Page 93 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 93
ŞEDINŢA COMITETULUI
PROLETARI OtN TOATE ŢÂRTtE, U K !Ţ ' VĂ!
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R.
In ziua d« 28 decembrie 1971, a avut caracter urban şi a hotârit ca aceste
foc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. propuneri sâ fie supuse dezbaterii locui
al P.C.R., prezidata de tovarăşul Nicolae torilor din sate şi comune.
Ceauşescu, secretar general al Partidu Comitetul Executiv a hotârit îmbună
tăţirea preţurilor de cumpărare la une
lui Comunist Român.
le produse agricole — orez, in fuior, ci
Au participat, ca invitaţi, miniştri şi
coare, piei de porcine, de bovine şi pie-
alţi conducători ai unor organe centrale. licele caracul, lină grosieră albă şi
Comitetul Executiv al C .C . al P.C.R. la unele soiuri d e tutun — livrate statu
a dezbătut şi aprobat Programul gene lui de către unitâţile agricole de stat,
cooperatiste şî producâtorii individuali.
ral pentru organizarea şi dezvoltarea
C a urmare a îmbunătăţirii preţurilor,
activitâtii de sistematizare a teritoriulu*
producâtorii agricoli vor beneficia anual
şi localităţilor, elaborat pe baza hotâ- de venituri suplimentare în valoare de
ANUL XXIII. Nr. 5280 MIERCURI 29 DECEM BRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI rrrii Conferinţei Naţionale a partidului. circa 180 milioane lei.
De asemenea, a examinat propunerile Comitetul Executiv a mai aprobat in
de dezvoltare a localităţilor rurale care dicatorii tehnico-economici ai unor lu
PE ŞANTIERELE TRUSTULUI Şedinţa biroului devinâ centre economice şi sociale cu crări de investiţii şi a soluţionat proble
fn următorii 15-20 de ani urmează sâ
me ale activităţii curente.
DE CONSTRUCŢII DEVA Comitetului judeţean
Abnegaţia in muncă, organizarea Hunedoara al P.C.R.
Ieri a avut loc şedinţa birou tetele comunale de partid din
lui Comitetului judeţean de Bretea Română, Pui. Romos şi
partid, la care au participat, Zam, pentru aplicarea în viaţă
judicioasă asigură ritmuri inaite ca invitaţi, cadre de conduce a sarcinilor politice şi econo
re de la Institutul de mine Pe
mice ce izvorăsc din hotărîrile
troşani, Inspectoratul şcolar ju
deţean, Consiliul judeţean al de partid şi de stat
In urma dezbaterilor, au lost
organizaţiei pionierilor, secre stabilite măsuri care să ducă
tari aî unor comitete comunale la îmbunătăţirea continuă o
şi eficienţă in execuţia obiectivelor de partid muncii in sectoarele analizate.
Biroul a examinat activitatea
In continuare, au fost rezol
desfăşurată de organizaţiile de vate probleme ale activitălii
partid, ale UT C. şi de pio curente.
% Pinâ la ifirţitul anului, o producţia suplimentaro de de idei, o alenlie deosebită am nieri din şcoli şi facultăţi, pen
construc|ii montaj in valoare de 3 milioane lei. acordal-o cuprinderii în acord tru formarea profilului moral-
£ La productivitatea muncii se va obţine un spor de global în proporlie de G0,5 la politic comunist al elevilor şi
1 800 lei pe salariat. sută a salariaţilor trustului, studenţilor.
0 Economiile totale vor depăşi suma de 1,5 milioane fapt care a permis pe lingă în
lei. scrierea constantă în graficele La următorul punct al ordi
• S-au predat 2 557 apartamente. de execuţie a obieclivelor con nii de zi, a lost analizată mun
struite o retribuţie a muncii ca desfăşurată de către comi
A trecut aproape o sâptă- nului. Prin valorificarea rezer cu mult îmbunătăţită fată de
niînă de cînd alături de alte velor de care dispunem vom anii trecuţi. Tocmai extinderea
colective fruntaşe din judeţ, obţine o economie valorică to acordului global şi folosirea pe Elaborarea tlccArei şarje rte oţel la Combinatul siderurgic H unednara creeazA de flecare daU
Trustul de construcţii Deva a tală de peste 1,5 milioane lei. scară largă a panourilor de Noi produse un adcvArat spectacol de lumlnA.
raportat îndeplinirea integrală Aceasla reprezintă nu numai .prefabricate ne-au permis rea
a sarcinilor acestui an. Este înşiruirea unor cilre, ci însăşi lizarea 1n devans a staţiei mo
clipa de trecere în revistă a esenţa activităţii noastre izvo- derne de mare capacitate de la din aluminiu
celor mai semnificative rezul Ută din abnegaţia şi dăruirea Baliz pentru tratarea apei ne SLATINA. U/.ioa de pre
tate. moment de analiză a fac cu care s-a lucrai pină în pre cesare municipiului Deva. a fa- lucrare a aluminiului din
torilor care au generat efer zent şi continuă să se lucreze hricii de pline de la Orăştie, a Slatina a Inclus în nomen
vescenţa muncii pe şantierele Am achiziţionat utilaje şi ma scolii şi internatului de la Lu- clatorul său de fabricaţie in larg orizont de prosperitate
noastre de construcţii. şini de mare productivitate, am peni şi Brad. lucrările In va acest an aproape 600 ool
Faptele care îndreptăţesc introdus noi tehnologii de lu loare de peste 37 milioane lei produse şi tlpodlmeoslunl.
sublinierea spiritului de res cru, axindu-ne în special pe efectuate la „Avicola" Mintia, Aid se realizează, printre
ponsabilitate, care a dominat industrializarea procesului pro alte obiective In prezent ne altele, diferite profite din
activitatea constructorilor noş ductiv Am realizat — şi nu continuăm efortul spre lărgi echipării autoturismelor, au \şi civilizaţie in viaţa satelor noastre
aluminiu şi aliaje destinate
tri. nu lipsesc. Ele au apărut fără eforturi — punerea In rea frontului de lucru necesar
încă la începutul anului, con funcţiune a două poligoane de în primele luni ale anului vii tocamioanelor. autobuzelor,
tinuă să se manifeste in pre prefabricate care vor constitui tor, paralel cu consolidarea lu tractoarelor, locomotivelor
zent sub semnul aceleiaşi dă şi in viitor surse sigure pen crărilor la viitoarele obiective Diesel electrice, vagoanelor 4*
tru mărirea gradului de tehni
ruiri în muncă, la care ne în importante ale municipiului de cale ferată, un bogat sor Contribuţia intelectualilor laţ
deamnă conducerea de partid citate şi de creştere a produc Deva: casa de cultură, sala timent de timplărie metalică încrederea cu care ne-a
şi însăşi conştiinţa nouă care tivităţii muncii De fapt, creş sporturilor, noul hotel şi altele. pentru construcţia de locu
terea productivităţii muncii pe
ne guvernează activitatea Pină Esenţialul în executarea a inţe. ţevi de irigaţii. nu
la sTîrsilul anului vom realiza şantierele noastre a fost o pre meroase repere din compo propăşirea satelor poate şi ]
ocupare permanentă a organi cestor lucrări îl constituie com nenţa garniturilor de mobilă,
peste prevederi un volum de zaţiilor de partid şi a condu petenţa şi dăruirea in muncă a articole de larg consum
conslruclij montaj în valoare cerii trustului. Am organizat formaţiilor noastre, calităţi tz- Se prevede oa, Incepînd investit conducerea de partid
.de 3 milioane de lei, prin spo consfătuiri şi schimburi de ex vorîte din răspunderea cu care din anul viitor, ciod In ca trebuie să fie mai substanţială!
rul de productivitate de peste perienţă menite să valorifice drul uzinei vor începe să
se transpun în viaţă hotărtrile producă noi capacităţi şi
1 800 lei pe salariat De ase experienţa dobîndilă de unele secţii, numărul produselor Cuvîntarea tovarăşului Nicolae punerile organizate pe diverse
menea. cele 2 557 de aparta- formalii de lucru, reuşind ca Ing. ALEXANDRU LUGOJAN din aluminiu şi aliaje să o vom răsplăti prin muncă Ceauşescu la Conferinţa pe ţa teme la căminul cultural $i la
menle construite pentru locui printr-o Judicioasă organizarea directorul Trustului de sporească considerabil. în ră a secretarilor comitetelor de alte ecţiunl cu caracter educa
torii judeţului vor fi integral activiI3ţii productive să scoa construcţii Deva funcţie de necesităţile eco partid şl a preşedinţilor consi tiv s-a urmăTlt ca accentul să
puse In funcţiune înainte de tem la Iveală însemnale rezer nomiei noastre şi de cerin Timp dc trei zile. eît am fost s-au reparat 52 000 mp de liilor populare comunale, re- lie pus pe explicarea, însuşirea
şi oplicarea legilor statului, pe
încheierea calendaristică a a- ve interne. In această ordine (Continuare in pog. a 3.a) ţele beneficiarilor externi. prezent la lucrările primei străzi şi trotuare • s-au amena zolulia adoptată cu acest pri cunoaşterea politicii partidului
Conferinţe pe tară a secretari jat şi extins 40 000 mp spaţii lej subliniază cu putere nece şi mobilizarea largă a masei
lor comitetelor rle partid şi a şi zone verzi. sitatea creşterii aportului Inte de cetăjenl la traducerea în
preşedinţilor consiliilor popu Dar nu numai reşedinţa de lectualilor satelor la rezolvarea viaţă a obieclivelor stabilite
lare comunale, desfăşurată la comună are aspect urban. Sa multiplelor probleme cil care Datorită măsurilor întreprinse,
sînt confruntate localităţile ru
Foreză pentru Bucureşti între 21-23 decem lul Cincis-Cerna este şi cl un rale pentru propăşirea lor ma aportul Intelectualilor la Înfăp
brie a.e„ am reflectat îndelung model de localitate rurală. Ca
terială şi culturală. In
acest
şantierele de asupra tuturor discuţiilor deo sele sînt cochete, cu cişmele sens, atragerea intelectualilor tuirea sarcinilor ce au reve
nit comunei s-a făcut mai mult
sebit de interesante ce s-au la porţi şi stîlpi de beton pen la punerea In valoare a po simţit, concretizindu-se in îm
tru iluminatul public, plantaţi
construcţii purtat pentru prosperitatea sa de-a lungul străzilor, pe care tenţialului economic al comu bunătăţirea activităţii economi
telor patriei noastre. Din cu-
vînlarea tovarăşului Nicolae oamenii de aici au ţinui să şi nelor. la intensificarea muncii ce, respectiv în rezultate mai
CALAŢI — Un grup de bune în realizarea planului in
Ceauşescu am desprins încă o
întreprinderi industriale gă- dală grija pe care conducerea le numească simplu r strada A, de educalie comunistă a mase agricultură, în desfăşurarea i
B, C...
lor şi de formare a omului nou,
lăţene. impreună cu centrul j de partid, personal secretarul mat bună a activităţii cultural- *
de cercetări şi proiectări j general al Partidului Comunist M-am gindit desigur la sa la asigurarea desfăşurării unor educative. ţ
metalurgice din localitate j Român. tovarăşul Nicolae tul Izvoarele. Aici nu am fă acţiuni cultural-educative per Dar trebuie sâ arătăm că ^
au realizat o foreză. utilaj j Ceauşescu, o poartă locuitori cut prea multe pentru ca să manente şi susţinute constitu potenţialul Intelectual al comu-
de o deosebită importanţă j ne putem Intr-adevăr lăuda De ie o pîrghle de mare eficncita- nef nu este nici pe departe I
practică, folosit pe şantiere- ; lor satelor, pentru ca şi acestea aceea, în prima şedinţă de lu te în ansamblul măsurilor dc fructificat la nivelul posibilită- ^
le de construcţii la efectua- | să se ridice la nivelul locali cru cu deputaţii, pe care comi ridicare a nivelului de viată ţilor şi al cerinţelor actuale, i
tăţilor urbane
rea operaţiilor de fundare, i tetul executiv al comunei o va al şalelor. Analizind sub as Este suficient, de pildă, sâ spu- 1
Recent, au fost experimenta In pauzele lucrărilor confe organiza, ne vom sfătui şi con pectele amintite situaţia exis nem că acţiunile pe linie edu- )
te cinci foreze de acest lip, rinţei m-am gindit îndelung la sulta pentru a ridica şi aceas tentă în comuna Hărău, nu ne cativă nu se desfăşoară întot- 4
lirmînd ca în viitoarele luni localnicii din comuna Teliucu tă localitate la nivelul celorlal putem declara pe deplin satis deauna cu aceeaşi Intensitate, ?
numărul lor să ajungă la 20. Interior, pe care i-am repre te sate amintite mai sus. Desi făcuţi. în raza comunei. în ce deoarece majoritatea lntelectu- 1
Acţiunea se înscrie pe linia j zentat Oamenii care mi-nu gur. stnt multe lucruri de re le patru sale aparţinătoare, îşi alilor, fiind navetişti, nu par- 4
folosirii cu eficienţă sporită j acordai încrederea de a le Ii zolvat aici I Dar am ferma con ticîpâ la buna reuşită a progra
a resurselor locale, tehnice j primar au o mare putere de vingere că, beneficiind de spri desfăşoară activitatea 30 de in melor care sînt organizate de
şi materiale, a autodolâril In j Echipa de zidari condusA dc muncitorul de fnaliA calificare llîe Miltal, «Ic ta Ionii nr. 12 al muncă şi le place frumosul jinul nemijlocit al oamenilor, telectuali, din care 16 cadre di regulă seara la căminul cul
vederea economisirii inves- j Şanilcrulul I Deva al T.C’.lt , cslc cupriiisA 1n acord global. LunA de lunâ, echipa a asigurat un spor Străzile stnt corale, casele co vom reuşi desigur sâ facem şi dactice, 4 Ingineri, 2 medici tural Pentru a înlătura aceste
tiţiilor | al productivităţii muncii dc pesle IR la siltA, realizind punerea tn folostnţA a sute dc aparlam cnle chete, de cînd le ştiu In ul din acest sat o localitate dem etc. Comitetul comunal de neajunsuri, care au fost criti
înaintea termenului prevAzitt. timii doi ani s-au ridicat aici nă de puterea de muncă jx? partid şi consiliul popular co
două noi complexe, unul co care o dovedesc oamenii săi pe munal au avut in vedere să cate de altfel în cuvîntarea se
mercial şi altul meşteşugăresc, tarlalele cooperativei agricole, lie folosii cît mai hine poten cretarului general al partidului,
ce dau reşedinţei dc comuna în abatajele minelor din Teliuc ţialul intelectual de care dis este foarte Important ca în fie
Un imperativ diefaf de îmbunătăţirea aspectul unui oraş Aici se pot SÎ Ghelar, unde lucrează ma punem. De aceea, majoritatea care comună să se găsească
posibilităţi de integrare totală
vedea blocuri mai noi sun mai
VREMEA vechi, străzi cu trotuare, şcoa joritatea bărbaţilor de aici intelectualilor fac parte din co a Intelectualilor în viata sate
In ce mă priveşte, voi face
misiile pe probleme, sînt pro
lă cu internat pentru G0 de e
lor, ceea ce ar însemna un cîş-
procesului insfrucfiv-educafiv levi, policlinică, o staţie auto lot ce-mi stă fn putinlâ pentru pagandişti la învăţămînlul poli tig serios fn omplele eforturi
în care aproape la fiecare 30 a răsplăti încrederea pe care tic, lectori la învâtămîntul a-
PENTRU 24 ORE de minute soseşte sau pleacă conducerea de partid ne-o ce se fac în vederea propăşirii
cîte un autobuz. Numai în a poartă nouă. primarilor. Şi răs grozoolehnlc sau membri In localităţilor rurale.
Vreme umcdA şl ceţoasA, fa-
este desigur
plata încrederii
brigada ştiinţifică
Deoarece
Pregătirea temeinică a cadrelor didactice vorabUA precipitaţiilor slabe, crări edilitar-gospodâreşti in numai munca. 15 intelectuali sînt membri de secretarul Comitetului comunal
nul acesta, prin hărnicia local
SEVER VOICA
nicilor s-au executat aici lu
sub foimA dc burnitA.
Vint
partid, ei participă activ la viaţa
slab din
nord-vest. Minimele
vor fi cuprinse Intre minus 3 valoare de pesle 2 411000 lei; ION VASILE organizaţiilor de bază din care de partid şi primarul comunei
grade şl minus 1 grad, Iar s-au construit 32 000 mp de primarul comunei
maximele Intre 1 şl 3 grade. străzi; 800 mp de trotuare ; Teliucu Inferior fac parte. La conferinţele sau ex Hărău
Realizarea în viată a progra pe care te ridică in perioada — Necesitatea formării la e-
mului educaţional al partidu actuală îmbunătăţirea calitati levl a unei concepţii materia-
lui nostru găseşte In fiecare vă a procesului instrucliv-edu- lisl-dialecllce despre lume şi
domeniu de activitate multiple caliv. Departe de a fi numai un viată, a legării procesului in-
forme de concretizare. Una „îndrumător metodic', cursul a slrucliv-educattv de practica
dintre acestea este pregătirea urmărit şi perfecţionarea pre construcţiei societă|ii socialiste
temeinică a cadrelor didactice, gătirii cadrelor didactice care multilateral dezvoltate — nece
ridicarea continuă a calificării au luat parte la expuneri şi sitate subliniată de tovarăşul Î N P A G I N A A II-A SECVENŢE INTERNAŢIONALE
for profesionale Aceasta a fost seminarii, perfeclionare care Ntcolae Ceauşescu la plenara
tema abordată într-o convorbi va trebui sâ se resimtă In ac din 3-5 noiembrie — impune LEGE privind gospodărirea pădurilor
re avută cu tovarăşul Volcu tivitatea următoarelor trimes o temeinică pregătire politico- Apelul Organizaţiei Popu
Rişcuţa, Inspector în cadrul In tre şcolare şi desigur să fie ideologică a cadrelor didactice. O.N.U. intervine pentru ajuto
spectoratului şcolar Judeţean, atestate prin promovarea exa Cum a răspuns cursul organi administrate de com itetele executive ale lare din Africa de Sud-Vest
avînd în atribuţii perfecţiona menului de grad care va avea zat la Deva acestui.Imperativ ? WINDHOEK 28 (Agerpres).
rea cadrelor didactice din şco loc în vara anului viitor Pen — Pregătirea politico-ideolo- consiliilor populare comunale (Proiect) — Organizaţia Populară din
lile judeţului. tru a veni în sprijinul cursan gică a cursanţilor a fost unul Africa de Sud-Vest (SWAPO) rarea populaţiei afectate
— Printre multiplele forme Ini dintre obiectivele principale a lansai un apel către popu
ţilor, s-au prevăzut ore de pe
ţiale de Inspectoratul şcolar dagogie, de limba română şi me care ne-au stat în atenţie In laţie cerîndu-i să se alăture
jndetean pentru ridicarea ni lodica predării limbii române, de cadrul cursului s-au făcut ex luptei pentru eliberarea ţării de conflictul indo-pakistanez
velului profesional al cadretor aritmetică şi melodica predării puneri legate de problemele de sub dominaţia autorităţilor
didactice se numără şl cursul aritmeticii pentru învăţători, construcţiei socialismului în guvernului rasist al R.SA. In
de pregătire destinat învăţăto precum şi ore de literatură tara noastră. Menţionez dintre apel se relevă că lupta pen DELHI 28 (A ger preş) — toate măsurile necesare pen
rilor şi educatoarelor care ur pentru copii, pedagogie preşco acestea „Conceptul de societa tru eliberarea şi independenta Villorio Winspearc Gnicciar- tru apărarea vieţii oamenilor,
mează să se prezinte la exa te sociolistă multilateral dez Namibiei a atins o etapă ho- di, reprezentant special al se pentru respectarea convenţii
menul pentru obţinerea gradu lară, metodica activitălii in- lăriloare, care cere fiecărui cretarului general al O N U , lor de la Geneva din 1940 şi
lui doi. Vă rugăm să vă re structiv-educative la care au voltată", „Coordonatele princi namibian să-şi aducă contri U Tlianl, pentru facilitarea aplicarea întocmai a preve
feriţi la mobllurlle care au de parlicipat educatoarele. Susţi pale ale programului de dez buţia. In cei cinci ani <1e lup soluţionării problemelor uma derilor acestora tu privire la
terminai organizarea acestui nute de cadre didactice cu o voltare economică şi social-cul- te, se spune în apel. am ob nitare generate rle conflictul protejarea răniţilor şi a bol
curs, precum şi la obiectivele bogată experienţă de ta Liceul turală stabilite de Congresul ţinut victorii importante îm indo-pakislancz. a sosit Intr-o navilor. a prizonierilor de
urmările. pedagogic din Deva, precum şi al X-lea al P.C.R." — expune potriva trupelor lui Vorstcr, vizită la Delhi — anunţă a- război şi a populaţiei civile"
re extrem de interesant pre
— Premisa care a stat la de lectorul universitar loan zentată de tovarăşul Nicolae caic încearcă să menţină ra gcnţiile France Presse şi Reu- şi îl autorizează pe secreta
baza organizării cursului de Drăgan, de la Universitatea din Andronachc, şeful secţiei de sismul şî colonialismul în ta tor. Guicciardi a primit acens- rul general ai O.NU. „să
la Deva, curs care se doslâ- Timişoara, expunerile şi semi- propagandă a Comitetului ju- ra noastră Trebuie să ne spo lă însărcinare in baza rezolu desemneze, Ia nevoie, un re
şoară între 22 şi 30 decem nariile au oferii celor G0 de rim holârirea şi să intensifi ţiei Consiliului do Securita
brie, a fost orientarea învăţă învăţători şi 12 educatoare un Convorbire consemnată de căm lupta pentru a pune ca prezentant special însărcinat
torilor şi educatoarelor care bogat material de specialitate S. POP păt ocupaţie» ilegale a ţării te în problema conflictului să-şi dea bunele oficii pentru
urmează să se prezinte Ja exa care va contribui, fără îndoia noastre, o dală pentru totdea indo-pakislancz, din 21 decem rezolvarea problemelor uma
Aspect din depozitul de m a te r ie primă al întreprinderii de p re
menul de grad spre însuşirea lă, la îmbunătăţirea procesului fabricate din beton Deva. F o to : N. GHEM A una. brie, care cere părţilor „să ia nitare*.
celor mai importante probleme inslructiv-educativ. (Continuare in pag. a 3-a)