Page 87 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 87
DRUM UL SOCIALISM ULUI © Nr. 5 278 ® DUM INICA 26 DECEM BRIE 1971 3
Vă răspundem PUBLICITATE • PUBLICITATE
pe o iresea creaia cu muiţa
migală de un necunoscut ar Salvele izbtazâ Sa întrebare Muncitori din construcţii,
tist, necunoscut penlru că de
PROFESIUNI dragul lucrării n-a cutezat să-şi unde minerii smulg cu dina E. T. — Deva Numai con Sabin Lucaci — Baia de Criş.
cariera
La Teliuc, în
de
scrie numele sub ea. de tea
mă să nu-î ştirbească din fru
museţe. deşi o merita cu pri mită minereu din trupul de ducerea întreprinderii este In S-a operat corect in cartea de transformaţi-vă in apărători
muncă. Referitor la împrumu
sosinţă, am văzut scrijelite cu oţel al Munţilor Poiana Rus- măsură să hotărască asupra tul de care ne-aţi spus în scri
celor relatate de dv.
căi, se aud în fiecare zi puş-
un obiect dur, ascuţit, cileva
OBIŞNUITE nume : Beby, Valy, Grely... cături. Bărbaţii mineri cu După 3 luni de la reangajare gătura cu preşedintele de la
soare, vă sfătuim să luaţi le
Aurel Vătămănuic — Brad
voci de bariton îşi încordea
Ce-or fi gîndit aceşti impos-
cooperativa de credit al cărei
Urs Teodor — Bala de Criş. consecvenţi ai valorilor de pe
aveli dreptul la
alocaţie de
lOri clnd şi-au fnlfpţ cuiele In
audă pînă departe, departe t
lucrarea pe care nrtislul a ză plâmmii şi strigă să se slal penlru copii. membru sinteţi.
creat-o cu mari eforturi fizice puşcâăă... ; puşcâăâ... ; puş- D Vasile — Teliuc Problema
La dogoarea cuptoarelor, la e produselor, siguranţa circulaţiei şi intelectuale? Să spună că căăă... Şi vocile minerilor băr relalală de dv. esle In curs de Da. penlru că locuiţi in comu
tajul al zecelea al unul nou slnt In primejdie. Şl oamenii baţi sînt luate de ecoul mun rezolvare. nă
bloc, solitari In largul mArilor de la atelierul RC ştiu acest ei slnt autor ii lucrării? Să se Victor Davld — Ormindea.
Reveniţi cu o scrisoare şantiere de pericolul numit foc!
sau oceanelor, avlntaţt spre noi lucru. Abia au Ieşit din atelier amuze ? I ţilor şi duse pînă dincolo de loan Vidican — Călan. Se
tnâlţlml ori sub Intemperiile a- şl a început să plouă. Aparatul dealuri, in hăţişurile păduri plălcşte şi penlru ziua respec Nu Înţelegem sensul întrebă
notlmpurllor. pe clmplUe patriei, de măsură, telefoanele portative lor. unde sălăşluiesc pădureni tivă salariul cu sută la sulă rilor.
oamenii m uncesc, şi, de cele slnt ascunse cu grIJA. ferite de
mal multe ori, spectaculos. apă. I*e stllpl. In scăriţele bine şi animale sălbatice. S G — Haţeg şi Ana Bor/.a mai clară In conţinut şi mal
Spectoculos nu pentru ca vor înfipte, recepţionează şl-şl tra n s Intre aceste puşcături paş — Ocişor. Se poale. Penlru cilibilă.
s& para a$a, cl pentru cA r e mit din sector în sector date InscripH şi- aceasta esle necesar să cercii Ş l c i a n Riglicr — Măgura. 100
zultatele pe care le obţin stm despre deranjom ent. Numai un nice. care se aud în fiecare zi Şefii de loturi, maiştrii, şefii de
spectaculoase oin care a simţii, care a trăit la Teliuc, tinerii recită poc/.ii sprijinul salariaţilor dc la Ici penlru primul copil, 110
Exlsia. fârA Indolalâ. meserii efectiv asem enea clipe nr pu inscripţii dc dragoste Intre aceste puş- Consiliul popular al oraşului penlru cel de al doilea şi 130
de-a dreptul spectaculoase prin ica să descrie febra ce se naşie c'ituri paşnice se oficiază că Haţeg şi. respectiv, al comu iei penlru cel de-al treilea To depozite au obligaţii prevăzute
participarea la crearea valorilor In toate com p artim entele: RC. nei Vala dc Jos. tal 340 lei
materiale. Dar nu despre astea Tură. Mişcare. Nervi Încordaţi, sătorii. Intre aceste puşcături
m l-am propus sA scriu acum gata să izbucnească, frămlntare. paşnice se nasc copii Intre Arsenie Vinea — Dăbiea. Da, B G. — Iscroni. Adresaţi-vă
ExIstA profesiuni care stau In tensiune. Nici o legătură cu e x fn clipele tn care priveam aceste puşcături paşnice se se cumulează pensia cu sala Nolariatului de slal al Jude în lege
umbra spectaculosului şl despre teriorul pentru dispoziţii, nici o riu) ţului Hunedoara.
care se vorbeşte sau se scrie legătură... Deodată. In difuzorul cuprins de consternare petele toarnă temelia unei case O.
relativ puţin. Am cunoscut operatorului n c se aude o voce: săpale fn frescă de nişte inşi cile nu se fac între aceste Dumitru Bunescu — Hune Oprlşa Vaier — Hunedoara. Holărlrea referitoare la re pot Interveni In primul
mulţi oameni care cxercltA ase — Alo ! RC-ul I Atei lelefo- puşcături paşnice ! doara Ca să puicii benelicla Da, dacă consiliul popular al responsabilităţi pe linie de moment pentru stingerea u
menea meserii. Din cele spuse n Işti I. VA vorbesc de la con ce nu au nici puţin bunul de sporul de 10 la sulă la pen comunei respective dispune de
de el, din cele trâtte personal, ductă. Legătura telefonică a fost simţ de a respecta munca li Şi, cînd se întîmplâ ca în p.c i. elaborotă In 1963 (le nul eventual Incendiu. Echi
am dedus marea lor necesitate. lestabllltfl. Puteţi vorbi. nul om, gindurile mi-au aler carieră să nu se mai audă sia suplimcnlarâ trebuie să co teren pentru construcţii de Consiliul de Miniştri, instruc pele trebuie constituite din
Un ţăcănit uşor şl operatorul gat spre o «Hă inscripţie. puşcături, minerii pensionari, tizaţi o perioadă de limp cu locuinţe. ţiunile Ministerului Afaceri personal existent Ia locul de
— Alo I nepartltorul 7 Sini nu mai are cui să-l m ulţum eas prinsă intre 5 ani şi o lună şi Simion lonaşcu — Sibişel. muncă respectiv |
RC-ul (de In C.S. Hunedoara — că Electrom ecanicul telefonist Pe unul din coşurile lermo- femeile şi copiii de la Teliuc lor Interne elaborate In a
n n .) . Notaţi, vA rog, o tele a plecat. ccntralei de la Mintia, acolo se întreabă miraţi : De ce ? 8 ani, inclusiv. Da, dreptul se naşle de la da celaşi an, ca şi cele din ra — să nu permită efectua
grama I ...Ora 10.40. Nici o Intlrzlere la de 18 decembrie a.c. II pu mura construcţii, dale penlru rea sau folosirea de instala
1n graficul de clreuloite. Feţe la o palmă de cer, un tlnăr a Toţi s-au obişnuit cu aceste
La celAlalt cap&t el firului, e- destinse, fete peste care abia teţi lua Insă şi In anul 1972. prevenirea pericolului de in ţii electrice şi de încălzit
lectromecanlcul dc serviciu no acum l se îngăduie batistei să scris cu bidineaua înmuiată in puşcături paşnice ! Pentru I I. — Brad. Adresa între Sabin Davld — Brad 1. În
tează : treacă. var : „Şi eu. Marin Slaicu, din ci, fiecare puşcătură e o sal D. cadrarea medicală o fac medi cendiu fac din şelii de loturi, improvizate ;
— Dn. s-a recepţionat. Anunţ Nimic spectaculos. Ba chiar Bihor, am lucrai la acesl coş*. vă care vesteşte izbînzile băr prinderii pe care o căulali es maiştri, şefii de depozite — să vegheze ca depozita
Imediat atelierul Deranjam entul foarte obişnuit, banal, poate, L-am admirat pe Mnărul care baţilor mineri cu voci de ba le următoarea: Bulevardul. 6 cii de la comisia de expertiză. responsobili direcţi de secu rea lichidelor inllamabile —
va fl depistat şi remediat In dacă n-ar fl vorba de o rotilă 2 Pensia se calculează In func ritatea împotriva locului, a benzină, petrol, motorină,
ce) mal scurt timp. Indispensabilă Intr-un mecanism se visa zidar. Numele Iul scris riton Marlie. nr. 2. lelefon 13744, ţie de gradul bolii şi de sala
. O r a 9,30. Echipa anunţată căruia nu-1 slnt îngăduite erori alunei pe ultimul coş de fum O, dacă toate puşcâturile ce Timişoara bunurilor materiale de pe uleiuri ele. — să se facă nu
Işl începe activitatea. Lucrurile — economia naţională. a) termocentralei însemna de se mai aud încă prin unele Crlşan Cheorglie — Simeria. riu. 3 Alocaţia se va mări şantiere. Obligaţiile lor In a mai fn locuri special amena-
nu se pot tărăgăna. Graficul de fapt sflrşitul unei epopei colţuri ale acestei bătrîne Nu mal aveli dreptul. penlru că pensia de boală va cest scop sînt nominalizate jalc, făt pericol de foc p
circulaţie, alimentarea şl eva IOAN GABOR eroice, pe care ctitorii de lu planete ar fi paşnice ca cele Slan Lileanu — Hunedoara. fi desigur mal mică decit sa de lege. El au datoria : — să asigure la toate lotu
cuarea materiilor prime şl a Hunedoara mină o sâvirşiseră pe pămîn- de la Teliuc, în fiecare zi am Timp de 9 luni salariatele ca lariul tarifar de încadrare pe — să interzică folosirea fo rile şi punctele de lucru sur
tul Mintiei vedea dansînd porumbeii si re alăptează primesc salariul care îl aveli dv. acum. cului deschis, de orice natu se de apă şi mijloace de
Dar, aceşti Valy. Beby, tarifar de încadrare normal, Marin Onclcă — Brad. Vă ră, pe timp de vini şl la dis stingere a incendiilor j
Grcty, Nely... ce-or fi vrut să defaţi în raze de curcubeu fără diminuări pe motivul că puteii adresa Ministerului tanţe mal mici de 50 de me — fumatul In magazii, de
ne spună ? lucrează numai 6 ore. Muncii, str. Ana Ipălescu. nr. tri de obiectivele Învecinate p pozite, cit şi în toate locurile
N. P. N. PANAITESCU Constantin Tănase — Brad. 22 Bucureşti. In scrisoarea pe — să cunoască, să respec unde un chibrit aruncat la
Dacă persoana la care aţi lu care o veli Înainta trebuie să te, să aplice şi să urmăreas înllmplare poate provoca In
crat a cotizat penlru dv la menlionati toate datele perso că aplicarea măsurilor prevă cendii trebuie Interzis cu de-
fosta Casă de asigurări socia nale şi firma la care a(l lucrat zute In Instrucţiunile de pa săvîrşire ;
le, puteii solicita adeverinţa ză contra incendiului pentru — de asemenea nu trebuie
Salonul de iarnă al medicilor doveditoare de vechime In N. PANAIT fiecare loc de muncă p permisă suprasolicitarea re
muncă de la Arhiva Consiliu — să aibă grijă ca mate ţelelor electrice, ori folosirea
rialele combustibile — che de radiatoare şi reşourl elec
lui popular al judeţului Vaslui.
CLUJ. Muzeul de arta din ploare, atlt prin apariţia a noi restea, lîmplârie (le lemn, de- trice In încăperi unde se pre
Cluj găzduieşte, in luna de nume de artişti, cit şi mai „Trofeul minerilor" j şeurile lemnoase — să fie lucrează materiale inflamabile
cembrie, „Salonul de iarn3 ales prin ridicarea măiestriei depozitate corespunzător fn sau explozive.
1071 al medicilor din R S. artistice La actuala ediţie ex LUPENI. Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului, îm depozite amplasate conform Avînd In vedere loate a
România" Prima expoziţie de pun numeroşi medici din toa preună cu Ministerul Minelor. Petrolului şi Geologiei, instrucţiunilor p.c i. p cestea, respectlndu-le cu
aria plastica a medicilor şi ta tara. au ini|ial, la nivel republican, concursul pe meserii do- — să instruiască Junar lot stricteţe, conducătorii de pro
farmaciştilor a fost organiza Remarcam cu bucurie prezen lal cu „Trofeul minerilor". Intreoerea urmăreşte ridica personalul din subordine cu ducţie respectivi dovedesc o
ta în anul 19G6, cu prilejul ta la acest salon, cu lucrări rea nivelului de pregătire profesională a tinerilor care privire la sarcinile ce-1 re Înaltă conştiinţă a datoriei, I I
sărbătoririi zilei Institutului de de pictură şi grafica, a docto lucrează în minerii, întărirea disciplinei muncii, res vin pentru prevenirea şi feresc de distrugere prin foc
medicina şi farmacie din Cluj. rului losif Almaşi, de la spita pectarea cu stricteţe a N.T.S. Ia Exploatarea minieră stingerea Incendiilor; nişte valori care stnl ale
Cu trecerea anilor, această lul din Haţeg. Lupeni concursul dotai cu „Trofeul minerilor" a fost — să organizeze echipe ca noastre, ale tuturor.
manifestare a cîşllgat In am Dr. CORNEL L. STOICA declanşai cu faza pe sectoare, urmtnd ca în 17 marlie |
1972 să se consume faza pe exploatare. Tinerelul de la C e s-a constatat pe şantierele
mina I.upenl s-a angajai să obţină rezultate deosebite
In cadrul acestui concurs, pe care-I dedică sărbătoririi
semicentenarului UT.C. din primăvara anului viilor. grupului Valea Jiului ?
O teSegramă din 1878 Controlind din punct de ve rea spre Interior Ingreunînd
dere al pazei contra Incendi evacuarea in caz de Incen
ilor loturile şi punctele de diu. Pentru aceasta, şeful şan
(Din fondul Colecţii speciale, corespondenţa Gheor- lucru ale grupului de şantie tierului Lupeni a fost sanc-
ghe Pop de Bâseşti şi F. N. Longln). ♦ C IN E M A * R A D IO * T E L E V I Z I U N E • re Valea Jiului, comisiile teh lionat cu 500 Iei amendă luln-
„RomAnli din Deva. aflînd numai azi de splendidul nice de p c.i. şi organele dc du-se totodată măsuri de co
tini
triumf naţional reportai de V. Alecsandrl prin Clntecul chea DEVA : Steaua dc („Ar Buletin de Ştiri; 17,05 Almaitalt specialitate ale Grupului ju rectare o defectului j
(„ I'u trla "); Tunelul
son or; 18,00 Noi formaţii iit stu
ginlel latine, adine mişcaţi de sunetul armonios şi mâ- t a " ) ; SIM E K IA : Facerea lumii diourile noastre; 16,30 Gala m a deţean de pompieri au avut —■ la lotul din Haleg pere-
re| fnsufletiloriu al lirei marelui nostru poet, uitfnd pe („M u reşu l"); HUNEDOARA: O- rilor Inlcrprcfi dc operA; 19,00 clteva surprize neplăcute. Au lil antifoc ce comparliraen-
un moment toate durerile, plini de mfndria naţionala, îiver — seriile I-ll („Slderur- R om an(e; 19,ÎS Teatru scu rt; avut nemulţumirea de a con lează depozitul de produse
Profesorul infernului
glxtula) ;
19.45 O interpreta a ciniccului
au adresat triumfătorului interpretatore al sentimente („C onstructorul"); Articolul 420 peruan: Ym a S u m a k ; 20,00 Du- stata că cu (oală propagan finite al fabricii de conserve
lor adevărat româneşti următoarea telegrama : Domnu — seriile I-1I („ A rta "); C A L A N : Ictln de ştiri; 20,05 Revista lite da pe linie de p.c.i. care s-a s-au execulat dîn blocuri ce
lui Vasile Alecsandrl, Mirceşli, România. Primiţi şl fe Un loc pentru Îndrăgosti)! („II rar.! radio; 20,35 MuzicA uşoară; făcut la acest gruj>, încă mai ramice cu goluri.
T E L IU C :
Cintccclc
Iu n ie ");
20.45 Suite dc Sabin DrAgol şi
licitările noaslre penlru marele triumf portat cu Cîn- mArii („M inerul"); GH ELA R : Miliail Andrlcu; 21,18 MuzicA dc sînt valori ameninţate de foc, In ce priveşte organizarea
tecul gîntel latine. Trăiască românismul şi bardul său B.D. IntrA In acţiune („M ine estra d a ; 21,40 Studioul dc poe „amănunte* care contravin de şantier slnt multe abateri
ru l" );
N. I». POLONA. — Castelul de la Olszlyn. Această Impresio Semnat: Românii din Deva transilvană*. spaniole P E T R O Ş A N I: Ritmuri zie; 22,00 MuzIeA de d ans; 23.00 instrucţiunilor, lată-le :
N oiem b rie");
P a
(„7
nantă construcţie a secolelor X IV —XV I a fost locuită, In (In 1878, la Monlpelller, In cadrul unul concurs lite rada circului („R ep ublica"); LU Buletin de ştiri; 23,03 Poemul — ia punctul de lucru „Li de la Instrucţiunile de depo
rom ane"
„ScrbArl
sim fonic
de
perioadele 1316—1319 şt 1320—1321, de Nlcolac Coperntc, care era. In rar, V. Alecsandrl a obflnut premiul lntfl pentru „Gln- P E N I: Star) la moştenire („Cul Oltorlno n csp lg hl; Dansuri de ceul cu 16 săli de clasă” din zitare a materialelor, Impro
CrAciun
dc
perioadele rcspecllve, adm inistrator Io Olsztyn. Sub Îndrumarea tu r a l") ; Pomul LO N EA: P re pe Mureş dc Zoltan Ala d ar; cartierul Vlscoza Lupeni uşi vizaţii la Instalaţiile electrice
(„M u ncitoresc");
sa a fost organlznlă lupta Împotriva Cavalerilor Teutoni. tecul ginlel latine". ţul puterii („M in eru l"); ANI- 23,50 MuzicA uşoarA; 24,00 Fcsli- şi de Încălzit la aproape toa
val muzical Internaţional Salz-
NO A SA : Prea mic pentru un burg 1971; 0,55—1,<10 Buletin dc le de evacuare din casa scă te punctele de lucru ala gru
rAzboi adt de niare („Muncito ştiri. rii s-au montat cu deschide pului.
re s c " ); P A n o Ş E N I : KarI von
Ossletzltl („E nergia"); P E T R IL A :
Salut nepotului I.............................................................. DA-I Înainte, eowboy ! („Munci C îteva reguli de care trebuie
i
Eliberarea
VULC AN :
to r e s c ");
J ...berea, b3utura attl de a- — scrtUe l-n („Muncitoresc") ;
URICAN1: Cortul roşu — seriile
de origine latină! preclată în zilele noastre era Ş T I A Ţ I C Â ... I-U („7 N o ie m b rie "); DARBA- DUMINICA finut seama la efectuarea lucră
păstraia de hitiţi — popu T E N I: Departe in apus („G A u 8,15 G im nastica penlru toţi;
laţie Indoeuropeanâ din Asia g u st"); O R A Ş T IE : Adio G rana 8,30 Cravatele roşii;
In judeţul Bistiiţn—Năsăiid i Mică — sub forma unor plini frumuseţe atlt pentru femei aur cailor Înhămaţi la carul j da („FlacA ra"); G E O A G fU -B A l: 10.00 Vla)a satului; rilor de sudură în construcţii
100
Meridianul zero; H A Ţ E G :
cit şi pentru
bărbaţi ? La
11.10 SA înţelegem m uzica;
există patru sate care poartă Ş (turte) care se obţineau prin Alena, cîştigălorul concursu oare o transporta? Convoiul i j dc dolari pentru şerif („Popu 12.00 De straja patriei;
ce o Însoţea era urmat de
denumiri, la prima vedere, j plămădirea orzului după mă lui de frumuşele masculină cinci aule de măgăriţe i In | la r " ) ; u n A D : Asediul („Steaua 12.30 Emisiune in limba m a In scopul preîntlmpinârii combustibile, elementele de
r o ş ( c - ); GU RA BA n'ZA : Evadatul
cinare şl fermentare? Piini- („M inerul"); IL IA : îngerii n e ghiaro ;
ciudate : Salva, Parva, Nepos primea un scut. laptele lor Işl făcea zilnic ! 14.00 Spori. T en is: Ule NAslase pericolului de incendiu sau construcţie combustibile din
j le se dizolvau, iar băutura gri — seriile 1 - II („Lum ina"). — Slan Sm llli (reluare la explozie, este necesar ca la
şi Romuli Dc unde provin j obţinută se servea fn vase ..marele filozof al antlchl- bale cocheta Împărăteasă j cererea telespectatorilor); apropiere vor fi protejate
aceste denumiri ? ‘ mari de lut. ' lăţii, Plafon, a clşligat de ...In Grecia antică profe- \ 16.00 Postm crid ian ; executarea lucrărilor de su împotriva aprinderii, prin
dură să se respecte aceste
apă, paravane
stropire cu
17.10 Film serial pentru tineret:
sorilor nu M se acorda prea
losif al II-lea, în călătoria ..luptele de gladiatori, Îm două ori premiu la concursu mult respect ? Dacă nu 6e j j Planeta giganţilor; clteva reguli : incombuslibile ele. ;
sa efectuată în nordul Tran prumutate de Ia «trusei, au rile de atletism? De altfel ştia nimic despre un ora, se j de PRO GRAM UL I : 6,00 Buletin 18.00 Cinlare patriei — concurs — lucrările de sudură In ~~ înaintea începerii lucru
Lnierjude)ean;
corul
numele de Platon nu era de-
dim i
Concertul
ştiri;
6,03
silvaniei, la 1772, a adresat fost introduse la Roma pen clt o poreclă, datorită lăţimii spunea : „Ori a murit, ori j neţii; 7,00 R ad ioju rnal; 6.00 S u 19,15 P u b licitate; locuri cu pericol de incen lui şi pe parcurs se va veri
diu şi explozie so vor exe
marul presei; 8,03 Ilustrate m u
populaţiei salutul ; „Salve, tru prima dată de către con umerilor săi. pe el chemîn- s a făcut profesor". Această ! zicale; 9,00 Ora satului; 10,00 19.20 1001 dc seri — emisiune cuta numai pe baza unui per fica etanşeitatea arzătorului
pentru cei miei. Povestiri
parve, nepos Romuli !" (Te sulul Deeimus lunlus Brutus du-1 în realitate Arlstokles. atitudine dispreţuitoare Îşi | Itadiomaga/.lnul fem eilor, 10,30 dc larnA; mis, a cărui eliberure presu La apariţia celor mai mici
In anul 264 l.e n., cu ocazia are explicaţia în faptul că Parada ciniccu lui; 11,00 Buletin 19.30 Telejurnalul do scarA; semne do neelanşeitate, su
salut, sărmane nepot al lui înmormînlărli tatălui său ? . .tn antica Romă se plă In Grecia pedagogii se re- dc Ştiri; 11,03 Melodii populare; 20.00 neportoj Tv. Ctnlece pen pune că s-au luate ţoale mă dorul va întrerupe lucrul, fn-
12.00 Dc toate pentru lo(i; 13,00
tru pasArea mAlaslrA;
Romulus I). De fapt, prin a Cu timpul, Insă, caracterul tea Impozit de către celiba cruţau, de regulă, din rîndul R ad io ju rn al; 13,ÎS Piese pentru 20.20 Film artistic: „Amlgo“, cu surile de siguranţă > lăturînd defectul sau înlo
— din încăperile In care se
cest salut, se recunoştea ori funerar al acestor lupte sln- tari ? Cel dinţii Impozit spe sclavilor eliberaţi. | vIoarA dc Nicolo Paganlu i; 13,30 Micliacl Landou, t.orene vor execula lucrările rle su cuind arzătorul ;
MtizIcA popularA; 14,00 Unda ve
cial impus de către censorl
ginea latină a poporului ro geroase s-a pierdut, ele ..La Atena bastonul con- j selA; 14.30 îşlac.Arc; 13,00 Oulclin Groonc, Dan niocker, llen- — In timpul pauzei de lu
ry Darrow, Gregnry Wal-
ţransformtndu-se înlr-un mij asupra celibatarilor ar dala slituia un accesoriu indîspen- j dc ştir); 15,05 Dragii ml-1 ru c o t t ; dură vor fi Îndepărtate ma
mân loc de distracţie oferit de de la sMrşltul secolului al săbii unej ţinute respeetabî- j mindra-n Jo c; 15,30 Sclec(lum 21.10 „Sanie cu zurgAIAI" — terialele combustibile • cru, precum şi după termi
din operela „Liliacul" de .foltann
Ca urmare, cele patru sate aristocraţia romană. V-lea len le? Un atenian care so res- i S tra u ss ; 16,00 Estrada dum ini spectacol de varlctAţl cu — nu se admite sudarea narea programului, ventilul
de reducere a presiunii se
public;
nă.sâudene au primit numele ...In cetăţile Greciei antice ...Poppaea, soţia Împăratu pecia nici nu se gindea să j cal.!; 17,00 Serial radiofonic pen 22,40 Telejurnalul de noapte. conductelor şi aparatelor in va închidej
tru tinerii ascuIlAtorl; 17,30 Es
de Salva, Parva, Nepos şi Ro- 60 organizau concursuri de lui Nero, punea potcoave de iasă fără baston pe stradă. I trada duminicalA (continuare) ; care se găsesc gaze, vapori, — cînd sudorul se depăr
lichide ş: aer sub presiune,
muli. .............. .......... i 19.00 R a d io ju rn a l; 19,15 Estrada LUNI precum şi a celor sub ten tează de locul de muncă,
20.00
duminical.!
(continuare) ;
Tableta dc scarA; 20,05 Estrada siune electrică ; chiar pentru scurt timp, va
duminicalA (co n tin u are ); 20,30 avea grijă să stingă aparatul ;
Meridiane melodii; 22,00 Radio 16,00—17,00 Lec(H Tv. penlru 1 u- — materialele combustibile
ju rn a l; 22,10 Panoram ic sportiv; crAtorlI din agricultură; transporiabiie (seînduri, talaj, — înainte de aprinderea
22.30 Melodii lirice; 22.50 M o 18,00 Scen a — emisiune dc In hîrlii ele.) şi substanle corn- oxigenului se va controla
lm c i n pt unul cu v o m oi ■ ■ • 0,03—6.00 Estrada nocturn.!. tralA; critic,! tca- bustibite vor fi îndepărtate cord din cauciuc ;
melii
poelic; 23,00 Concert dc
formaţie şl
etanşeitatea tuburilor de ra
21,00 Buletin de ştiri ;
scarA:
Ia o distanţă de cel puţin
violonist Ghcori/lie
linArnl
PRO GRA M U L )C 6.00 Matineu 18.30 Instrumente şl virtuozi : 10 m dc locul sudurii ; — nu este permis a se a-
dum inical; 7,00 Radioju rnal; 8,00 Toader; — înainte de începerea lu găta sufloiul aprins de bute-
Faptul s-a inlimplat cu „o — Cum se face — am rat pe ei misteriosul per — Cine sinteţi ? — l-am T ealru radiofonie pentru copii; 18,45 Slop-cadru. Start fn anul crărilor de sudură. întreaga iiî dc arciiicnă sau oxigen,
II al cincinalu lu i; Un bi
fir'44 de timp iu urina la mai zis noi — câ in local sonaj. întrebat. 9.00 CintA ncuata Vasilcscu, Ti>- lanţ rodnic al întrecerii aparatură va li verificată, precum şi de generatoare
ny del Monaco, Cristian Pop ts-
restaurantul „Transilvania44 nu există feţe de masă ? Am căutat „cartea", în — Ghiciţi! n t şi orchestra Paul M auriat; socialiste, baza succeselor orice defecţiune constatată se pentru a nu se provoca ex
din 1972;
din oraşul Pelrila Pc res — Avem 3-4 rinduri, dc care lumea scrie sugestii! — Sinteţi tocmai tovară 9.30 lliileitn dc ştiri; 9,35 VA 19.15 Publicitate; va remedia; plozii )
ponsabilul Victor Geogea diferite culori, dar toate (Există una singură pentru şul Victor Geogea, respon place opera ?; 10,00 Avanprc- 19,20 iflOi dc seri — emisiune — in cazul executării lu
mlerA entidlanA; I0.1S Te iubim,
nu l-am fi inlilnit chiar da sint la spălat ! — ne-a spus bufet, restaurant şi cofetă sabilul restaurantului şi noi tlncre|c — râniece; 10.30 A 7-a penlru ccl mic». Povestiri crărilor de sudură şi de lă- — lucrările de sudură fre-
că ll aşteptam trei zile in o ospătară. rie !). Era gata s-o dăm ab nici n-am ştiut ? ari.!; 11,00 Concertul Orchestrei dc iaruA; iere pe schele şi platforme buie fncredinlate numai lu
tr-un picior ! „Are omul tre — Nu-s, tovarăşi, nu-s sentă, ca pe responsabil, — Nţţ !... dc eaincrA a Filarmonicii „ B a 19.30 Telejurnalul dc scarA; crătorilor de specialitate.
nalul* din T im işoara; 13,00 Va-
buri multe pe cap şi merge decit un tind! — s-a „luat dar am găsit-o in cui... du — Sinteţi barmanul An rieia(i m uzicale; 14,00 Buletin dc 20.10 Avanprem iera;
să mai descarce din ele la dc cap44 personajul. pă uşa barului. Pe una din ton Doboiuly şi noi habar ştiri; 14,05 La microfon Ana Pop 20.15 Itoman foileton: Davld
(11) ;
Cupperficld
Loromluii şl llie Citirea;
14,30
birouri, in Petroşani!“ — îl n-am avut ? Cine ştie, rlşligA; 15.00 Cîniece 21,05 Tîrgul DrAgalce). R eportaj; Chemări care trebuie să
căinau subordonaţii In lip — Nţţ ! rtc Llviu loncscu şi Paul Urinu- 21.25 Teatru liric Tv. Opereta
sa şefului dc unitate, am le — Atunci, precis, sinteţi 7.cscu; 15,30 MuzIeA de prom e „NeastimpAratn";
nada ; 15,43
radio;
Publtcilale
gat o discuţie cu barmana avocat! 1G,110 Panoram ic opera; JG.30 Mo 22.25 Din (Arlle socialiste. găsească ecou la toţi
—
U.lt-S.S.
Elena Marian : melile din Istoria culturii romii- transporturilor; dezvoltarea
— De ce „mina" csfc res — Nici! Mulţi mi-au spus ncşil. Dimltrle Lconida; 17,00 22,40 Telejurnalul dc itoaptc. lucrătorii din construcţii
taurantul dv. ? câ ani vocaţie cu carul pen
— De-a doua ! — a răs tru nya ceea, dar nu sînt... Sîntom în plină iarnă. Pe şantierele de construcţii se
Eu sint
Staţi puţin!
Ion
puns repede barmana. file, era scris cu literă de Truşcă, tovarăşi! lucrează, lotuşi, intens. Planul de producţie nu cunoaş
Intr-o magazie, un sac cu
— Asta este principalul făină de gnu era aşezat necaz că băuturile se vind — Cel cu „rezolvările" te oscilaţii prea mari de Ia o perioadă la alta. In inte
motiu penlru care ne aflăm neglijent, pe cimentul ud. cu lipsă la gramaj. Rezol din condicuţă Ajutor de riorul clădirilor In construcţie se fac focuri în sobe,
in situaţia in care ne gă „Este o situaţie ce trebuie varea suna exact njn; „Sst resţionsabil, nu-i aşa ? | Expoziţie de arfă plastică improvizate penlru a se asigura căldură lucrătorilor
sim ! — s-a introdus, filo înţeleasă... Făina a fost pri- vărsat pe farfurie !“. Şi — Greşeală, tovarăşi. Eu ca să jjoată lucra cu randament mai bun. sau pentru
zofic, in uorbd, un personaj milăt abia ieri !“ — ne tot purta o semnătură a cuiva, sînt merceolog! D a r nu ple uscarea mai rapidă o tencuielilor. In barăcile-organi-
de sex bărbătesc, care apă „explica" personajul. Am I. Truşcă. Altă sesizare sţm- caţi, vă rog O gustărică, BRAD. La Casa orăşe Iernatică şt ancorarea în zare de şantier de asemenea se fac foruri. Se lucrea
ruse lingă noi pe nesimţite intrat şi in bufetul expres, nea că barmanul A. Do ceva, un vinişor... Măcar o nească de (ttlluiă s a des realităţile lotului şl timpu ză cu sudură, alură, fn incinta şantierelor, se fac focuri
— Dc ce este murdărie in rare fine de aceeaşi unita bond)) („cunoştinţa44 noastră cafeluţă, ce n aiba ! — a chis de curind expoziţia (Ic lui, Iară îndoială că ar Ii deschise, loate acestea, dacă nu se fac în condiţiile
local ? — am continuat noi te. Aici, consumatorii Zol- de mai sus!) a încasat de strigat supurat Truşcă in iirlă pldSlică a Ieitţrei Mo ciştigal în valoare. respectării normelor dc prevenire a incendiilor repre-
vorba. da şi Antoniei Moga-Pepe-
tnn Pop şi Alexandru Ciu- două ori costul consuma urma noastră Reţin atenţia ceramica cu z.inlă un real pericol de foc. $i focul poale distruge
— Nu s-a prea măturat ! kody nc-au spus : ţiei ... Aceeaşi „rezolvare“. Mărturisim că şi noi am naru. basoreliefuri. simplă sau dinlr-o dală valori de sule dc mii lei. De aceea am in
— a răspuns, foarte sinceră, — Pe lingă faptul că din acelaşi scris şi aceeaşi sem plecat dc-acolo tot aşa de Pin/cle Leliţlel Moqa — pictată, miniaturi de o gin sistat atil asupra necesităţii luării unor măsuri Deci
barmana local lipseşte curăţenia, nici nătură ! Personajul, care supăraţi... Spuneţi şi <lv., e uleiuri abordînd cu predi găşie rară, inspirate din o- încă o dată. Muncilori din construcţii, nu lăsaţi focuri
— La noi vin mulţi con respect şi bună-( ui iin/ă nu devenise deja „umbra" normal ca un om cu aşa vo lecţie Iernatica florală Iru- blcclttrile locale. Avram deschise ncsupravegheale. nu aprindeţi focuri In apro
sumatori... Oricit le-ai stră găseşti llannanul Anton noastră, ne-a zis: „Nu luaţi caţie de avocat să fie ţinut lalti inlt-un bogat registru lancu, Gorunul lui Horia. pierea locurilor unde se sudează cu flacără oxiacctile-
dui, nu po(i (ine curăţenie ! Dobond ii vorbeşte cu con în scamă toate nimicurile.. pe post de merceolog ? Păi coloristic — doinind expozi jocuri ţărăneşti, hore. olarul nică sau in preajma locurilor de branşnre a gazului
— n inter icnit personajul sumatorii de parcă ar fi pa Oamenii scriu în condică ăsta c în stare să ciştige ţia. ,Tentei.) cu ulciorul', cu roala la lucru sini per metan, nu inslnlali sobe metalice fn coniact cu supra
misterios. tron ! In loc dc ora 7.30, fiindcă n-au ce face !". A rinei procese cu delapidări „Pacea" vădesc înclinaţia manenţele lemaIJee ale ce feţele combustibile, nu folosiţi improvizaţii in instalaţi
Am număra! paltoanele restaurantul se deschide di bia în arest moment nr.-am iutr-o singură zi ! Dc ce nu portretistica a autoarei lor ramicii pre/enlale in expo ile eleclrice — conductori Inlcnc pe suprafeţe de lemn,
şi consumatorii din local la mineaţa la ora .‘1,00 sau i se apreciază „talentul44 ? — Antonia Moga-Pepenarii. ziţie. Înclinaţia spre decora siguranţe necalibratc ele. I
un loc şi am obţinui un to 10.00 ! hoţărit să purtăm o discu Dacă expoziţia ar fi be tiv esle caracteristica do Dacă aii ţinut seama de ţoale acestea v uţi îndepli
tal de şapte... — Nu-i aşa ! — s-a supă ţie cu personajul enigmatic: MARIN NEGOIJA nit datoria rle lucrâţorl în construcţii şi datoria cetă
neficia! şi de diversificarea minantă a exponatelor.
ţenească de a feri de primejdie bunurile tuluror.