Page 99 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 99
— • • uM
3
DRUMUL SOCIALISM ULUI • Nr. 5 281 • JO I 30 DECEM BRIE 1971
6tfiplnlm cu mlndrle şl rulul în reparaţie. Sînt însem tia sînt vechi la furnale. Au mânl şl copil german!, dascăli
demnitate o ţară pe care soa nări autentice, fapte la fel de început construcţia Hunedoarei de limbă română şl limbă ger RECORDURI
rele socialismului a lumi autentice despre care s-a scris o dată cu anii democraţiei. mană.
SC SADCSC TRAI nat-o, întregi. Ţara aceas care au „scris" în cronica a unitară despre scopul nobil al Deva şl Hunedoara. S-au sta
Impunînd-o
atenţiei
S-a format la ei o convingere
la vremea lor. Numele celor
Crlsturul e o localitate între
lumii
ta, cinstită şl respectată celor zile astfel de fapte sînt muncii noastre. Este convin tornicit de multă vreme aici
In lume, se cheamă Republi nume de români de prin părţi gerea prlm-topitorilor loan Do- familii de maghiari, aşa cum HUNEDORENE
bre, Francisc Simo, Marin Dop,
ca Socialistă România şi e a
le moţilor, nume de german)
NIC VALORILC noastră, a tuturor celor care de prin părţile Sibiului, ori de Vllmoş Farcaş, a lui Vasile s-au stalornicit în Deva, In
Hunedoara, în Valea diului.
trudim pentru ea, gîndlm pen
Adespl, a electricienilor loan
maghiari de prin părţile Re
.încetul familiile
Încetul cu
tru ea şl o Iubim cu toată pa ghinului. S-a destrămat mitul Bartok şi Nicolae Banu şl a maghiare au învăţat limba lo
siunea unor fii credincioşi urii de secole dintre naţionali- multor altora*'. Omul acela, calnicilor şi, cu totll, români (U rm o re din p q q . 1) tru metal cu 4 zile înainte
NOII CONŞTIINTC De douăzeci şl patru de ant nitate la ale cărei aşezări ti-e Hunedoara. In numni 65 de de termen, timp în caic a
şi unguri, alcătuiesc o comu
— aproape un sfert de veac —
gregatul a produs suplimen
ce] care o zideşte şl II Împlineşte
tar aproape 3 000 tone
mai mare dragul să priveşti.
destinele e poporul condus de Nici o casă nu are o vechime zile, ei trebuiau sâ clădeas oţel. de
Cît d« mult $! c« frumos noi, arătîndu-ne ce am făcut comunişti. Poporul — o multi mai mare de 20 de ani. Am că din temelii un nou cup Aspectul redat aici repre
şi adevărat au crescut oa bun, unde em greşit şi ce tudine de aspiraţii contopită trecut prin adăposturile de ani tor cu o capacitate şi grad zintă doar o părticică din
menii pe pămlntul României tiebule să facem pentru ca Intr-una singură, mare şt ge male ale cooperativei agricole de modernizare sporite. spectaculoasa „cursă" pentru
socialistei Cit de trainic drumul deschis spre împlini neroasă — bunăstarea tuturor. de producţie Crlstur. De la un Reuşita operaţiei presupu oţel a siderurgîştilor hunc-
s-iu sădit în ei valorile noii re şl bunăstare să nu fie si Pe plaiuri hunedorene, trans capăt la altul — viţeluşi, lău- nea demolarea şi evacuarea dorcni El reprezintă un
conştiinţe cultivate de parti nuos. „Tezele din dulie", ela formările socialismului au a raşi şi junincl, dolofani, bine din spaţiul de lucru a peste singur fapt dintr-un lung şir
dul comunist t Poate acesta borate de secretarul general tras deopotrivă români, ma îngrijiţi, ca la casele oameni 1 200 tone construcţii me de realizări remarcabile, ca
e rodul, fructul cel mal au al partidului, stnt mărturia ghiari, germani, ori alte naţio lor gospodari. Valorile mate talice şi instalaţii, 4 000 tone re au asigurat producerea,
rit şi mai plin al gliei noas deplină a acestui adevăr. nalităţi. avlnd aceeaşi calitate riale ale cooperativei sporesc cărămizi refractare, distru în timp record, în cuptoa
tre străbune, întinerite în Oamenii, comunişti sau fără — aceea de cetăţean român, taţile care stăplnesc aceste pă- Arcadie Schvartz, mal spu prin munca înfrăţită a unor gerea vechilor fundaţii. rele Hunedoarei, în acest
anotimpul socialismului, ano de partid, tineri sau părinţi aceeaşi dorinţă — de a con mînturi româneşti, Anii de re nea : „cu mîinile noastre, prin oameni de două naţionalităţi. „Operaţia C,—400“ — an, a unei producţii de pe
timp înflorit sub flamură de ajunşi ila vîrsta senectuţii, strui împreună o Românie publică, anii de socialism care munca noastră înfrăţită am ri Stăplnim cu bucurie o ţară ste 3 milioane tone oţel, din
purpură. Pentru că aici, pe le-au primit ca pe o patetică prosperă*. ou destrăma! mitul „României dicat combinatul şi oraşul". luminată de soarele socialis despre care ziarul nostru a care mai bine de 37 000 tone
acest pămlnt mănos şl dar chemare la autopeifecţlona- Deschidem carneţelele noastre eminamente agricole", au des mului. In tara aceasta, în tih publicat la timpul respectiv peste sarcinile dc plan.
nic s-au întîlnît imensele re, la o conduită ireproşabi de Însemnări In care am tre trămat şi pe cel al vrajbei Aşezarea hunedorenllor s-a nă şi în bună înţelegere, ro un amplu reportaj, s-a în
rîuri ale vredniciei şi talen lă în muncă şl în viaţă. Cîte cut ca într-o cronică fapte şî dintre neamuri. ridicat la dimensiunile unui mâni, maghiari, germani şi alte cheiat cu 12 zile mai devre
telor oamenilor cu ale gîn- acţiuni şl Iniţiative nu s-au nume de oameni. Găsim pe o oraş modern. Unul din edifici naţionalităţi îşi construiesc PENTRU CO N SU M U L
diiii şi voinţei lor, călăuzite născut în acele entuziaste şl filă, poate îngălbenită de vre Dacă păşeşti pentru prima ile noi e şt localul şcolii ge după o viziune unitară o via me, în condiţii de calitate ZILNIC
de partid deschise dezbateri t me, o însemnare : „brigada cu sau pentru a suta oară în ma nerale nr. 7. învaţă aici aproa ţă prosperă. Pămtntul hunedo- ireproşabilă.
Cit de mult şi ce frumos Puternicul colectiv de tare de la mina cutare a sta rele combinat hunodorean, simţi pe 1 200 de elevi. Peste 370 Preluînd ştafeta de la In acest an, la întreprin
şi adevărat au crescut oa muncitori de la Fabrica chi bilit un record la săpări de cu aceeaşi putere răsuflarea dintre el sînt copii de naţio rean e o parte din ţară» o constructori, harnicii oţclari, derea de stat „Avicola**
menii I De cîte oii şi cu ctt mică Orăştie, colectiv care puţuri". Pe o altă pagină — o enormă a coloşilor Coloşii a- nalitate germană care învaţă parte în care comunitatea de Mintia s-au produs 38 mi
de aleasă mîndrie nu spun în ultimul deceniu n-a ştiut altă însemnare ne aduce amin cestla stnt Imblînziţl şl stă- în limba maternă cele 8 clase Idealuri înlesnită în anii de în frunte cu comuniştii Cor lioane bucăţi ouă, cu 12,5
locuitorii plaiurilor noastre ce înseamnă lâmtnerea In te că în anul cutare, In ziua pînitl de oameni cu nume ro ale şcolii generale. E vacanlâ, mocraţiei, In anii Republicii nel Deheleanu, Constantin milioane mai mult decît se
dintre Parîng şi Poiana Rus- urmă în producţie, a ţinut cutare, o echipă de zidari şa- mânesc, maghiar, german. Un dar din săli răzbat voci melo Dan, Ştefan Tripşn, Aurel prevăzuse iniţial, şi 340 to
căi, dintre Retezat şi Apu să dea o formă organizată motori a redat un cuptor pro secretar de comitet de parlld dioase de copil. Se pregăteş s-a cimentat ca lntr-o temelie Stnnciu, Tiberiu Sirca şi al ne carne de pasăre, cu 30
seni: „Am crescut o dată cu acţiunii de ridicare, de for ducţiei de otel cu alilca zile pe secţie, cel de la secţia I te montajul literar-muzical solidă. Temelia unei lumi noi. tone peste sarcinile de plan.
Hunedoara 1". mare a omului nou, care să mai devreme decît se avusese furnale, ne vorbeşte astfel de „Slavă tie patrie iubită*. 11 ţii, au asigurat relansarea Cifrele aduc în prim plan
Au crescut ei, glndirea lor, cuprindă Întreaga masă de în vedere fa intrarea cupto- spre el r „Toţi oamenii aceş- pregătesc In comun copii ro- ION CIOCLEI cuptorului în „cursa" pen un succes deosebit al colec
orizontul lor uman, capaci salariaţi. A holărlt să de tivului de aici. Prin pune
tatea lor de a fi participanţi vină un colectiv model, al rea în funcţiune cu 60 de
maluri la făuritea noii vieţi. onoarei, mîndriei, abnegaţiei zile înainte de termen a in
Nu e oare această creştere şi dăruirii în muncă, al dem vestiţiilor planificate, care
noua conştiinţă ? înalta con nităţii muncitoreşti, al cin au permis modernizarea ha
ştiinţă ce generează acele stei şl corectitudinii. Cu cită lelor, unde păsările se cresc
'nari pasiuni care ne In- emoţie — da, acesta e cu- in baterii, s-a reuşit ca nu
camnă mereu spre înainte ? vîntul — ascultam mărturi mărul de ouă planificat pe
Nu ea ne ajută să încercăm sirile oamenilor: „Nu ne va cap de găină să fie depăşit
bucuriile pentru fiecare zi fi nşoi să devenim un colec cu 21 bucăţi. Un record ce
trăită prin muncă adevărată ? tiv model în care totl laolal autentifică progresul rapid
Nu e ea aceea care a făcut tă şi fiecare în parte să fie al agriculturii noastre socia
ca In tot mai multe colecti exemplu de conduită în liste.
ve de muncă să nu găsim muncă, familie şl societate,
Io~ pentru comoditate, pen dar o putem face I". Şi n-a
tru ridicări din umeri ? Ce trecut zi de atunci în care Şl... UN RECORD
altceva decit înalta con ei să nu facă dovada aces PRINTRE ATITEA ALTELE
ştiinţă dă oricărui om anga tei sincere afirmaţii.
jat pe frontul paşnic al mun De pe pămlntul Miciei, de
cii — luciditatea pentru lo unde pornesc pesle întinderi Rodnicia muncii minerilor
cul ee-l ocupă în colectiv, salbele de lumini, născute de la Barza s-a soldat In a
in unitate, maturitate pentru dîn cărbune şi ape, comu cest an cu îndeplinirea îna
a-şi onora postul de care niştii şi-au chemat toii to
răspunde. Ea le-a ordonat şi varăşii de muncă din tînSra inte de termen a planului
disciplinat munca, î-a făcut lor întreprindere să lupte anual de producţie. Desi
să înţeleagă că fiecare în pentru a deveni un colectiv gur, un asemenea rezultat
profesia sa, importantă sau model privind ordinea, dis au raportat multe colective
nu, deţine o poliţă in alb ciplina, corectitudinea şi rea
care trebuie onorată printr-o lizarea sarcinilor de produc din (judeţ dar trebnle sâ
mobilizare a tuturor resur ţia amintim că întreprinderea
selor politice, morale şl pro In adîncurile de cărbune minieră Barza a fost prima
fesionale, penlru a face faţă ale minei Lonea se ţin ade din judeţ care începlnd din
marilor cerinle ale societă vărate ore de dirigenţie.
ţii. Maistrul a devenit diriginte, 20 noiembrie produce pesle
Lapidar sau uneori deta părinte, pedagog, minerii din prevederile anuale.
liul, cronicele cotidiene ale subordine — elevi. Intre di Aceşti remarcabil succes
ziarului nostru au consem riginte şl elev se produce — aşa cum II numeam la
nat angajarea şî frumuseţea o puternică fuziune sufle
de fapte ale colectivelor de tească. Dîrigenţia muncito timpul respectiv — se dato-
muncă hunedorene în am rească, Iniţiată de comuniştii reşte abnegaţiei muncii mi
pla competiţie pentru înfăp de aici, e o formă educaţio nerilor, tn frunte ca comu
tuirea, literă cu literă, a pre nală cu ecou în conştiinţa niştii, care nu şl-an precu
Opt
miilor
Centrul municipiului Dcvn c luminai dc sărbătoare. Dimineaţa In /.ori, scara «nu noaptea, cerul se colorează In roşu dc lumina
becuri.
dc
vederilor înscrise în primul oamenilor, care s-a exlins mii de becuri colorate ard acum In Inttmpinarea sărbătorii de Anul nou pc ceiurul Devei şl In oraşul copiilor ; opt mii dc becuri In ISO <lc brazi, pe faţadele clă
on al noului cincinal. Dar în aproape toate sectoarele dirilor ori pe siilpll de Uumlnai, Ne bucurăm la sărbătoarea Anului nou cu aceeaşi putere cu care muncim şi manifestăm respect deosebit pentru frumos. peţit nici an efort pentru
nici o cronică nu va putea minei. Foto: V. o x o ru îndeplinirea exemplară a
cuprinde Intr-o sinteză bo In cîte brigăzi şl echipe, sarcinilor de plan.
găţia de fapte, simţăminte şi în cîte colective mici sau
idei aşternute de oamenii mari nu s-au născat iniţia
hunedorenl pe făgaşul aces tive oare se vor un cald răs
tui început de deceniu. La puns la chemarea partidului I
fiecare bilanţ de sflrşlt de de împlinire a omului nou,
an, judeţul nostru arăta ţă chemare încununată de Isto înnoiri in satele judeţului
rii cit de frumoasă este par rica plenară din noiembrie,
ticiparea oamenilor .de pe a care ne este cea mal înaltă DEVA: Şansa şl O floare Şl LucrArl de compozitori români;
ceste plaiuri îa marele efort, confirmare a vibraţiei prin doi grădinari — seriile I-II 11,40 Clntcce dc vlaţA nouâ şl ghlu; 17,00 Buletin de ştiri: 17,03
MUemko
Clntâ Maria Marcu,
dar nicicfnd corolarul mun care partidnl sădeşte creator La ultima sesiune a Consi te, Poieni, Ghelar, alte 21 tarea a 187 000 zlle-muncâ („Patria**); Do nabab maghiar jocuri populare; 13,00 Buletin Lukln şl Sile Ungureanul 17,30 \\
cii n-a fost atît de bogat ca Idealurile comunismului. liului popular judeţean a-a de localuri pentru cămine cu braţele şi 23 000 zile- — seria I, Zollan ICarpalhy — de ştiri; 15,05 Tribuna radio ; Dicţionar de literatură universa
scria a U-a („Aria**);
SIME-
15,23 Melodii de cstradA; 16,00
In acest început de cincinal. Cît de mult şl ce frumos reliefat în mod deosebit acti culturale aflîndu-se în execu muncS cu atelajele a fost IUA: Trimis extraordinar (.Mu* Radiojurnal; 16,ÎS Interpreţi dc la; 18,00 Publicitate radio; 18,20 î j
Ctntece patriotice; 18,40 Retro
Forţa catalizatoare care a şl adevărat an crescut şl vor vitatea cetăţenilor din me ţie. realizată cea mai mare parte. rc.şul**); HUNEDOARA: Mihalţ muzicA populara; 16,30 Itadlo- spectivă lirică 1S71; 10,00 Buletin s
Slrogoff („Sldcrurgistul"); Răz
condus spre aceste palpabile creşte oamenii, şl cit de diul sătesc pentru mal buna Pentru ocrotirea sănătăţii Printre comunele care au boiul domniţelor („Constructo- cabinet dc Informare şl docu de Ş tiri; 19,03 Melodii de Temls-
mentaro; 16,50 Publicitate radio;
Popa şl H. MAIlneanu;
tocle
mărturii ale maturităţii pro trainic s-au sădit şl se vor gospodărire şl înfrumuseţare sătenilor se vor da în folo realizat cele mal multe obiec n rul“); CALAN: Mîinc Mexicul 17.00 Antena tineretului; 17,30 19,30 Cadran; 10,50 Noapte bună,
„33**
fesionale este, fără îndoială, sădi în el valorile noii con a satelor şl comunelor, dez sinţă dispensare medicale la tive prin munca patriotică a u („11 Iunie**); TIXIDC: Tolba Muzică uşoarA; 18,00 Orele se copil; 20,00 Concert simfonic ;
(„Minerul"); GIlKLAIt:
22,00 Pagini ale9c din muzica
vigoarea şl tinereţea pârli ştiinţe cultivate de partidul voltarea activităţilor de pro sătenilor se numără Balşa, cu nminilri („Minerul"); PE rii; 20,00 Tableta dc scarA; 20,OS uşoară românească; 22,30 Te
Zece melodii
20,40
preferate;
tului nostru semicentenar, comunist 1 LUCIA uau ducţie şl prestări servicii că Bunlla şl Lăpuglu de dos. Au Zam, Boşorod, Vata de Jos, TROŞANI: DupA vulpe („7 No Mari ansambluri folclorice; 20,55 zaur de suflet romAncsc; 22,50
:are a dialogat continua ca tre populaţia de la sate. fost efectuate Importante lu Crlşcior, Teliucu Inferior, iembrie") ; CA 11(1 in foc („Repu Ştiinţa la zi; 21,00 Revista şla ştiri; 23,05 Fragmente din opera 1
Piese corale; 23,00 Buletin de
crări de reparaţii şl întreţi
blica0); LUPI-; Ni: Start la moş
gărelor; 21,30 Sclccţiitni din o
Pentru acest an, în cadrul neri de drumuri, construiri Peştişu Mic, Aninoasa, Do- tenire („Cultural**); Aii hai vi perete; 21.45 Din lirica popu „Mnrtha" de Flotow; 23,45 De
teazul — seriile I-II („Munci-
lara — melodii şf versuri; 22,00
adunărilor populare ale lo de poduri şl podeţe, repara bra, llia şi altele. \S torcsc*'); LONL'A: Iubire („Mi Radiojurnal; 22,30 Concert dc buturi 1971: formaţia Studio 8;
23,54 Piese simfonice; 0,55—1,00
cuitorilor «aţelor a fost vota ţii, întreţineri şl împrejmuiri Privitor la înfiinţarea de \\ nerul**); PAROŞEN'I: Slujnica scară; 22,53 Moment poetic; 2.3,00 Buletin de ştiri. i
(„Energia**); PETRILA: Nu ple
tă o contribuite voluntară în de şcolt, cămine culturale, noi secţii prestatoare de ser < ' ca („Muncitoresc"); VULCAN: Concert de scară (continuare);
j Constituirea comitetelor municipale şl orăşe bani da aproape 3 800 000 lei, construiri de trotuare, îndi vicii către populaţia din me Ultimul samurai („Muncito 24.00 Buletin de ştiri; 0,03—0,00 \\
Estrada nocturnă.
pentru executarea a 341 de guiri, consolidări de maluri, diul rural, situaţia se prezin // resc"); URICAN1: Omul urchcs- PROGRAMUL II : 6,00—8,03 16,0(^17,00 Lecţii Tv. pentru lu
)/
trA („7 Noiembrie"); ORAŞTIE:
neşti pentru cultură şl educaţie socialistă I obiective, din care 270 cu reţele de canalizare. tă astfel : cooperaţia de con Cortul roşu — seriile I-II („Kla- Program mu/.icat de dimineaţa; crătorii din agricultură. /?
>/
Înfiinţai pesle
sum a
100
j termene de Intrare în folo In privinţa electrificării ru cooperaţia meşteşugărească SS cAra**); GEOAGIU-DAI: Haidu 8,05 Tot Inamic; 8,20 Retrospec 17.30 Emisiune tn limba ma u
tivă dlscogrnficâ: Arturo Tosca-
ghiară;
cii; HAŢEG: Dalada din Hcv-
In cadrul măsurilor între aplicarea In viată a progra- j sinţă în acest an. Ca urma rale au fost electrificate toa 10 iar în cadrul cooperati sursk („Popular"); BRAD: în ninl; 8,43 Clntccclc noastre : 18.30 La volan — emisiune pen
„l<'rnmoast\ ţară, dulce Românie"
tru conducătorii auto;
prinse penlru aplicarea In mulul educativ, adoptai de j re a eforturilor depuse au te cele 12 sate planificate, velor agricole de producţie cotro omule 7 — seriile I-II de loan Chlrescu; 0,oo Opereta 18.30 Tragerea de amortizare
(„Steaua roşie"); GURABARZA:
viată a amplului program e- partid. j fost terminate pînă în pre extinzindu-se, totodată, re au luat fiinţă peste 230 uni Haiducii Iul Şaptecai — scria „Drumul Suflorlt"* dc Lopcz. (se- A.D.A.S.;
ducaţlonal. Iniţiat de secreta Ca preşedinţi ai noilor co- j zent peste 235 de obiective, ţeaua de Joasă şl medie ten tăţi industriale şi de prestări I şl Zestrea domnitei Ralu — lecţiuni); 0,30 Buletin de şiirl; 10.00 Pannramlc ştiinţific.
li,35 Muzică populară; 10,60 Cin-
Retrospectivă ’71;
rul general al partidului, to mitele constituite, au fost a- j comune, ca i Balşa, BlăjenI, siune In 18 şale, aşa cum servicii. V. seria a II-a („Minerul") • ILIA: tâ Dorina Drăghicl; 10,10 Emi 19,20 îooi de aer 1.
varăşul Nicolae Ceauşescu. Ieşi tovarăşii: la Deva. prof. j Buceş, Bucureşd, Ilia, Ra- a fost stabilit Iniţial. Recenta conferinţă pe Iară D.D. In alertA („Lumina"). siune literară; 10,30 Opera „Ste Povestiri de Iarnă;
adoptat de plenara din 3—5 Maria Mllrofan; la Petroşani, j poltu Mare, Sâiaşu de Sus, Din cota de 0,45 la sută au a secretarilor comitetelor de jarul din Borzeşti* dc Theodor 19.30 Telejurnalul de eearfl;
Brodi; 11,02 Mult mi-o dragi
noiembrie a CC. al P.C.R.. prof. loan Poporogu; la Brad, j Turdaş, Unirea şl altele, nu- fost realizate peste 200 de ţara mea — cintece şl Jocuri ; 20.00 Virstele ţarii — spectacol
muzic.aJ-IUcrar tnchlnat zi
Ieri, la Deva şl Petroşani, a prof. Romulus Neagu ; la O- j mărîndu-sa printre cele în obiective, în general acestea partid şl a preşedinţilor con it.30 Recital Roscmarlc Ambte, lei de 30 Decembrie;
avut Ioc constituirea coml- răştle, prof. Nicolae Clen- i care au fost realizate cele fiind lucrări de larg Interes siliilor populare a Impulsio PROGRAMUL I: 6,00—0,30 Mu Dorin Anastasiu şl Gigllola Cin- 20.30 Tinerii despre el înşişi;
(luettl; 11,5$ Ştiinţa la z.l; 12,00
I tetelor municipale pentru du. Din compoziţia noilor j mal multe obiective. obştesc, edilitar şi gospodă nat şl mai mult activitatea zici şl uctualUAţl; 0,30 OdA Um Buletin de ştiri; 12,03 Avanpre 21.00 Avanpremiera revelionu
lui;
u
cultură şl educaţie socialis organisme, mal fac parte ac- ! In şcoli au fost date în fo resc, ca : reparaţii la băi pu de la sate şi în comune bli romii ne; 10,00 Buletin dc mieră cotidiană; 12,15 Solişti şl 21,15 Pagini de umor. Comici < 4
populară;
ştiri; 10,03 Mu/.icA
tă. Ca acelaşi prilej, la Brad tivişi! de partid şl de stal, I blice, sistematizări în satele Anul 1972, anii următori 10,30 Clubul călătorilor; 11,00 formaţii de m u/lcl uşoară ; vestiţi al ecranului şl... Iu »
îj
12.30 Opera „TurandoP* dc Puc-
şl Orăşlie, s-au constituit reprezentanţi al tuturor ca- ! losinţă 10 săli de clasă, In centre de comună, amenajări vor aduce înfăptuiri şi mal Buletin dc Ştiri; 11,OS Mclndli cini (fragmente); 13,00 Radio birea lor. Cu: Max Llndcr, //
Clldc Coock, Luplno Lane.
comitete orăşeneşti* de cul tegorlilor de oameni al ! 6pînl, Grădiştea de Munte, de zone verzi şi altele. elocvente în viata lot mai lansate de Trio Grlgorlu; 11,13 jurnal; 13,15 VarictAH muzicale; Monty Banks, Harold
D»n ţArllc socialiste; 11,30 Repu
14.00 Buletin de ştiri; 14,05 Me
IJoyd, Ben Turpln;
tură şl educaţie socialistă. muncii. j Denauş, tZam, Iar baza cultu Importante lucrări au fost complexă a satelor noastre, blica, mftrcaţA vatrA — clntcce lodii populare; 14,30 File dlntr-o 22.00 Mereu Înainte: Spectacol 1
pe măsura înaintării pe dru
In cadrul şedinţelor de ★ j rii a fost întărită cu 8 cămi efectuate şl prin contribuţia mul edificării societăţii so şl versuri; 12,00 Clntcce de „Românie pitorească* a zilelor muzical-coregrafie susţinut y,
excursie; 12,15 Recital dc opcrA
constituire, a fost relevată Azi, la Călan, are loc şe- { în muncă a locuitorilor sate cialiste multilateral dezvol Vasile Marilnniu; 12,30 Melodii noastre; 15,00 Melodii de Radu do Ansamblul artistic al 8
Glrovcanu ;
Şcrban şl Aurel
însemnătatea deosebită pe dinţa de constituire a Corni- J ne culturale în Văllşoara, To- lor. Din prevederile iniţiale tate în patria noastră. populare; 13,00 Rndlojurnnl; 13,13 15.30 Pagini din operele Iul Mas- U.T.C. cu prilejul aniver
sării a 25 de ani de acti
care o au aceste comitete, letalul de cultură şl educa- : meştf, Tătărâştl, Iscronl, de a se întreţine 841 km Avanpremiera cotldlanA; 13,27 senet; 16,00 Radiojurnal; 16,15 vitate;
organisme de partid şl de ţie socialistă al oraşului Păuclneştl, Grădiştea de Mun drumuri, 287 ml poduri, pres GH. I. NEGREA Cintccul e pretutindeni; 14,00 Mari Interpreţi: Valentin Gheor- 22,40 Telejurnalul de noapte.
stat cu multiple atrlbnţll tn Călan.
11
PREGĂTIREA REVELIONULUI Sărbătoarea succeselor, bucuriei şi optimismului | Dialog de... ;
S-a mai scurs un an. Sin- selor, tiu pot lipsi realizato ducţia de prefabricate.
tem mai bătrini cu un an. rii lor. La cumpăna anilor, Zeci de pahare cit vin, | m îine! j
Dar nu regretăm. A fost un tradiţionalul salut mineresc. meniuri bogate, muzică şi
Veşnicele jerbe de lumini... | Pentru „rămas bun 7 1 “ an bogat, un an bun — cum . noroc bun“ va răsuna in veselie vor crea ambianta i j pa bilă ! sintem In Hunedoara, I
Totul e o Imaginaţie... pal- t
obişnuim să spunem. Şi de
clinchet dc pahare, în cin-
specifică şi la revelioanele
in mijlocul unul grup de băr- I
aceea, il cinstim cum se cu
salariaţilor Direcţiei jude
minerilor de la E.M. Deva.
vine. Sărbătoarea noastră tcc, joc şi veselie la masa ţene de poştă şi telecomuni baţi In floarea vlrstcl. Au ve- |
nU sl petreacă împreună re- i
la sfirşitul unui an şi de voi Ion ui... 1980 I Ne adresăm
Hunedoara ar putea fl defi „ploaia" cărora nevestele oţela- Harnicii salariaţi ai „fa caţii, ai Secţiei 5 drumuri unuia dlo oameni:
nită In multe chipuri şl cuvin rilor vor deveni Iarăşi mirese t | şi „bine ai venit 7 2 “ intlmpinare a celui nou — bricii de fabrici“ — am de naţionale, spitalului, OiC.L. — Facem un apel Ia memo
te aleae... Hunedoara este ora — stnt pregătite pentru ultima revelionul — a devenit un numit astfel Întreprinderea ria dv.w Vă mal amintiţi de
şul siderurgîştilor şl al con seorâ a anului. La fel este omagiu adus muncii depu p r o d u s e industriale şi ultima noapte a anului 1971 7
structorilor de mari obiective pregătită şl cantina întreprinde I de prefabricate din beton l.C.R.T.I. Sute şi mii de oa — Desigur, nu se poate uita.
siderurgice ! Hunedoara este rii de construcţii siderurgice. ! 51 Ia Petroşani, pregătirile pentru revelion slnt In plină se de-a lungul a 365 de zile, Bîrcea-Dcva — vor petrece meni ai muncii vor sărbă Deşi au trecut nouă ani...
urbea oţelului şl a florilor I Şl Celelalte localuri hunedorene — ; desfăşurare. Bucătarii Oh. Enache, lolanda SUn, Margarc- un prilej de bilanţ şi opti revelionul împreună, sărbă — Unde aţi sărbătorit atunci
clte altele... Toate slnt Izvorlte restaurantul „Corvlnul", brase j ta Văner, loan Illeş, Grlgore llleş, cofetarii Margareta Ho mism pentru viitor — ar tori revelionul după plac, în revelionul 7
din trăiri esenţiale şi toate vor ria „Gambrinus", complexul ţea, loslf Demeter, Irlna Ciortan, Rozalla Albâstroiu şl al- torind la fel cum au şi cabane, la munte, la restau — Toi ale!, la eaaa de cul
bele de preţuire 1 s-ar potrivi. „Rusca*, motelul „Cinclş* — slnt ţtl, de la Trustul alimentaţiei publice din municipiul Petro- gumente şi realizări ce se muncit de-a lungul anului, rante, fn familie şi, oriun tură a tineretului. In flecare
Dor, o certitudine ao desprinde pu9e la dispoziţia tuturor local • şanl, dorm pe „unde scurte*. Au motive serioase I Lor II cer cinstite. cu spor, succesele ce de ar fi, tradiţionala urare an am fost In acest lăcaş de
dintre celelalte ca un adjectiv nicilor, a celorlalţi oameni al s-a încredinţat sarcina dc a pregăti de rcvollon meniuri cultură. Ne-am distrat foarte
de miez ol cetăţii: veşnicie Jer muncii din împrejurimi, care > gustoase pentru mal mult de 4 000 de persoane. „Niciodată i De la această sărbătoare le-au adus tin loc frun .LA MULŢI ANI !a va flu bine t
belor de flăcări : 36S de zUe pe doresc sâ petreacă „noaptea cca : nu am avut atltea solicitări de revelion, ca tn acest an" a bucuriei muncii şi succe taş pe centrală In pro tura pe buzele tuturor. — Sintem un pto Indiscreţi:
an flăcările nu Încetează sâ-şl mal lungă*, Împreună cu fami ; — no-a mărturisit cu bucurie Constantin Tlgăreanu, conta eu cine aţi dansat In ultima
înfăşoare limbile In cupa cup liile lor, In cetatea de scaun a : bllul şef de la T.A.P.L. Petroşani. noapte a anului 1971 7
toarelor, oă explodeze in aşchii oţetului. Bărbatul din faţa noastră
De la Interlocutorul nostru am aflat că salariaţii trus
de sclnlel şl miraculoase arti Minerii din Ghelar — vred tului de alimentaţie publică din localitate slnt animaţi de zlmbeşte. Priveşte femela ca- •
ficii. Clocotul veşnic al oţelu nicii oameni care aduc „la zl* N-l ţine de braţ şl zlmbeşte... i
lui, elaborarea fiecărei şarje slnt comorilo pămtntulul — vor săr dorinţa <le a-1 servi pe minerii Văii Jiului şl pe ceilalţi oa — Cu soţia meou Pe atunci, !
un adevărat miraj, un specta bători revelionul alături de cel meni al muncii din acest ba2in carbonifer pc măsura pres „La mulţi ani" tinerei generaţii! eram prieteni... j
col perpetuu al muncii scăldate dragi, In restaurantul „Mine tigiului de care el se bucură tn ţară, datorită hărniciei şl — Şl dumneavoastră, tot aici *
In culorile umanismului. Aces rul" din localitate. Aceşti băr realizărilor de scamă pe care Ie obţin In abataje, pe sche aţi fost 7 — 11 întrebăm pe
tora Ii s-ou adăugat — acum, baţi, obişnuiţi să coboare zilnic le, In ateliere... In pragul noului an, „anii tineri" Işl Aduc bătorll lor. Tombole, plugu.şoare, repr|2e de altui.
In prag dc trecere Intr-un An I ii „noaptea* lutului bălrln, vor Pentru sărbătorirea primei zile a celui de-al doilea an recunoştinţa faţă <1** condiţiile ce le slnt create glume şi veselie, tradiţionalele răvaşe, clte pu — Acum nouă ani, eram e-
nou — feeria străzilor şl a par păşi În *72 Înconjuraţi .de cele al acestui fierbinte cincinal, s-au adus produse In valoare pentru dezvoltarea lor, ca viitori constructori ţin vin şl mult dans vor completa atmosfera, | Iov La Llcoul industria) din
al socialismului, In cadrul unor ample manifes
curilor, pomii Împodobiţi cu mal frumoase Jerbe do lumini. dc peste două milioane leL 8e vor servi In noaptea de re tări sărbătoreşti ale tineretului, pionierilor şl croind ambianţa .specifică vlrstcl. Hunedoara. Noi am sărbătorit {
ghirlande şl fructe galbene de velion cele mal variate meniuri, băuturile cele mal alese. Părăsind pentru vacanţă băncile din clase, revelionul la un bnfet „Ex- !
lumină. E Încă o dovadă râ 0 - Peste tot s-au făcut Intense Organizatorii revelionului n-au uitat sâ le ofere celor şcolarilor. elevii Liceului „Dccebal" Deva vor reveni In prea".,.
ţclarll şl constructorii, sldentr- pregătiri... Meniurile stnt boga peste 4 000 de oameni al muncii din Valea Jiului, ce vor Cronologic, vom începe cu cea mal ttnărA noaptea de Anul nou In şcoala formării lor. — Dc ce „la un**.., T
glştil ştiu să Intlmplnc bătaia te — de la cocteiluri, aperitive sărbători revelionul In colectiv, şi clipe dc destindere şl generaţie — pionierii. In toate şcolile Judeţului, Dar, fără cărţi şl caiete. Revin pentru n-şl lua — Azi nu mal există loca- ;
In aceste zile so desfăşoară sărbătorile pomu
şi alte preparate, ptnâ la (veş
dc gong a noului an pe măsura antren. Pe lingă cele trei orchestre do muzică pc care le rămas bun dc la anul care pleacă şl pentru Iul... pe locul său 60 află ma
înălţimii lor. Am vizitat cileva nica)... ciorbă de potroace I are trustul de alimentaţie publică, s-au mal adu9 Încă 6 lui de iarnă, urmate «Io carnavaluri ale pionie n-l JnlJmptna pe cel nou. rele complex comercial cu
locuri In care oamenii muncii Trustul alimentaţiei publice din din municipiul Craiova. Desigur, se va Juca sîrba, pcrlnlţa, rilor. Totodată, diverse manifestări pioniereşti Serbările tinerilor au, întotdeauna, ceva a- şapte etaje. Am lucrat şl cu
Oficiului
Hunedoara şl filiala
din Hunedoara îşi vor sărbători judeţean de turism au concen se va dansa, se vor asculta romanţe şi se va toasta pen slnt dedicate sărbătoririi zilei de 30 Decembrie, partc, particular. La vîrsta anilor tineri c şl la proiectul complexului... Slut :
revelionul. Cantina nr. 1 a com tru sănătate, pentru bucurie, pentru noi succese In muncă. urmate de progrnmc artistice. firesc ca altfel sâ trăieşti, să munceşti, dar şi arhitect l }
binatului este deja pregătită trat toate forţele de care dis Tuturor le urăm „La mulţi ani :*. Fraţii mal mari nl pionierilor, utedştll din să petreci. Lor, tinerilor, să Io purtăm un gtnd
sft-i primească pc sărbătoriţi. pun pentru ca hunedoronU să municipiul Deva, petrec revelionul la liceul mi curat, aşa cum no şl Ingrljhn de soarta lor. Sâ revenim tn ultima noapte
Ghirlande V* lampioane colora se simtă bine in oraşul vieţii şl N. PANAITESCU nier. Cu această ocazie, vor cunoaşte pe „Miss Sâ le urâm din toată Inima „La mulţi ani, In a anului 1971. La mulţi ani,
te, cutii cu confeti — sub muncii lor. BeveUon •72“ — cea mal frumoasă fată a iâr- tru împlinirea Idealurilor lor şl ale noastre*. tineri hunedorenl 1