Page 89 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 89
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
wsm\
Agerpres relatează
ZĂCĂMINTE DE ZEOLIŢI STUDII IN DOMENIUL
CLUJ. MIneralogul loan NEUROLOGIEI MODERNE
Bedeleanu, de la Universitatea
„Babeş Bolyal't din Cluj, TG. MUREŞ Prof. dr. Ll-
scrie corespondcnlul „Ager- vlu Popovlclu, şeful clinicii
pres", Ludovic Roman, este de neurologic din Tg. Mu
un neobosit căutător al bo reş, scrie corespondentul ,,A-
găţiilor naturale ale ţarii gerpres". Aure) Unică. s-a
noastre. Collndind Munţii A- tăcut remarcai în ultimii ani
pusenl, cl a identificat într-o prin studiile sale deosebite
întinsă zonă a aceslora cîte- din domeniul neurologiei mo
va zăcăminte de zeoliţi. A- derne. Folosind instalaţii e-
ccstc minerale, de culori şl lectronlrc dc înaltă Ichnlci-
structuri diferite, se compor tate, omul de ştiinţă tirgu-
tă ca schimbători de Ioni, gă- mureşan a Teuşit să pună in
slndu-şi. astfel, largi aplica evidenţă o scamă dc afecţiuni
ţii în agrotehnică, la fertili neurologice şi neuropsihlce
zarea soiurilor sărate, precum care pină în prezent erau
şi fu alte domenii, cum ar fi greu de depistat şi localizat,
dedurizarea apel. fn cadrul cum ar II : epilepsiile, hi-
centralelor termice, in Indus poxia nconatală la noii năs
tria petrolului, ca substanţe cuţi. nevrozele şi altele. De
absorbante şl ca filtre mole altfel, la Tg Mureş a fost
culare. creat, pentru prima oară în
ANUL XXIII. Nr. S 279 ţară, un laborator dc înre
MARTI 28 DECEM BRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI Cercetătorul clujean a ela
borat un studiu pentru valo gistrări poligrafice de somn.
unde sub supravegherea pro
rificarea Industrială a zeoli- fesorului Popovlclu se lac
ţllor. investigaţii de marc fineţe
FRUCTIFICA NOI REZERVE MANIFESTĂRI FOLCLORICE asupra unor zone ale creie
rului,
investigaţii care nu
erau posibile
BUCUREŞTI. Un spectacol
cu mijloacele
de teatru folcloric, cuprin de pînă acum.
zând vechi datini şl obiceiuri Recent, pro!, dr. Llvlu Po
de Iarnă din Moldova, are povlclu a fost ales vicepreşe
loc, In aceste zile, la Mu dinte al societăţii europene
zeul Satului din Capitală. dc cercetare a somnului.
Aici, într-un decor adecvat,
aproape 300 de soli ai artei
folclorice de pe meleagurile
moldoveneşti, îmbrăcaţi In
Colectivul de muncă al minei cit posibil realizarea unor con folosirea integrală a persona lucru, cînd lucrăm pe patru frumoase coslumc populare,
Paroşeni a lost primul din Va cordante perfecte intre diferite lului auxiliar, în a$a fel ca schimburi, repartizarea judi prezintă cunoscute şi îndrăgi VREMEA
lea Jiului care a experimentat, procese de lucru din codrul u fiecare loc de muncă să fie cioasă a efectivelor direct pro te jocuri populare, colinde
începînd din luna septembrie, nui ciclu productiv. O impor- aprovizionat cu materialele ductive pe primele trei schim şi urări de anul nou.
programul de lucru de G ore lantă deosebită a primit siste necesare. De asemenea, avind buri, efectivele din schimbul Mesagerii artei populare de PENTRU 24 ORE
in subteran. De ce s-a ales mul informaţional intern, de In vedere că schimbul IV de IV realizînd. un anumit fel de pe plaiurile ..Mioriţei" vor
tocmai aici locul acestui expe lucrări, care nu necesită un prezenta spectacolul lor şi la Vreme ptcloasâ. cu c®ml mal
su/la
va
mult noros. Vtnt.ul
riment este lesne de înţeles, transport continuu. In marea cluburile uzinelor „Griviţa Mab din nord-vest. Tem peratu
avind In vedere in primul rînd Program ul de lucru de 6 ore în subteran lor majorilate, formaţiunile de Roşie" şl „Semănătoarea", Ia rile minime vor fl cuprinse In
gradul de mecanizare a lucră lucru dîn ultimul schimb sînt Casa de cultură a sectorului tre minus 3 ţt zero grade, Iar
rilor din subteran, obiectiv brigăzi de întreţinere, asi- 8 din Capitală. m axim ele Intre 2 şl 5 grade.
Dimineaţa >1 ceara — ceaţă.
caro se va realiza In următo gurîndu-se astfel o funcţiona Cu ocazia acestor manifes
rii ani Ia toate minele din ba fiecare dată cadrele de condu acum înainte este destinai în re corespunzătoare a fiecărui tări folclorice, la Muzeul Sa PENTRU URMĂTOARELE
zin, hărnicia si conştiinciozi cere din cadrul exploatării ac- treţinerilor electromecanice, se agregat în parte, la nivelul tului au mal fost deschise o
tatea în muncă a minerilor si, lionînd in directă concordantă caută pe cîl posibil depistarea solicitărilor impuse de realiza expoziţie de ceramică, ţesă DOUA ZILE
in final, realizările oblinute in cu necesităţile formaţiunilor de tuturor defecţiunilor care ar rea normelor de producţie. Pă turi şi obiecte executate din
acest an După cum s-ar spu lucru din subteran. putea greva activitatea din rerea mea este, şi cînd spun a Vrem e relativ călduroasă, cu
ne, unităţile miniere au ce în — Apariţia unui schimb in celelalte schimburi O mare re cest lucru mă bazez pe re lemn. precum şi o expoziţie cerul mal mult noros. favora
văţa din experienţa Paroşeni- plus — ne informa tovarăşul zervă productivă o constituie zultatele obtînute in urma ex de măşti şi obiecte specllice bil precipitaţiilor sub formă de
lor, astăzi cind programul re Grigorc Patrulea, inginerul sol timpii de lucru nefolositi din perimentărilor de pînă acum, datlnelor şi obiceiurilor de burniţă. Vlntul va sufla po
dus de lucru a fost generalizai al minei — a impus exclude cadrul unui ciclu. Am căutat că numai lucrînd în acest mod, E. M Llvcz.cni. Şeful tic schimb Ion Daniel, din brigada con iarnă. trivit din nord-est. Tem peratura
la toate minele Văii Jiului. rea oricăror deficiente din pro o serie de soluţii tehnice şi or asigurînd totodolă şt o asisten dusA de Dlonisic Oarilia, cu n p a n e din ortacii săi, la un schimb — u jo r variabilă.
Fo io : ION LEONARD
dc păreri înaintea intrării Iu ful.
Măsurile tchnico-organizato- cesul do deservire. Pentru a- ganizatorice, care au menirea tă tehnică corespunzătoare se
rice stabilite au fost urmările ecastn ne-am gîndit la o serie să reducă la maximum timpul pol fructifica din plin cele 3G0
cu minuţiozitate, s-a căutat pe de măsuri menite să asigure neutilizat pentru producţie.
Astfel, prin scurtarea nişelor minute de lucru puse Ia dis
la abatajele frontale din stra poziţia fiecărei formaţiuni. bra, Teatrul de estradă din
~ Munca de la om la om
iele 15 şi 18 în medie cu 10 a primit în ultimul timp o im Succese care Cronică judeţeană Deva a prezentat In premie
PROGRAMUL DE EDUCAŢIE melri. se obţine o creştere sub portanţă deosebită — ne decla le fac cinste ră spectacolul muzical „De va
stanţială a randamentelor « la
veni la tine cintul** de Stellan
__________________________ ,__________________________»____ fiecare loc de muncă. ra ing. Nicolae Bucur, secre Flllp. In regia Iul Dumitru
— După cum se ştie, mina tarul comitetului de partid Noi PETRILA. Anul care pe Penlru lucrătorii din co un panou pentru afişaj. Sint Clhodaru de la televiziune.
noastră dispune de utilaje şi am urmărit ca fiecare membru ste cile va zile il încheiem merţ. are loc astăzi după-a- citeva afişe prinse pe panou, Coregrafia e semnată de TI-
dc partid să fie repartizat în
asigură un înalt
maşini ce
tuş Burducea şl Dumitru Ha-
SOCIALISTĂ IN ACŢIUNE grad de mecanizare a procesu cadrul unei formaţiuni de lu a însemnat pentru minerii mia/ă. la Clubul sindicatelor dar ceie mai multe sint risi Ştefan RSduţ.
nea, Iar direcţia muzicală de
pite în Jur, lipite pe pereţi.
din Deva. o expunere despre
sectorului III al minei Petrl-
cru. în funcţie de pregătirea
Rău şi urit lucru ! Dar mal
lui de extracţie a cărbunelui
însemnătatea
evenimentului
— ne spunea ing Grigore şi capacitatea fiecăruia A- la o etapă bogată în rea de la 30 Decembrie. rău e faptul că unele dintre ic
îndeplinirii
lizări pe linia
Am văzut Deva, noaptea,
Marchis — şeful sectorului II. ttinci cînd se constată că o bri sarcinilor de plan. Brigăzile ★ aceste afişe se întrec Intre luminată feeric de mit de
ele in. , vechime. Găsim aici
Organizarea lucrului în abata gadă merge mai slab. imedial din cadrul acestui sector Pină la 3l decembrie se anunţate spectacole sau seri becuri colorate, întinse peste
se face apel la comuniştii din şi-au realizat ritmic sarci mai pot face, la orice unita
jele frontale dotate cu combi de dans din 23 noiembrie, 13 tot: tn parcuri, pe străzi, prin
nile de plan. dovadă fiind te C.E.C. din judeţ, depuneri
ne. si în special la cete cu Ing. C. DUMITRU şi succesul înregistrat tn a- pe libretele de economii cu decembrie. 19 decembrie... copaci, pe stllpli de la Ilumi
In mnniă* fam!iii, j complexe mecanizate, a impus, ceslc* zile cînd se raportea dobindă şi cîşligurl în auto N-are sens să mai facem co natul public. Ne place mult
tuturor.
Dar am văzut şl
mentarii L..,
mai ales în actualul sistem de (Continuare în pagina a 11 - a) ză îndeplinirea sarcinilor de turisme, în vederea participă
plan anuale la extracţia de rii la tragerea la sorţi pen ★ ceva ce nu poate să ne placă.
societate (ărbune. Colectivele de mun tru primul trimestru al anu f a I ianuarie are loc tradi Pe unele străzi — Avram
că de aici au obţinut in a lui 1972. Toi la fel şî in ca ţionala tragere loto a reve lancu, Horla, poate mal sînt
cest an o economie la pre zul libretelor dc economii lionului. Ultima zi tn care se şi altele — becurile la care
fe H N § 1 1 1 H j P » 2 557 de apartamente ţul de cost în valoare dc pentru turism. mai pot cumpăra bilete e Joi, s-a putut ajunge cu mina au
dispărut.
30 Decembrie.
★
C A ^ Î A 1 1C V A peste 820 000 tel. In plin centrul municipiului ★ Rubrică redactată de
Vorbind despre rezultate
^ULSALfb SA, Llll ISTmE» DEVA. Din calendarul primului an al actualului cin nu trebuie să uităm că ele Deva. chiar lingă stop. este Ieri. după-amlază. la Do- D. COiOCARU
cinal au mai rămas ultimele zile. Sint clipe in care co au la bază munca plină de
DEM N ITATE, ONC)A R E | lectivul Trustului de construcţii Deva îşi face bilanţul abnegalie si dăruire desfă
şurată in brigăzile conduse
realizărilor semnlîicalive. Desprindem o cifră: 2 557 de de los«f Huşanu, loan Apos
apartamente construite de la începutul anului şi plnă tol. Mihai Rus, Florea Dla- m Ultima ediţie 71 B Succesele
în prezent pentru locuitorii judeţului. concscu şi alţii. Ele se an în p a g in a a iu-a
După cum ne inlormează conducerea trustului în a gajează ca in zilele care au
mai rămas pînă la sfirşituj
înfăptuirea amplului Prog ram al P.C.R. pentru imbună- ceste zile se execută recepţia ultimelor 10 blocuri din Snort sportului românesc în 1971
fălirea activităţii ideologice, ridicarca nivelului general al anului să extragă suplimen
cunoaşterii şi educaţia sociali stă a maselor, pentru aşezarea cele prevăzute a sc da în folosinţă în acest an. tar 8 000 lone cărbune.
relaţiilor din societatea noasl ră pe baza principiilor eticii şi
echităţii socialiste şl comtinis te, cerc eforturi din partea
fiecărui comunist, din partea fiecărui om al muncii. Coi
carr au hotarit să dea o ior mă organizată acţiunii do ridî-
carp şi formare a omuluj nou — chimiştil do ia F. C. O-
răşlie — îsi onorează tu râs pandore cuvinhil. S-au anga- Prima Conferinţă pe ţară a secretarilor comitetelor de SECVENŢE
jat să devină un colectiv mo del şl sint hotărî|i ca acest
răspuns, dai chemării partidu lui. să fie faptă.
Rubrică realizata de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale INTERNAŢIONALE
LUCIA LICIU
O d e l e g a ţ i e d e
Maturitatea faptelor a c f i v l ţ t i al P.C.R.
..\'p vom îndeplini exem mitetului de partid din fa In faţa satului-un larg orizont Atribuţii largi, răspunderi sporite a f ă c u i o v i i i f ă
şa Ana Herlea, secretara co
plar sarcinile do plan, vom
întări conştiinţa soci o listă in brică. Această angajare res tn U .R .S .S .
producţie. vom face ca ţinu ponsabilă in muncă a făcut gur, asemenea obiective au tru combaterea eroziunii so MOSCOVA 27. — Cores
ta noastră în munco şi via să raportăm partidului, cu 14 Prima conferinţă pe tară a stat si pînă acum în centrul lului, înlăturarea excesului de pondentul Agerpres, Lau-
tă să sc ridice In înălţimea zile mai devreme, că ne-am de prosperitate secretarilor comitetelor de preocupării comitetelor de umiditate si extinderea iriga rentiu Dută, transmite : La
cerinţelor sorielăliî noaslre" îndeplinit sarcinile de plan partid si a preşedinţilor con partid şi consiliilor populare ţiilor. In această direcţie se invitaţia C.C. al P.CU.S-, o
Angajamentul I-îiu i oştit pentru 1971, Este, după păre siliilor populare comunale se poate arăta că în cele trei co delegaţie de activişti ai
muili comunişti atunci cînd rea mea, o mărturie eloc înscrie ca un eveniment dc comunale. La recenta confe operative agricole din raza PCR., condusă de tovară
Mă voi referi pe scurt In
rinţă s-a stabilit însă un an
nu holăril să devină un co- ventă do abnegalie şi dărui Siml o maro satisfacţie pen citeva probleme centrale din însemnătate deosebită in vi.ita samblu de măsuri menite să comunei Turdaş s-au făcut o şul Andrei Vela, membru
lecliv al abnegaţiei şi dărui re în muncă. In zilele care tru faptul că am putut lua viata comunei Şoimuş, prin tării, problemele dc mare întărească rolul organelor lo serie de lucrări, însă mai sînt supleant al Comitetului
rii tn muncă, al rinsicî şi co au mai rămas din acest an parte la lucrările primei con prisma lucrărilor, conferinţei. complexitate abordate cu a cale dc partid şî de stal. să citeva sute de hectare pe care Central al C.C. al Partidu
rectitudinii, al demnităţii — colectivul nostru se va ferinţe pe tară a secretarilor Condiţiile geografice in care cest prilej constituind o că asigure cadrul organizatoric trebuie să se efectueze ac lui Comunist Român, şef de
muncitoreşti. Si zilele care st iadul să realizeze peste comitetelor de porţiei şi a pre sînt aşezate cele 10 sate ale lăuză prelioasă în activitatea necesar îndeplinirii cu succes ţiuni de îmbunătăţiri funciare, secţie la CC. el P.C.R., a
au trocul au fost, penlru ma prevederi o producţie indus şedinţilor consiliilor populare comunei permit să se înfăp de viitor a organelor locale a atribuţiilor sporite ce Ic ceea ce va permite să se ob făcut, Intre 22 şi 27 decem
joritatea chimistilor, dovada trială care să se ridice la o comunale, desfăşurată la Bucu tuiască In bune condiţii limi de partid şi de stat Din cu- revin în etapa actuală de dez ţină un spor apreciabil de re brie. o vizită de schimb de
■faptică a respectării cuvîn- valoare de 0 milioane lei. reşti. între 21—23 decembrie tarea vetrei lor şi reducerea vintarea secretarului general voltare a tării noastre. coltă De asemenea, nu este experienţa In U.R S S
lului dat împlinirea acestui deziderat a.c. Tn acest larg forum, or în viitor a suprafeţelor con al parlidului, tovarăşul Nicolae Problema dominantă în ca lipsit de imporlanţă faptul că Delegaţia a fost primită
ganizat din Iniţiativa secreta
Ceauşescu. şi din rezoluţia n-
— S-a simţii o angajare to va face încă o dală mărtu rului general al partidului, to struite. Planul de sistematiza doptată de conferinţă se des dru! dezbaterilor conferinţei ptnă acum s-au semnalat une de P. N, Demicev, membru
tală. o însufleţire tonifiantă, ria maluiitătii politice şi varăşul Nicolae Ceauşescu, au re a satelor este întocmit şi prind sarcini dc importanlă a vizat intensificarea efortu le deficiente în executarea la supleant al Biroului Politic,
pornită de la comunişti şi munciloreşti a colectivului fost dezbătute timp de Irei aprobai, şi în e) s-a avut în covârşitoare pentru comitetele rilor şi mobilizarea tuturor timp a lucrărilor agricole fa secretar al CC. al P.CU.S,
preluată de majoritatea sa noslru. zile cete mai de seamă pro vedere gospodărirea judicioa comunale de partid şî consilii locuitorilor satelor la valori tă de care (deşi au influenţat cu care a avut o convorbi
lariaţilor noştii — mărturi bleme din viaţa satelor, din să a pămîntului, folosirea a le populare comunale — or ficarea superioară a resurse negativ soarta producţiei) or re caldă, prietenească. La
sea, la 17 decembrie, tovară (Continuare în pagina a ll-o) munca organizaţiilor de par cit mai multor terenuri în in gane care poartă întreaga răs lor de sporire a producţiei a- ganele locale nu au intervenit convorbire a participat Teo
lid sî a consiliilor populare teresul agriculturii. In ţoale pundere pentru înfăptuirea grirote. Intre altele, s-a sub cu toată hotârlrea In lumina dor Mnrinescu, ambasado
S-a făcut o analiză profundă satele va creşte gradul de ci politicii partidului privind liniat cu putere că folosirea sarcinilor ce ne-au fost în- rul României In Uniunea
a activităţii desfăşurate de or vilizaţie şi organizare, folo dezvoltarea economico-socială înliegiî capacităţi productive rrodintofe. slnlem datori ca In Sovietică.
ganizaţiile de partid si consi sind in acest scop resursele n satelor, sporirea contribu a pămîntului este o chestiune viitor să nu mai trecem cu La Moscova, delegaţia a
liile populare comunale In a-, economice de care dispunem, ţiei fiecărei comune la pune de interes naţional, fapt care vederea asemenea neajunsuri. purtat discuţii prietenoşii la
plicaren directivelor Conferin concentrînd toate forţele pe rea cît mai deplina în valoare impune ca fiecare cetăţean să CONSTANTIN FLORESCU C.C. al P.C.U.S., la redacţia
ţei Naţionale a P.C.R., de a a înlreqului polential agricol participe la executarea lucră secretarul Comitetului ziarului „Pravda", la agen
cum 4 ani. a hotăririlor Con 1LIE RADULEA al tătiî. la asigurarea ridicării rilor de îmbunălăliri funcia comunal de partid ţia TASS, la Comitetul de
gresului ol X-lea al partidu nivelului de viată al ţărani re, să sprijine acţiunile care
primarul comunei Şoimuş şi primarul comunei Turdaţ stat pentru televiziune şi
lui, a celorlalte hotăriri de lor, al tuturor oamenilor mun se întreprind pentru amelio radiodifuziune şi la Comite
partid şi de stat. (Continuare în paa. a 2-a) cii din patria noastră. Desi rarea pajiştilor naturale, pen (Continuare în pagina a ll-a) tul de stat pentru tipărituri
de pe lingă Consiliul de
Miniştri al U.R.SS.
Evenimentul major înscris < f — comune vizate pentru ur C o n v o r b i r i o f i c i a l e
in istoria patriei — prima TT ct \j i %j banizare fn perioada urmă
conferinţă pe ţară a secre toare — participanţii s-au Nixon — B r a n d t
tarilor comitetelor de par l a r ă n i m e a n u n e s e angajat să-şi sporească a KCY BISCAYNE, Florida
tid şi preşedinţilor consilii portul pentru grăbirea rit 27 (Agerpres). — Preşedin
lor populare comunale, or • Kt • U KJ S mului de dezvoltare econo tele S.U.A, Richard N'ixon,
ganizată din iniţiativa se mico-socială a aşezărilor in a sosit luni la Key Biscay-
cretarului general al parli anga/ea/’a cu majora răspundere care trăiesc. La Pui, localni ne (Florida), unde, timp de
dului — a găsit în rindul cii s-au angajat ca încă in două zile — marţi şi
ţărănimii kunedorene ade primul trimestru al anului miercuri — va purla con
ziune deplină. Documentele problemele ridicate şi mă muîf de 15 000 dc oameni ai 21 decembrie privind măsu viitor să introducă în cen vorbiri oficiale cu cancela
conferinţei au fost urmările surile stabilite de confe satelor. Aici au fost dezbă rile de sprijinire a C A P., trul comunei iluminatul rul Republicii Federale a
cu interes şi vie satisfacţie rinţă. tute cu interes documentele a întregii ţârânimi. Aproa fluorescent, să construiască, Germaniei, Willy Brandt. A
prin mijlocirea emisiunilor Sîmbălă şi duminică, fn ce au găsit o profundă re pe 670 de participanţi şi-au în cursul anului. 2 000 mp ceastă întîlnire este a pa-
radiofonice şi ale televiziu aşezările rurale ale judeţu zonanţă în rîndul ţărănimii manifestat bucuria şi satis dc trotuare şi să efectueze ira din scria contactelor po
nii, prin presa centrală şi lui — la cămine culturale, muncitoare : Cuvintarea to facţia, aducind mulţumiri 500 mp de îndiguiri. La litice la nivel înalt progra
locală De îndată ce s-au in sediile cooperativelor a varăşului Nicolae Ceauşescu partidului pentru grija ce Baia de Criş. cetăţenii au mate de şeful Administra
reîntors de la marele forum gricole de producţie, la fer la prima conferinţă pe ţară o poartă ţărănimii, angajin- hotărit sâ introducă încălzi ţiei americane penlru sfîrşi-
al ridicării satelor, secreta me — au at/Uf loc nume a secretarilor comitetelor dc du-se sâ participe cu efor rea centrală in instituţii şi iul anului 1971, după cele
rii comitetelor de partid şi partid şi a preşedinţilor tul şi puterea lor de muncă unităţi social-culturalc (spi avute cu premierul cana
primarii comunelor au or roase intîlniri. Numai dumi la înfăptuirea programului tal, şcoală generală, cămin dian, Pierre Elliotl Trudeau,
ganizat intUniri cu localni nică s-au desfăşurat peste consiliilor populare comuna de emancipare n safclor. cultural). . cu preşedintele Franţei,
conferinţei:
le. ; Rezoluţia
Aparatura de m are complexitate ce asigură scurgeraa mili cii, impărtăşindu-lc impre 200 de adunări la care au Hotărîrea Comitetului Exe La Dobra, Raia de Criş, Georqes Pompidou, şi cu
oanelor de lctIowa(i de Ia Mintia este stApliwtfl. cu competentă siile, dezbătind împreună
profesională şi de operatorul Florin Popescu. Ialâ-l executlnd ţinut să fie prezenţi mai cutiv al C.C, al P.C.R. din Pui, Geoagiu, Sannizegctusa (Continuare in paq. a 2-a) primul ministru britanic,
m anevre pentru retnscrierea agregatelor In lim iu parametrilor. Edvcard Heath.