Page 90 - Drumul_socialismului_1971_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 279 9 MARŢI 28 DECEMBRIE 1971

B R E V I A R C U L T U R A L

de Itinerar. Cinstea de a des­
început Ştafeta folclorica chide programul a lost acor­
de itinerare * dată cunoscutei formalii de
dubaşi care a adus pe sce­
na pe care anul trecut au
După deschiderea festivă Căutătorii de com ori fost sărbătoriţi cu prilejul
a amplei ştafete folclorice 33 împlinirii a 30 de ani de la
„Este necesar să île întă­ tirea lor politică. Bineînţe­ preocupăm de modul In care „CăutătoTil de comori", alia­ prima apariţie in cadrul că­
rită exigenta Ia primirea In les, că ne orientăm să pri­ sl le duo la Îndeplinire, II tă la a doua ediţie, ce a a­ rilor comunei Balşa. Aceştia Deosebit de revetatoaie au minului colinzi Viflice. Prin-
partid şi In general faţă de mim In partid pe muncitorii ajutăm, II încadrăm cu toate vut loc In data de 5 decem­ au umplut pină la refuz sala lost evoluţiile tarafului din Ire acestea — o variantă a
activitatea si comportarea în cei mal harnici, mal con­ drepturile «I îndatoririle ce­ brie a.c., Ia sala „Arta" din căminului cultural pentru Voia, căluşarilor din Po­ motivului mioritic sl „Co-
muncă şi In societate a co­ ştiincioşi, cu o viată In fa­ lorlalţi comunişti. In flecare Deva, iatâ-ne la drum pe di­ a-i vedea evolutnd în scenă iana şi Balsa (maluri şi e- lo-n josu mai din jos*.
muniştilor" — sublinia tova­ milie Si societate onestă, 01- adunare generată, 2-3 mem­ verse itinerare ale judeţu­ pe mesagerii lolclorului lo­ tevi), ca si grupului vocal Pe scenă a urcat apoi ta­
răşul Nicolae Ceansescu, în donată. La noi contează nu bri de partid, chiar sl din lui Tot atltea prilejuri feri­ cal — oameni îndrăgostiţi de al elevilor. In final a fost raful din acelaşi sat, care a
expunerea la plenara CC. al numai numărul membrilor de ce| nou primiţi, Informează cite pentru factorii culturali artă şi, în acelaşi timp, col- prezentat obiceiul „Primiţi interpretat aplaudate melo­
P.C.R. din 3—5 noiembrie partid, cl mal ales calitatea despre modul In care şl'*u de cunoaştere şi valorifica­ portori-creatori ai acesteia. colindătorii". dii, dintre caTe amintim „Ar­
a.c. Acest deziderat al întă­ lor Primim atftia citi întru­ îndeplinit sarcinile trasate. Staţia de epurare de la f a ­ re a inegalabilei creaţii Programul a fost deschis Programul. în ansamblul deleana din Almas-Săliste",
brica de aglom erare nr. 2, de
ririi rtnduiilor partidului şi nesc condiţiile sl calităţile — Dacă ar fi să Însumăm la C.S. Hunedoara, aduce o populare locale, de întilnîre cu o poezie, creaţie loca 15, său, a constituit un bun pri­ „Invirtita de pe Mureş".
a calilâtii membrilor săi se cerute unui comunist. Orga­ numărul celor primiţi In Im portanta contribuţie la de­ cu talentul şi măiestria artiş­ intitulată „Satul meu", reci­ lej de evidenţiere a unor „Ardeleana din bâtrîni" etc.
află permanent In atenţia nizaţiile de bază din secto­ partid pe Întreaga întreprin­ poluarea atm osferei. tilor amatori. In prima dumi­ tată de Adriana Mihu|. A datini si obiceiuri strămo­ De aprecieri s-au bucurat si
comitetului si organizaţiilor rul nostru, la efectivul ge­ dere de la Începutul anului, nică, punctele de plecare au ui mat grupul vocal din At- şeşti, secvenţe din viata grupul vocal din localitatea
de partid de la I.M. Barza. neral de 420 salariaţi. au el se apropie de 250 — apre­ fost localităţile Balşa şi Al- maşu Mic, cu cînlecele „Ba­ nouă a satului şi oamenilor gazdă ca si formaţia de dan­
Aici, întrebarea nu se pune crescut de la începutul ana­ cia tovarăşul Loghln Dlneş, maş-Sâlişte. dea meu e bun miner" şi transpuse în mod măiestrit
citi membri de partid au fost lul cu 30 de noi membri de secretarul comitetului de „Judeţul Hunedoara „Spune maică, cui m-ai dat". pe plan artistic. suri din Pogăneştl.
primiţi într-o anume peri­ partid Nu sliu dacă este partid pe Întreprindere. A­ De succes s-au bucurat si Prezenta a numeroase ar­
oadă de timp. cl citi oameni mult sau puţin, $tlu tnsfi că vem o evidentă clară a ieri şi azi“ Datini, obiceiuri, solistele Elena Corne*, GHEORGHE RESIGA haisme, unele cu o arie de
au fost pregătiţi pentru a slnt dintre cel mat destoinic! membrilor de partid, precum CRISTUR. In cadrul că­ Gheorghita Marincescu. Mă- circulaţie extrem de restrtn-
deveni comunişti. Un accent 5i bine pregătit! muncitori. si a acelora pe care urmea­ minului cultural din Crls- secvenfe din viaja rioara Moga. Sentimente de
deosebit se pune pe pregă­ — Cine s-a ocupat con­ ză să-l pregătim pentru a lur, a fost organizai admiraţie unanimă au avut In satul sâ, uneori reducîndn-se la
tirea acelora care urmează cret de pregătirea lor pentru deveni comunişti. selecţio­ un Interesant concurs „Ci­ nouă a satului cei prezenţi pentru formaţia o singură localitate, au dat
să devină comunişti sl nu­ a deveni comunişti 7 nau, as spune, din rlndurlle ne ştie, cfştlgă" pe te­ dc Ituiernşi din Galbena. Si- ve stiţilo r dubaşl lexicului creaţiilor prezenta­
mai aceia sini confirmaţi — Şeful de echipă Visalon celor care si*au manifestat ma „Judeţul Hunedoara mion sî Ion Moga, adevăraţi te o notă specifică, extrem
care dovedesc o bună pre­ Munteanu, de exemplu, l-a dorinţa de a face parte din Ieri şi azi". Prin răspunsu­ Prima fază a stalelel fol­ rapsozi locali, au interpretat Almaş-Săllşte, salul vesti­
gătire politică, slnt oameni pregătii pe loan Balcu | Re- detaşamentul de avangardă, rile la întrebările adresate, clorice Căutătorii de co­ cu multă măiestrie o doină ţilor dubaşi, a fost Iu rîndul de savuroasă.
integri, modeşti, harnici, au mus Borza l-a avut în griţă organizat, al clasei munci­ concurenţii — în număr de mori" a slirnit un interes şi un cintec din bălrîni. său gazda unui alt început
un profil moral sănătos. pe utecistul Nicolae Mic. Şi toare. 14 ~ au reuşit să prezin­ deosebit în rîndul locuito- TI BERI U BURZA
— In sectorul nostru, care exemplele ar pulea conti­ Privind piimirea în partid, te celor prezenţi starea
Include peste 230 de mem­ nua. creşterea catită|ii membrilor înapoiată în care s-a aliat
bri de partid — spunea to­ să) $i urmărirea consecven­ Judeţul In trecut, realizări­
varăşul losif Toma. secreta- — Ce activitate desfăsoarfi tă a îndeplinirii sarcinilor, le oamenilor muncii obţinu­
t u I comitetului de partid noii primiţi tn parlid ? In I.M. Borza se folosesc te In zilele noastre sub con­
Musariu 1 — cei care îsi ma­ — Noi nu considerăm nici­ metode eficiente — chiar da­ ducerea înţeleaptă a parti­
nifestă dorinţa să fie primiţi odată că dacă am făcut pri­ că ele nu sînt noutâll — dului.
în partid slnt repartizaţi pe miri de membri datoria n o a s ­ dar care dau rezultate bune. Câştigătorilor concursului
lingă comunişti cu experien­ tră e încheiată Le trasăm le-au lost atribuite premii
ţă, care se ocupă de pregă­ tuturor sarcini concrete, ne D. GHEONEA In continuare a rulat Ulmul Intr-o euforic specifică plugari". Vătafii cetelor — rare a festivalului — Bur­ Dacă ar fi să generalizăm
„Zosla". marilor sărbători folclorice, Ion Şuiaga, Arcadic Mun­ juc — a întrunit cetele de această privire asupra ce­
duminică, un număr impre­ teanu, Troian Ghiara, Aurel dubaşi din Gurasada, Go- lor trei centre ale festiva­
sionant dc dubaşi şi-au aş­ Dan şi Adrian Selcşan — dineşli, Tătărăşti, Golhatca lului, s-ar ivi extrem de
ternut ropotele dubelor pe­ jj-au dovedit măiestria rap­ şi Tisa. Un aport conside­ îmbucurător faptul că in a-
Prima Conferinţă pe ţară a se cre ta re i comâfetelor ste sălile de spectacol ale sodică prin vivacitatea dia­ rabil in pregătirea şi men­ cestc cete dc dubaşi intră
căminelor culturale din Do- logurilor in scenă, prin hi- ţinerea acestor formaţii şi alît turst nici, de peste 70 de
bra, Ilia şi Burjuc, con se m- ani, cît şi,tineri sub 20 de
nind intr-o infuziune dc lu­ ani, atestind astfel moşteni­
de partid şi-preşedinţilor consiiiiior populare comuna e mini şi culori ediţia din ţi­ Festivalul dubaşiîor, a inestimabilelor valori cu­
rea de la o generaţie la alta
acesta a „Festivalului
nui
dubaşilor" Şi, parcă altcum prinse in obiceiurile dc iar­
adusul aminte al memoriei la a patra ediţie nă ale oamenilor din acest
strămoşilor, colinda vechilor
minunat colţ de ţară. E n
în faţa satului-un larg orizont de prosperitate Atribuţii larg'5, buni coboritori dinspre pla­ prezenţă ce converge în­
iurile dacice a venit să în­
spre a fi dc durată istori­
râ:pitfia'eri sporite cununeze simbolic mănoasa lităţi actoriceşti deosebite. l-au adus învăţătorul Pavel că, fapt caracteristic unui
trul expresiilor, atcslind ca­
revărsare a prezentului pe­
Trandafir
Manea, vătafii
popor cu un folclor boga*,
(Urmare din pag. 1) amenajate sistemele vechi de ze, in fapte si In Iniţiative. ste holdele tîntoase ale gri- Fluiera sau taragotul, înso­ Sorincu, din Godineşli şi altoit perpetuu cu mlădiţa
irigaţii, consolidate unele di­ Imediat după ce ne-am întors (Urmare din pag. 1) nclor din vară. ţind peste lut dubaşii, au Virgil Mihăilâ, din Gurasa­ tradiţiei. Sint cei care, cu
care le avem. Astfel, o dală guri ele. Am constatat că to- dc la Bucureşti, consiliul Sute de dubaşi, zeci da colorat vioi spectaculozita­ da. braţele şi mintea, ridică
cu încheierea acestui. an, va lielul, clima şi solul comunei popular. împreună cu comite­ Consiliul popular comunal colinde, fantastice şi grele tea obiceiului. ha Burjuc, autenticul a noua orinduirc, aducind cu
fi terminată si electrificarea noastre cer să executăm ase­ lui comunal dc partid, a întoc­ fiind organ titular de plan in de timp, ritmuri dc dubă, ha Ilia, şi-au dat inlîlnire constituit o notă dominan­ sine din locul strămoşesc
satului Păulis. In 1972 vor menea lucrări de tmbunălătiri mit un plan de măsuri imedia­ agricultură nu mai poate sta jocuri şi zicale, toate s-au dubaşii din Săvămaş, Bretea tă prin prezenţa clementu­ al vremurilor luminoşia
începe lucrările de electrifi­ luncia re. te pc care trebuie să le exe­ departe de problemele care pornit ca un iureş prin sa­ Mureşană şi Boz, inediţi lui câluşeresc in jocul du­
care în satul Bejan, iar în După cum se slio. locuito­ cutăm încă in anul acesta. privesc realizarea producţiei tele mureşene, adaus, de la prin repertoriul colindelor bei (Gurasada), sau prin cosmogonică a spiritului ro­
mânesc.
perspectivă —■ nu mai mull do rii satelor mai au nevoie, tn Am stabilit, de asemenea, ca vegetale si animale stabilite an la an, bunelor tradiţii şi şi ritmurile dubei variantele colindelor (Go­
un an. doi — vor ti electri­ afară de pămînt bun si unel­ de contractările produselor a- pe liecaie unitate agricolă, obiceiuri ale obştei de ţară Un alt centru dc desfâşu- dineşli şi Tătărăşti). AURELIAN SIRBU
ficate si satele Căinclu de te, si de anumite servicii, ca­ nîmaliere, problemă foarlc cît şi a sarcinilor ce revin românească Ca intr-o fres­
Jos si Fornădia. In aceste re se găsesc, de obicei, la o- importantă pe agenda conle- gospodăriilor populaţiei. Posi­ că de roman dc epocă, e ­
două localilăli au fost înca­ rnşe. Dar, aşa cum arăta to­ i intei. să se ocupe fiecare bilităţi încă insuficient puse roii de duminică s-au numit
sate deja o parte din sumele varăşul Nicolae CenuşoscL’. deputat si fiecare tovarăş din In valoare există si In secto­ roO])eratori sau ţărani cu
nccesate pentru electrificare, răspunderi importante tevin biroul comitetului comunal de rul zootehnic, la cooperative­ gospodării individuale. cio­
urmînd ca in viitorul apro­ consiliilor populare si prima­ partid $i din comitetul execu- le agricole din Pricaz, Turdas ban», mineri, oameni doldo­
piat să fie cuprinse in plan si rilor in ce priveşte dezvolta­ liv. Sarcinile concrete nu 15- Si Spini producţia de laplc ra de tradiţionalele colinde,
să se treacă in mod concret rea activităţilor industriale <i riit ca la două zile de In re­ situindu-se cu mult sub nive­ strigături şi joeuri din po­
la înfăptuirea acestei sarcini. de ofoslărî de servicii la sate. partizarea lor să putem spu­ lul potenţialului animalelor. por.
Fată do ‘anul trecut, noi stăm ne că In anul 1972 sătenii La Dobra, scena căminu­
Referindu-se la problema noştri vor contracta un număr Comitetul comunal de parlid lui cultural a primit ca oas­
irigaţiilor, a desecărilor 5» «v bine pe această linie. In 1971 de (i99 porci, do peste 100 kg si Consiliul popular comunal peţi pe dubaşii din Rădu-
mi fost înfiinţate snple sedii
meliorărilor, tovarăşul Nicolae liecarc, coca ce înseamnă o Turdas au analizat, împreunî leşti. I.ăpuşnic, Slănccşti,
Ceausescu arăta în cuvîntaim de prestări de servicii in ca­ cu organizaţiile de parlid şi hă său şi Mihăieşti. De la o
roslita In conterîntă : ,.An de drul cooperativei de consum. bună realizare conducerile cooperativelor n- formaţie la alta, ba impre­
an. avem pierderi însemnate, Aceasta a făcut ca numai pi- Forumul noslru de In Bucu­ gricole căile si mijloacele de sionau ritmurile şi jocurile
deşi. acolo unde s-a apelat la nă la 30 noiembrie a.c. va­ reşti a stabilit măsuri con­ punere în valoare a potenţia­ dubei, ba ineditul colindelor
loarea prestaţiilor să fie
de
locuitorii comunelor. s-au 017 000 lei, lată de 175 000 Ici trele pentru dezvoltarea mul­ lului de producţie al unilăli- sau vioiciunea limbajului
realizat lucrări foarte mari în tilaterală a comunelor patriei, lor, stabilind măsuri concrete conducătorilor dc dubaşi, ba
acest domeniu". Şi noi am a­ cil a fost pe tot anul Irecui. pentru creşterea contribuţiei pentru executarea lucrărilor minunăţia culorilor costu­
vut, pe raza comunei, pier­ F o dovadă că oamenii au ţărănimii muncitoare la opera de îmbunătăţiri funciare şi melor. La dubaşii din Rădu-
deri do produse agricole dato­ nevoie tle astfel de unilăti ca­ realizarea sarcinilor de plan leşti şi Lăsau, colinda şi o ­
rită lipsei de lucrări pe a- re să le satisfacă necesităţile de edificare socialistă a Româ­ in sectorul zootehnic. Impor­ raţiile darurilor au fost pli­
ceaslă linie. De aceea. în anul mai deplin. Avem în prezent niei. Cu alte cuvinte, în fata tant de subliniat este însă lap- ne dc sauoarea graiului lo­
ce urmează, vom executa lu­ secţii de vulcanizare, de tăiai şalelor a fost deschis un larg Iul că. tn lumina atribuţiilor cal. Dubaşii din Mihăieşti
crări antierozlonale pe o su­ geamuri, de foto şi linithîge- orizont de prosperitate. de sporite şi a sarcinilor mari ce an impresionat prin proce­
ni s-au încredinţat, vom ac­
prafaţă de 40 hectare. îndi­ rie aulo si chiar de arlă de­ creştere a bunăstării materia­ ţiona energic, cu loată auto­ deul antifonic de colindat.
colinda
mai cu seamă în
guiri pc o lungime de 1 km corativă. Gusturile locuitorilor le si spirituale a sătenilor. De ritatea si hotărîren, pentru „Intreabă-şi întreabă, mari
(pe malul drept al rlului Va­ noştri sînt maî pretenţioase aceea, eu consider că lucră­ îndeplinirea exemplară a pla­ Dubaşi «tln Godlncştl, F o to : N. SIMA
nului In agricultură.
lea Bejanuluî), iar desecări pe St mai di versificate. La anul rile conferinţei nu s-au în­
o suprafaţă de 170 hectare, vom înfiinţa si o coafuiă. cheiat. Ele continuă 1n fieca­
unde. pc timp ploios, apa băl­ Lucrările conferinţei au fost re comună a tării, în fiecare
teşte. De asemenea, vor li re- deosebit de bogate tn anali­ sal ! Concurs
PROGRAMUL SE E
depăşire a efectivelor de a- profesional
ŢĂRĂNIMEA HUNE- nimâlc cu 70 şi, respectiv, B f PAROStN!
1
.10 capele bovine — coope­
fa Combinatul
MINTIA.
ratorii au hotărît să depună socnustii în mmm avicol de la Mintia a avut
eforturi pentru a menţine
WREAMĂ SE ANGA­ în continuare această creş­ loc In ziua de 21 decem­ (Urmare din pag. 1) care asigură aprovizionarea si
brie faza pe întreprindere
întreţinerea lucrărilor. Dar de
tere, pentru a spori produc­
ţia dc lapte. A fi comunist... a concursului profesional brigada respectivă, care urmă­ multe ori nu se prea inlirupbi
„Cel mai harnic şi price­
deficientelor,
resc dc'pislarea
aşa. Mai ducem lipsă de mate­
JEAZĂ CU MAJORĂ nările de duminică au fost pui crescător de păsări". Au conducere»! sectorului puţind pensabile activităţii noaslre din
In multe localităţi, adu­
riale şi vugooelc goale, indis­
participat şapte concurente,
lua măsuri In consecinţa. Le­
întregite de programe artis­
Maistrul principal losif Ro-
pe
cîştigătoarc ale Lizei
tice cu profunde rezonanţe mosan, de la secţia a IV-a presat bachelită, de o deose­ ierme. Răspunsurile bune şi gal de folosirea timpului de subteran. Seclorul de transport
luciu trebuie arălat că la mi­
bita urgentă O matii|ă pen­
trebuie să-si Iacă mai bine da­
RĂSPUNDERE educative La Sintandrei, la sculărie-malriterie, vorbeşte tru a cărei executare sint bările juriului au dovedii na noaslră s-a urmării în per­ toria. deoarece o serie «le de­
loarle bune dale la între­
organizată la
manifestarea
despre un om, despre un co­
căminul cultural, au fost munist .* malriţerul Vasile necesare două sâptămînî. Dar preocuparea tinerelor pen­ manentă înlăturarea tuturor ficienţe decurg dîn giluirile
prezenţi peste .ISO de local­ Bogdan. Vorbeşte simplu, cu o mină de oameni inimoşi lru ridicarea pregătirii pro­ stărilor de indisciplină. Prezen­ ce ou loc pe traseele de trans­
(Urmare dîn paq. 1) surselor locale, la folosirea nici. F.xjntnerea, susţinută căldură ; „Eu cred că acesla — penlru că inimoşi sînt — fesionale. au scos in evi­ ta la lucru la ora stabilită, res­ port. Mai trcl>uie spus că
judicioasă a forţei de mun­ dc prof. Maria Muschcvici, au realizat-o in numai 3 zite. denţă spiritul de întrecere, pectarea graficelor dc intrare maiştrii mineri nu îşi fac in
că Dornici de a răspunde a fost însoţită de o acţiune c adevăratul comunist, că La realizarea ei au contri­ şi ieşire a personalului exclud toate cazurile pe deplin dalo-
In numeroase localităţi prin fapte vibrantelor che­ pionierească cu o adâncă asemenea fapte fac cinste, buit în mod deosebit comu­ dorinţa concurentelor dc a de Ja bun început orice ria s», din ace.islă cauză, bri­
s-au făcut propuneri şi s-au mări ale Comitetului jude­ încărcătură emoţională : fn ridică oamenii. Tată, la ora niştii Constantin Bălan si Ni­ şli mai muHc şi mai bine timp „mort". Mai mull, disci­ găzile sini vitregite de asisten­
luat angajamente de trece­ ţean de partid Argeş şi prezenţa părinţilor au fost aceasta, matriţa a ajuns Io colae Neagu — rabotori, despre profesia aleasă. Pri­ plina tehnologică, pe linia că­ ta tehnică corespunzătoare.
re, incepind cu anul viitor, Comitetului comunal de primiţi în rindurile organi­ Făgăraş teri dimineaţă, cînd Gheorghe Vcsa, un vechi mele Irei locuri au revenii, reia la noi s-a acţionat foarte Consider că, In acest sens, con­
la construirea unor obiecti­ partid şi Consiliului popu­ zaţiei de pionieri ÎS şcolari, m-am adresai muncitorilor, a- membru de partid care lu­ In ordine, tinerelor Reghî- mull. are o influentă holSrfloa- ducerea minei trebuie să in­
ve noi : la Vorţa, de exem­ lar al comunei Unirea, ju­ iar programul artistic, care crează la maşina de găurit na Rus, Aurica Ardelean, re asupra bunului mers al pro­ tervină mai prompt alunei
plu, construirea unui maga­ deţul Ialomiţa, privind exe­ i-a urmat, a dat întilnirii râlîndu-le că această matri­ tn coordonate, echipa de ma- ambele de la ferma II. Sil­ ducţiei Resţxîclarea întocmai clnd se fac simlite astfel dc
zin sătesc, a unui dispensar cutarea lucrărilor de îmbu­ un vibrant cadru de ade­ ţă trebuie realizată urgent, triterl condusă de comunis­ via Dozan, de la ferma III. a indicaţiilor date de tehni­ abateri.
comunal şi electrificarea sa­ nătăţiri funciare şi creşte­ ziune la politica inţeleajită pentru ca în cursul nopţii care au lost recompensate cieni şi ingineri In cadrul u­
telor aparţinătoare; la Sil- rea, îngrăşarea şi livrarea a partidului. s-o putem expedia la Făgă­ tul loan Berei...*. cu premii In bani. nui ciclu nu aduce nllceva de- Opiniile Interlocutorilor noş­
vaşu de Jos construirea ţi­ către stat a animalelor, t»i Manifestări m care ţără­ raş, Vasile Bogdan a răs­ „Comuniştii... un vechi CAROL GHEORGHIU cît un spor considerabil de pro­ tri exprimă In mod elocvent
nui grajd, a unei magazii, adunarea de duminică coo­ nimea îşi exprimă satisfac­ membru de partid... comunis­ ducte preocupările care există la Pn-
două garaje pentru maşinile peratorii din Păuliş, Rădu- ţia faţă de recentele docu­ puns r „Dati-mi-o mîo, o fac tul..." De ce oare escultîn- — Cu lucrez cu brigada mea roseni pentru ridicarea rodni­
C.A.P., introducerea apei in leşti, Beriu, Leşnic, Dobra, mente ale partidului şi se eu". Vasile Bogdan ştia că Ia una din lucrările de pregăti­ ciei muncii minereşti la noi
grajduri. Vcţel, Ostrov şi din multe angajează plenar de a con­ lucrarea la care se angaja rlu-l pe maistrul losif Romo- re din cadrul sectorului II — cole. Aspectele semnalate se
ha Vaţa de Jos, Dobra, alte sate şi-au luat mobili­ tribui la înfăptuirea lor au îi va răpi multe ore din tim­ san, ne-am amintit de un ne spunea minerul Geza Kal- ollă deja în atenţia comitetu­
Pui, Baia de Criş, oamenii zatoare angajamente. î.a Os­ loc, in aceste zile de sfirşit fragment din Expunerea to­ man. După cum se ştie. în noul lui de partid, a conducerii
au făcut referiri şi la valo­ trov şi Rădxdcşti, de pildă, de an. in toate aşezările ru­ pul liber. Şi totuşi .. Aseară, varăşului Nicolae Ceausescu Activitate intensă program lucrăm numai în trei exploatării, care, actionind şi
In viitor ca un lot unitar, vor
rificarea superioară a re­ — unde s-a înregistrat o rale ale judeţului. la ora 19,00 el a predai ma­ la plenara din 3-5 noiembrie schimburi Acest lucru ar tre­
j triţa Era obosit, dar mulţu­ în cluburile elevilor bui să permită ca timpul din asigura premise trainice reali­
mii Şi Vasile Bogdan e doar 1971 r „Comunistul trebuie să schimbul IV să fie folosit mol zării Integrale a sarcinilor asu­
unul dintre comuniştii sec­ fie cinstit, curajos, demn... DEVA. In acesle zile de bine de formaţiunile de lucru mate.
ţiei a căror linută prolcsio- El trebuie să iubească mun­ vacanţă, la cluburile elevi­
nală şi morală e pildă si în­ ca, să depună eforturi şl să lor din municipiul Deva se
demn pentru mu!|i. Acum se preocupe continuu pentru desfăşoară o intensă acti­ Mugurel de cîntec românesc
trei zile ni s-a cerut execu­ dezvoltarea proprietăţii so­ vitate. Deschise in cadrul HAŢEG. Pentru elevi, p reocu ­
tarea unei matriţe pentru cialiste..,". liceelor „Decebal". nr. 2, parea de bazA esto InvAţAtura. eJtevA m om ente de m ari e m o ­
profesoara
ţii
clnd tovarăşa
Industrial de construcţii şl Dar pe llitgA Aceasta, Avem po- M ariana Halmaghl, din partea
minier, şcoala generală nr. 4. 9lbUiin(ca sA organlzflnt şt sâ Juriului, a com unlcot rezultate­
aici au loc sub îndrumarea j participam la diferite activităţi le concursului. P rem iul I l-a
Ucenicii cadrelor didactice acţiuni cu > ! In şcoalA şl In afarA de ecoatâ nbflnut Elena Pali (clasa a X -a
care au m enirea sA contribuie
dc la şcoala g enerală), premiul
caracter educallv. organizate . la form area personalităţii noas- 11 Dora Slrucdronl (anul IV O),
pe teme de politică înlernă I tre, la form area unor convlo- premiul III A ngcla Sâbău (cla­
Ciot CO. Acum deprind taine­ torie au adus-o şl ucenicii. Se perl ştiinţifice, etice, m orale şl sa a X -a , şcoala goncralA),
le meseriei. Şi au bucuria dc a poate spune cA ucenicii din a ­ şl externă a partidului şi artistice. Astfel, In liceul nostru, m enţiune Eugenia StoLconl (n-
învăţ:» meşteşugul ales pentru nul II stnt mina dreapta a m e­ statului noslru, ellcă Şi mo­ «lin Iniţiativa comitetului u .T .c . nul LI A ). Toţi concurenţii au
viata intr-no rnlcetiv harnic, un seriaşilor. Unii dintre ci sint rală. ori legale dc procesul a avut loc un orlglnnt concurg fost acom paniaţi dc orchestra
colectiv nuinntoic.se a cărui muncitori In loalA puterea cu- «Ic lulcrprctaro a muzicii popu­ de muzlcA populară a elevilor,
einolemA va fi, in curtnd, miu- vlntolut. Romulus Cadaru — ra Inslrucliv. Elevii pol con­ lare, inlilulat „Mugurel do etn­ condusă de tovarăşul profesor
drln, abnegaţia In muncii, c in ­ strungar, tWIrcca Costoiu — ca sulta la cluburi ziare şi re­ ice romAnesc", ta care au partl- Victorii» BAtrlncea. Sem nalăm
stea. demnitatea, dăruirea. rectificator, Cornel Filimon de viste. pol desfăşura o in­ clpat concurenţii reprezentanţi prezenţa pe scenă, In afara con ­
IC, Intr-adevăr, o cinste să În ­ la maşina de frezat şi alezat ai ficcArcl clase. Scopul con­ cursului, a grupului vocal nl fi­
veţi, sA creşti, să te formezi fu- orizontal slnt doar cltcva din tensă activitate culturala. cursului a fost dc a descoperi nilor I, care s-n rem arcat prin-
t r i t n asem enea colectiv \ U ce ­ num eroasele exem ple ale tin e­ Penlru o plăcută petrece­ noi talente care sA fie cuprinse tr-o bună om ogenizare a vocilor
nicii vor sA răsplătească acest rilor noştri ce s-au an gajat sA Iu viilor tn activitatea r.iiititral- şl o frum oasă prezenţă sce n ici.
privilegiu. înveţe cu toalA responsabilita­ re a timpului liber au fost artistirA şl. In al doilea rlnd, Concursul s -a bucurat de «> h u ­
— Dac-A colectivul secţiei n o a s­ tea. Şi pot sA înveţe peniru c i special amenajate săli in ca­ sA aducA pe scrnA şl sA larA nă prim ire din partea tuturor
tre a raportat Ia 3 decem brie au dc Ia cine. re să se poată desfăşura în­ cunoscute rh cv a din cele mal celor prezenţi. Sperăm că a s e ­
îndeplinirea planului anual la frum oase clnlcce din folclorul m enea noţiuni frum oase şl ed u ­
lori indicatorii — spune Nieo- Spor la muiic.i, viitori m e ş ­ treceri de lenis. şah. ori se lumedoreau. Concurenţii aii cative vor fi organizate şi In
lac Ifanclu, secretarul eomltctu- teri ! Brflţarn pe care v-aţl a- pol organiza audiţii muzi­ fost apreciaţi «le un Juriu fo r­ trimestrele tirmAtoare.
lui de partid din secţia m eca- lc3-o va avea, cu siguranţa, c a ­ cale. mat «Un (ovarAşi profesori. Du-
Io ritnnd. sutele «te tuburi «tio beton n i eticheta I.I* D. Deva vor lua drum ut spre beneficiari, nlcA — putem afirm a cA la a- ratele nobile ale profilului o ­ pA re şi ulllmul concurent s a NINA BENCAU
purliild am prenta hărniciei muncitorilor de la liircea. Foto; N. GHENA cesl succes o contribuţie m eri­ mului nou ! prezentat pc sccnA, nu urmat anul III B, liceul Hoţeg