Page 97 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 97
m u u ţ
PATRI E I i \
u \
Patria adine In noi se împlîntă \
Prin vocile străbunilor strînse in cor, \ i
m k h m u O purtăm în inimă — comoară sfintâ —
Cu chipul de azi spre cel viitor
O simţim cu aerul sorbit fn plămfnl,
m m Curgindu-ne blînd prin braţe ca munţii, \
i
In doinele acestui neam de români
Cu lumină sub lespedea frunţii. \
m m uH i Sintem peste douăzeci de milioane la număr \
îndrăgostiţi de adevăr şi de pace, \
j
Conduşi de Partid o purtăm peste umăr
\
p t t m
Acolo unde zarea în flori se desface.
Şi mereu ii eintâm cu vocile noi i
Chipul preschimbat peste z) -
i
înalţă-te Românie socialistă spre culmile Patria dragă o creştem fn noi
de măre(le si frumuseţi, spre viitorul de Şi-o trecem ca pe-un dar In copil. v
aur ce tl l-a hărăzit partidul comuniştilor, \
partidul care de o Jumătate de secol 1ti MARIN NEGOITA \
poartă drept stindard Idealurile şl te slu Hunedoara fontei, otelului şl laminatelor. Hunedoara înscrisa pe verticala oraşetor bl care elvLUaa|la |l-a \
jeşte cu devotament nemărginit. i&sat viguros amprenta. Hun»(loara socialista 1
tnaltă-te patrie socialistă, mal mlndră şl
mai prosperă, spre luminoasele Înfăptuiri
de milne. pe temeliile marilor victorii In supuşi parametrii ce carac din Deva au ridicat fn acest
Am pus oră de început
tenacitate, cu mai mult cu
luptă si muncă, dobtndîte de popor sub mau-infiun m i k buche momentul în care la Hune raj, pentru că sintem con terizează munca lor şi a u an 2 557 de apartamente ;
steagul de glorie al partidului, Intru bucu doara s-a elaborat prima ştienţi că una din formele tilajelor pe care le stăpi- colegii lor de la 1 C.S.H. au
ria si fericirea fiilor tăi. şarjă de oţel în contul ac concentrate de manifestare n esc. tras linie şi au adăugat încă
?nal(ă-te Românie socialistă, liberă şi SOMUSTi A IUBII GENERAŢII tualului cincinal. Era prima a omului pătruns de etica Alături de acest pluton 1 000. La cei 4,5 miliarde
stăpină. pe piedestalul de cinste sl demni oară din '71 şi dc atunci şi echitatea socialistă este compact de furnalişti, oţe- kWh produşi fn anii trecuţi,
energeticienii judeţului, ca
curajul dc a înfăptui desti
lari, cocsari, laminatori se
ne-am socotit timpul după
tate ce fi l-ai dobfndit între naţiunile lu 9 un nou calendar, care ne va nul tău şi al colectivului. află minerii Vdii Jiului, cu re au dăltuit o nouă citade
mii ; fă să-ţi strălucească mai puternic pe fi ghid pină in '75 Am par De acest curaj sint cu vrednicia minerească izvo- lă de forţă şi lumină pe
fruntarii voinţa de muncă sl pace a na Interviu cu tovarăşul VIRGIUU RADULIAN, ticipat la scurgerea timpu prinse toate colectivele rîtă din adîncurile cu aur Mureş, adaugă incă 1,6 mi
ţiunii române. preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei pionierilor, lui dc pină acum ca nişte noastre de muncă care au brun de la Lupeni, Uricani, liarde kWh energie electri
că
făcut ca sarcinile ce au re
Vulcan, Aninoasa, Paroşeni,
produsă
9n
plus
gospodari destoinici, înscri
Slăvim astăzi Republica Socialistă Româ adjunct al ministrului invâţâmintului ind in cronica anului cu faţă de 1970. ■ mBetoniş-
nia. animaţi de nobilele şt înălţătoarele propriile noastre miini, fap tii“- de -la /. P. fî. Deva
sentimente de neţărmurită dragoste faţă Orientarea nouă dată mişcării pio cultivarea la copil a dragostei fată te care ne definesc dintot- şi cei ai industriei locale a
de Partidul Comunist Român, fermul şt niereşti din tara noastră de către de Partidul Comunist Român, faţă de deauna. far acum, cind tra daugă bilanţului încheiat eti
succes 13 000 mc prefabri
gem linia să aflăm ce am
clarvăzătorul nostru călăuzitor In tot ce cea de a doua Conferinţă nalionalâ patria socialista şi fată de popor. făcut şi ce mai avem de fă cate din beton, forestierii
am înfăptuit mai măreţ şl mai durabil pe a Organizaţiei pionierilor, în baza Unul dintre elementele cele mai In cut, bilanţul ne apare mal peste 1 400 mc cherestea, co
programului educaţional al partidu
plaiurile româneşti noi, muncitorii, ţăranii teresante pe care le-a pus conferin plin in victorii decit altă lectivul mMarmurein 10 000
lui de îmbunătăţire a activităţii poli - ţa, la Indicaţia tovarăşului Nicolae dată. Cuprinse In „conturi" mp dale mozaicate şi 200 000
şi intelectualii. întreaga noastră naţiune lîco-ideologice $i cultural-educative Ceauşescu, şi care decurge din reco bine definite, victoriile vor lei valută, cel al fabricii
socialistă — românii, maghiarii, germanii a Întregului popor, măsurile adopta mandările generale făcute în cadrul besc despre miile de side- chimice din Orăştie, o pro
şi celelalte naţionalităţi — tn deplină fră te de forumul pionieresc, învăţămin plenarei din 3-5 noiembrie, este an rurgişti, mineri, construc ducţie industrială de peste
tele ce se desprind pentru activita gajarea, participarea activă şi con tori, forestieri, chimişti, co 9 milioane lei, situtnd eco
ţie şl armonie. Ne slăvim Şl ne Iubim pa
tea viitoare din expunerea tovarăşu ştientă la opera pe care tntregul po operatori, ceferişti, despre nomia judeţului incă de pe
tria pentru gigantismul obiectivelor Indus lui Nicolae Ceauşescu la Conferinţa por o realizează : construirea socie abnegaţia şi dăruirea in acum la cotele viitorului bi
triale durate pe toate meleagurile, forţa şl naţională, au constituit obiectivele tăţii socialiste multilateral dezvol muncd a tot ce este suflare lanţ.
prestigiul economici româneşti, glia rodind unui interviu acordat ziarului ,,Dru tate. Secretarul general al partidu pe pămîntul hunedorean. Tragem linie şi adunăm.
mul socialismului1' de către tovarăşul lui spunea că deşi pionierii sînt copii, care au adăugat *soldului* Ne privim rezultatul şi vii
belşug de pîlne şi bunăstare, măreţia şl Vorbim tot mai des despre venit judeţului, pentru a
Virgiliu Radulian, preşedintele Consi trebuie să aibă si ei răspunderile abnegaţie şi dăruire pentru cest an, să fie îndeplinite anual 75000 tone cărbu torul cu conştiinţa limpede,
frumuseţea oraşelor şi satelor, jocul zglo liului National al Organizaţiei pio lor. Ei trebuie să fie nu numai bene că aceste însuşiri sfnt sta cu 7 zile mai devreme. Este. ne net. descătuşată de nelinişti şi
biu al copiilor, raza de optimism şi bucu nierilor din Republica Socialistă ficiarii sau participanţii de mîine la tornicite la noi din dorinţa în primul rind meritul si- ...Aprilie 1071. Minerii din fiindcă ne implicăm viito
rie dc pe chipul omului, hărnicia, talen România, adjunct al ministrului învă- procesul creaţiei istorice a întregii de a îmbogăţi cit mai mult derurgiştilor Hunedoarei şi Lupeni sînt declaraţi pen rul in prezent, ne regăsim
ţămîntului. noastre naţiuni pe drumul societăţii fiecare bilanţ pe care îl în ai Călanului, care au furni tru a treia oară consecutiv in abnegaţia şi dăruirea cu
tul şi armonia, devenite atotstăpîoe pe pla
— Amplul program educaţional al socialiste multilateral dezvoltate, c! cheiem. Vorbim despre a- zat peste plan economiei fruntaşi pe ramură. care ne urmdm destinul
iurile româneşti. partidului pune Şl In faţa Organiza de astăzi încă participanţi activi, ccste calităţi pentru că ele naţionale 2 600 tone cocs, — mLa anul vom fi noi"... făurit de noi înşine. Ne re
Mai presus de lauda împlinirilor, ce ţiei pionierilor sarcini deosebite. conştienţi, entuziaşti şi pricepuţi la sint ecou la îndemnul par Ha 000 tone oţel şi peste Şi *no»“ sînt minerii de la găsim într-o gouă conştiin
aureolează astăzi chipul patriei, venim la V-am ruga, tovarăşe preşedinte, să transformarea înfăţişării patriei. Aşa tidului, dc a nu ne precu 13 000 tone laminate finite, Petrila, Aninoasa, Vulcan ţă pe care o alimentează
sărbătoarea Republicii purtind in Inimi faceţi cunoscute cititorilor noştri prin cum partidul se sfătuieşte cu diferi peţi eforturile pentru ridi aducindu-şi principalul a sau Uricani, sint ortacii lui forţa politică a ţarii — Par
tidul Comunist) Român —
port la suplimentarea pla
unanima $1 nestrămutata hotărtre de a în cipalele măsuri adoptate de cea de a te categorii de oameni ai muncii, în carea pc noi culmi de pro nului de export revenit eco Dionisie Bartha, care des prezent tn fiecare clipă în
chid in prezent drumul li
doua Conferinţă naţională a Organi toate problemele care privesc con gres a întregii noastre ţări.
făptui măreţul Ideal pe care partidul, prin struirea socialismului, lot astfel se Vibrăm de emoţie cu în nomiei hunedorene. întot nei noi exploatări miniere demnitatea şi mtndria noas
zaţiei pionierilor în vederea ridică
istoricul Congres al X-lea. I-a pus In faţa rii activităţii pioniereşti la nivelul sfătuieşte cu pionierii în problemele treaga noastră fiinţă la fie deauna siderurgiştii şi-au la Livezeni, sint toţi acei tră.
„Punem oră de
început
poporului, idealul edificării României so sarcinilor ce-( revin din programul care-! privesc pe el. De aici se des care nouă victorie, retrăim raportat bilanţul în cîteva care îşi pregătesc istoria in momentul tn care la Hu
intens fiecare clipă care a
cifre, ascunzlnd parcă
nu
tr-o implicaţie directă
cu
cialiste multilateral dezvoltate. Este idea educaţional al partidului. prind două sensuri: că această lăr constituit o nouă cărămidă zglrcenie efervescenţa mun numai cu prezentul, ci şi cu nedoara s-a elaborat prima
— A doua Conferinţă naţională a gire a democraţiei în cadrul organi
lul unei societăţi la care au visat genera pusă edificării, împletim cu cii pe care au depus-o fn viitorul. Şi fn acelaşi an şarjă de oţel fn contul a
Organizaţiei pionierilor a fost o ilus zaţiei trebuie privită ca un fenomen
ţiile neamului şl pentru care partidul nos trare strălucită a creşterii valorii e- politic serios, el înscriindu-se în nuna de lauri, făcînd să se preajma agregatelor cu foc grenaj de muncă şi con nului viitor. Fixăm clipa
înainte dc finele acestui an.
tru comunist, clasa muncitoare, au dus ducativ-politice si patriotice a acti contextul general al dezvoltării înalţe mai semnificativ co continuu. Vorbesc mai puţin ştiinţă sînt prinşi ortacii de Dc atunci ne socotim tim
de strădania ce o depun in
loana infinitelor noastre îm
la Barza, Teliuc, Deva, Ghe-
grele bătălii de clasă, au dat mari şl ne vităţii pioniereşti ca urmare a con mecanismului politic al societăţii pliniri. Scrutam orizontul organizarea activităţii pro lar, care încheie un bilanţ pul după un nou calendar
ducerii neîntrerupte şi nemijlocite
pieritoare jertfe pe altarul dreptăţii şi li- ijuseninat al viitorului şi ne ductive, de ritmurile de-a tot atit dc rodnic in fapte care ne va fi ghid ptnd Ia
de către Partidul Comunist Român. Interviu realizat de dăm seama că trebuie să ne dreptul spectaculoase dc la cu adinei semnificaţii. viitorul bilanţ.
De altfel, în întregul program de e- S. POP purtăm paşii cu mai multă o lună la alta, la care sînt ...Constructorii trustului IIIE COJOCARI)
ducalie comunistă ceea ce a ocupat
(Contînuore în pag. a 2-a) locul principal şi hotăritor a fost (Continuare în pag. a 2-a)
Adunări consacrate SECVENŢE
celei de-a 24-a INTERNAŢIONALE
SUCCESE ALE MIŞCĂRII
Despre oamenii meleagu fost sâpaţt namai într-o lu termen, constructorii, mon- aniversari a proclamam DE ELIBERARE
rilor hunedorene şi faptele nă 2 700 mc de piatră şi torii şi energeticienii aces
lor, ziarul nostru a scris turnaţi peste 850 mc de be tui colos de forţă şi lumină LAGOS 29 (Agerpres). —
mult în acest an. S-a vorbit toane, înregistrîndu-se tot al României au finalizat în Mişcarea de eliberare naţio
şi despre recorduri, care odată un randament de mod exemplar lucrările la nală de pe continentul afri
mai dc care mai remarcabi două ori mai mare deeît cel cel de-al 4-lea şi ultimul Republicii can a intrat într-un stadiu
le prin specificul şi rezul planificat. Şi mai presus dc grup energetic. Punerea în hotăritor al luptei împotri
tatul lor practic. Au fost orice, a stat tot timpul dra funcţiune a grupurilor cu va colonîajismului şi impe
multe. De aceea, ne propu gostea şi abnegaţia faţă de 70 de zile înainte de ter rialismului, scrie cotidianul
nem sd vă prezentăm doar muncă. Pentru că a munci men a permis termocentra Zilele sărbătoreşti ale pri ţia realizările oblinute de co nigerian „Daily Express".
citcva, care prin natura lor bine înseamnă mai întîi de lei să furnizeze suplimentar menirii anului, strălucitoare pe lectivul întreprinderii în cin Intensificarea luptei arma
am putea spune spectacu toate să te dăruieşti în to aproape 200 milioane kilo- toate meridianele, primesc pe stea acestei zile. te a popoarelor din Angola,
loasă, se detaşează de cele talitate scopului propus waţi-orâ energie electrică. păralnt românesc, ele 24 Guineea Bissau şi Mozambic
lalte. Trebuie reţinută insă Măiestria şi competenta Şi un alt aspect. Intrarea de ani Încoace, sclipiri La clubul sindicatelor peste împotriva colonialismului
constatarea că toate au un profesională, tenacitatea mi in funcţiune înainte de ter noi. Ele marchează săr 100 de salariaţi din comerţ au portughez. transformările
singur autor — omul — ca nerului comunist Bartha, men a Termocentralei Min bătoreşte momentul istoric ' urmărit o interesantă expune social-economicc .din diferi
re prin hărnicie, inteligenţă despre care am scris de a- tia, cu întreaga capacitate, al proclamării republicii, al re pe marginea aceluiaşi eve- te tari africane, constituie,
şi putere de muncă a reu tîtea ori în decursul anilor, a făcut posibil ca în judeţul suveranităţii depline a pâraîn- , niment. La fel, la Centrala mi de asemenea, o confirmare a
şit să Ic dea naştere. s-au confundat şi de această nostru să se producă în a tuini străbun românesc. De a nereurilor neferoase, Re succeselor mişcării de elibe
dată cu hărnicia în muncă cest an de peste 5 ori mai ceea, drapelelor sărbătoreşti gionala C.F.R,, Institutul ju- rare naţională de pe conti
„S-A MUNCIT BINE- a fiecărui membru din bri multă energie electrică deeît In fiecare localitate a ţării, a ’ deţean de proiectare, U.J C M , nentul african. .
gadă. întreaga producţie a Româ judeţului cetăţenii le adaugă I.P.S.P., I.T.A., în numeroase
Cuvintele aparţin mineru niei anului 1938. entuziaste întîlnirl, momente alte unităţi au avut loc ieri COLABORARE
lui şef de brigadă, Dionisie RESPONSABILITATE de evocare solemnă şi emoţio asemenea entuziaste manifes SOVIETO-FRANCEZA
Bartha. de la mina Live M UNCITOREASCA O SECVENŢA DIN nantă a istoricului act de la tări. La Centrala termoelectri MOSCOVA 29 (Agerpres).
zeni. din Valea Jiului. In SPECTACULOASA 30 Decembrie 1947, că Mintia şi la întreprinderea — Agenţia TASS anunţă că,
tr-adevăr, Bartha. împreună Despre constructori, oa de prefabricate din beton Bîr- potrivit programului dc co
eu cei 21 de ortaci ai săi, a menii minunaţi de la Min „CURSA” A OTELULUI Pe întreg cuprinsul judeţu cea, momentul solemn a fost laborare între U.R.S.S. şi
muncit bine, reuşind ea în tia, care la îndemnul parti lui au avut loc tn ultimele zi marcat dc prezenţa unor gru Franţa in domeniul explo
luna aprilie din acest an. în dului au înălţat uriaşa cita Zgîrcenia cu care a fost le numeroase asemenea mani puri de pionieri care nu ndus rării şi folosirii spaţiului
cinstea gloriosului semicen delă energetică, ziarul nos stabilit termenul de recon festări. Intr-un cadru festiv salutul lor colectivelor de mun cosmic în scopuri paşnice,
tenar al partidului, să rea tru a inserat dc fiecare dată strucţie a cuptorului nr. I Ia E.M. Deva peste 200 de sa citori. In semn de preţuire a în Uniunea Sovietică a fost
lizeze o avansare la săparea în coloanele sale diferite al oţelăriei Martin nr. 2, de lariaţi au urmărit expunerea succeselor obţinute prin muncă lansat satelitul artificial al
şi betonarea puţului prin aspecte. De data aceasta, re la Combinatul siderurgic tovarăşului David Goe, secretar ei au oferit flori şi cărţi co Pămîntului „Aureola". La
cipal al minei dc 94,3 m. venim asupra unuia singur, la Comitetul municipal De lectivelor cărora le-au urat noi bordul satelitului sint in
Este un record unic înre caracterizat prin responsa Hunedoara, nu i-a înspăi va al P.C R , evocare despre realizări. stalate aparate ştiinţifice
gistrat pe ţară bilitate muncitorească şi ca mântat pe constructorii I C.S. însemnătatea istorică a aniver Manifestările dedicate zilei pentru cercetarea spectru
sării de la 30 Decembrie. La
Dincolo de semnificaţia re de fapt a marcat şi pu I M C. Blrcea acest moment e de 30 Decembrie continuă azi, lui protonilor şi electronilor
Atelierele mecanice ale Combinatului siderurgic Hunedoara al
acestor cuvinte, trebuie a- nerea definitivă în funcţiu C. DUMITRU cătuiesc o veritabila uzina constru ctoare dc maşini. tUaşinltc-uneUe vocator a fost urmat de un Inscnindu-se ca un omagiu a într-un larg diapazon de e
vutâ în vedere bătălia eroi ne a „stelei" de pe Mureş. de m arc tehnicitate şi cadrele cu tnaltâ calificare aslgurâ des program al brigăzii artistice dus de toţi cetăţenii ţării par nergii, măsurarea intensilâ-
ţii integrate a protonilor şi
unei largi acţiuni de autoutllare, creşterea şl diversi
făşurarea
că care s-a dat cu roca. Au Cu 43 de zile înainte de (Continuare în pag, a 3-a) ficarea producţiei de utilaje, Instalaţii, subansam blc şl piese de determinarea componenţei
schimb. F o to : V. ONOIU de agitaţie care In ritmul eîn- tidului conducător, Republicii
teculul şl al versului eviden înfloritoare. ionice a atmosferei.