.Vnac
Sintem profund rhîîotă suma de n^slo 70 000
tei pînă la acoperirea integia-
lă a fondului stabilit.
recunoscători nou. conducerea partidului a
N'c bucurăm mult că, d:n
hotărî! să acorde sprijin co
Membrii cooperativei agrico pentru anul următor avem dc S H M
le din Ruşi au luat cunoştin plătit datorii de aproape operativelor agricole care nu
ţă cu mult interes dc măsuri 300 000 Ici. Holăriroo luată 'le au putut să-şi plătească toa
le holările recent dc condu Comiiclul Executiv a) C C al te datoiiile faţă de stat, că
cerea superioară a partidului. P.C.R ne dă un sprijin deo permanent partidul are în cen
Datorită siluatiei economico- sebit, constituind un factor cu trul atenţiei sale ridicarea bu-
financiare nesatisfăcătoarc o influentă fovorabilă şi deci
unităţii, cooperativa noastră a sivă asupra activităţii econo- năslărij lăianilor cooperator!,
inreqistrat o restantă de pe mlco-finaneînie a cooperativei că se îngrijeşte ca la bălrî-
ste 100 000 lei la plata contri aqrirote. Ca urmare, fiecare ncle ţăranii cooperatori sS
buţiei la Casa de pensii, deşi '■oopeialor se simte angajat ducă o viaţă lipsită de griji.
cooperatorilor pensionari li cu Întreaga putere de muncă
s-au acordat pensii care însu în finalizarea acţiunilor care ANA HANCIU
mează peste 190 000 Ici. Dc a vor permite redresarea situa
semenea, sini mari lestnnte la ţiei unităţii, fiind convinşi că cooperatoare pensionară Locuinţe noi In oraşul Vulcan, Foto: N. GHENA
retribuirea cooperatorilor, iar este in folosul nostru, al tu C.A.P. Prîcaz
"TUfruiMiimy.-. _
f
Prima C onferinţă pe ţară a secretarilor com itetelor de
partid şi preşedinţilor consiliilor populare com unale
(Urmate din pag. 7) Dumitru Călugărit, de la co familiei Jug Addlbcrl, din i
i ’ 1 ' ~~
operativa „Retezatul'’. Rih- blocul P 2S, care a făcut
tuiloarca Viorica Hănătcan
Un forun al emancipării satelor, Adeziunea noastră deplină se va adeveri prin fapte unor atitudini ţi stări dc lu nu apare in imagine pen o regulă din a inunda apar- (
cruri care nu au nimic co
tamcntele vecinilor ; <r/fu if
0
aducea in prim plan
ne
tru că a... întirztat
mai.
mun cu
societăţii
eltca
mult. Dar, în ceea ce vrea
in coordonatele edificării noastre socialiste". se pot recunoaşte şi alfi sa Moş Gcrila — singura spe-
să spună imaginea de fată,
rr.nfă a vinzătorilor de ‘ la
Ieri seara, emisiunea s-n
de
magazinele
tricotaje,
prelungit. O solicita nuniă-
7 ut mare de imagini pre
societăţii socialiste multilateral (Urmare din pag. 1) a linîeî politice a partidului. Vom porni la o acţiune holă- | culese din unităţile econo lariaţi" . confecţii, lado şi cofetărie, i
din complexul comercial al !
zentate :
10. Erau aspecte
Un alt aspect infăfişa doi
rîlâ dc a munci şi gospodări
Pentru aceasta, va trebui să
oraşului, de a le rejiara in- |
ajunsurile şi a îmbunătăţi în întărim necontenit oiqanîzaţia maî bine pămîntul, dc a în mice ţi social-culturale sau copil de grădiniţă între ca stalaţiile de încălzire, de- '
următorul
re se înfiripase
tări cooperativele aqricole de
comunală dc parlid, să primim
dezvoltate treaga muncă. în rîndurile comuniştilor pe producţie şi a obţine produc transmise colectivului re dialog: „Ce ne facem piuă oarece conducerea t G.C.D
Am reţinut — şi vom porni
Haţeg. In re pelotele
sesi
imediat la treabă — că tre cei mai buni ţărani coopera ţii mari la hectar, vom acorda dacţional de către localnici. vine mămica ?". „Mergem zări făcute, a rămas... rece.
Ele se refereau la conduita
la o cafea !", inr comenta
tori, mecanizatori, intelectual/, . mai mare atenţie sectorului
(Urmare din pag. 1) trebui să-şi întocmească un buie să se acorde o mai ma precum şi un număr mai ma zootehnic, depistării şi exploa morală sau profesională, In riul : ,Jm grădini fa cu orar Nu sînt neglijaţi nici lucră-
plan cincinaJ. De fapt, în mar re atentie ridicării rolului or re de femei din sat. tării tuturor resurselor locale grija fată de avutul obştesc, normal, asemenea dialoguri tO"ii <lin restaurante, frize
agricultură. Cooperatorii şi ţă şul impetuos spre emancipare ganizaţiilor de partid, comi La nivelul comunei noastre dc care dispun satele comu la disciplina muncii, la ati sînt inlilnilc mereu Pentru rii. nici edilii oraşului, nici
ranii cu gospodărie individua socialistă, chiar în aciualul tetului comunal de partid, ca avem multe posibilităţi de a nei noastre, la maî bunii qos- tudinea fată dc semeni. De că unde mame „uită" să-şi rd >c tulbură liniştea pu-
lă au cu toţii datoria de a ri cincinal, circa 300 de aşezării ic trebuie să asigure unirea înfăptui concret indicaţiile to podărirc, întărire şi înfrumu pildă, cind pe ecran a apă ia (Opiii şi să-i îitsofeasră bl:căi. O notă meritorie : re- j
dica in cel mai scurl timp, in rurale vor deveni oraşe agrico tuturor forţelor comunei în seţare a satelor, extinderea rut cadranul unui ceasornic spre casă, fapt ce a dus şi flectorul urmăreşte aspecte
anul 1972. potenţialul păşuni le. Pentru emanciparea agri vederea înfăptuirii neabătute varăşului secretar general. reţelei comerciale şi de pres ale cărui ncc indicau ora le de la o emisiune la alta.
lor şi fineţelor naturale. Ju culturii, a satelor, statul nostru tări de servicii. Comitetul co la accidente. Idcea cu „ca Exemplu : In prima emisiu
delui nostru, cu condiţii şi tra socialist va investi în actua munal de partid va acţiona 7,20 dimineaţa, in timp ce feaua” nu este o invenfie ne a surprins in imagine
diţii în creşterea animalelor, lul cincinal 100 de miliarde de mai bine în vederea îmbună- doi salariaţi alergau spre a copiilor. Ei nu far dcc;t portretul unui l'tnăr a cărui
următorii 5-6-7 ani,
lei. In
are toate posibilităţile să a muncile agricole vor fi execu Intelectualul - participant activ tăţirli activităţii educative de serviciu, crainicul sublinia: să copieze apucăturile celor
sigure din resurse proprii ce formare a conştiinţei socialis „Cei doi răspund la nume tunri". Una dintre imagini ţinută nu se încadra tn nor
rinţele de produse animaliere tate cu mijloace mecanice. Cită te a sătenilor noştri. mele generale dc conduită.
ale locuitorilor săi. deosebire fală de arnaica agri In toate domeniile de acti le de Nicolae Strâitaru şi înfăţişa iresponsabilitatea „Figura aceasta preistorică
Conferinţa a dat mandat or cultură din România „emina la viata social culturală a satului vitate pe care le-^am amintit — se spunea în text — e
ganizaţiilor de partid comuna mente agricolă". Şl ar mai fl ne vom stabili planuri de ac
le, consiliilor populare, să de adăugat că un asemenea ţiune concrete, curente şi de xistă tn oraşul nostru. N-am
răspundă de întreaga activita dialog cu cci ce coordonează perspectivă şi vom trece la identificat-o, dar reflectorul I
te politică, economică şi social- viaţa satelor va deveni o prac înfăptuirea lor în viată, bine e pe urmele ci”. Pentru e-
culturală de pe raza lor de ac tică curentă de nivel judeţean (Urmare din pag. 1) Consider că pentru a pu înţeles, prin participarea co misinnea următoare, imagi
tivitate. Este o răspundere ma şi republican tea deveni cu adevărat lu muniştilor, a I i nerol ului şi fe nea a fost reprogramată,
joră. cu vaste implicaţii. Conferinţa pc ţară a secre Un bun prilej de a-i atrage De minători ai satului, intelectua meilor, a tuturor sătenilor
Responsabilităţile consiliilor tarilor de partid şi a primari oameni la activitatea cultu lii trebuie să fîe mai mult in noştri. însoţită de un comentariu
populare, ale comitetelor co lor de la comune a constituit o rală şi obştească l-au con mijlocul oamenilor, să le cu In ce mă prîvesle. asiqur cnre-l caricaturizează. pc
munale de parlid sini preciza vibrantă chemare către toii lo stituit vizitele la domiciliul noască preferinţele, valorifi- că am înţeles pe deplin pre loan Ritvald.
te, cu competenţă ştiinţifică, cuitorii satelor, bărbaţi şi fe elevilor. Aşa am reuşit să al cindu-le creaţia folclorică. cizarea făcută în rezoluţia „Reflectorul haţegan” s-a
în expunerea secretarului ge mei, tineri şi vîrslnici, de a da cătuim In cadrul căminului E necesar să nu fie nicî- conferinţei, că: „In fruntea rrut fi se dovedeşte a fi o
neral a) partidului. Există şi dovadă de un înalt patriotism cultural dîn Crîslur un qrup cind străini de munca pe care tuturor acţiunilor obşteşti tre
Legea de organizare şi func in opera de edificare a socie vocal feminin, o formoţie de o desfăşoară concetăţenii lor, buie să se afle în permanen formă vie de combatere a
ţionare a consiliilor populare. tăţii socialiste multilateral dez dansuri, cele două orchestre să şlie a lucra ş.i cu „cartea", ţă secretarul comitetului de tot ce este rău şi dăunează
Ceea ce reţine in mod deose voltate. Ţărănimea hunedorca- dar şi cu mina, cunoscind se partid, primarul...". Aceasta societăţii noastre. El se în
bii atenţia din documentele nă se va afirma desigur, cu ta de muzică populară şi uşoară, cretele muncii productive. Nu este, dc fapt, sarcina noastră scrie viguros printre meto
primei conferinţe pe ţară a se lent, hărnicie şi iniţiativă. în a care s-au impus cu prilejul mai aşa vor putea cu adevărat majoră de activişti do parlid,
cretarilor de partid şi primari da viată sarcinilor cc-i revin diverselor concuisuri. In aces să obţină succese în cadrul angajamentul nostru în faţa dele muncii politice şi edu
lor din localităţile rurale este din bogatul program de eman te formaţii sînt angrenaţi oa şcolii sau instituţiei In care partidului, o secretarului său cative ce răspund progra
încredinţarea responsabilităţii cipare a satelor româneşti, ela meni ai muncii români şi ma general, de a li dinamizatorii mului educaţional de for
asupra activităţii tuturor uni borat de forumul celor 5 000 lucrează, dar şi în munca cul- întregii vieţi politice, econo mare a omului nou.
tăţilor — locale sau republica de conducători ai vieţii comu ghiari, pc care Ii leagă o sin turaJ-educativă la nivelul lo mice şi social-culluralc o sa
ne — faptul că comuna va nelor noastre. ceră prietenie. calităţii. telor.