Page 1 - Drumul_socialismului_1972_01

y PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ!

NOI OBIECTIVE ŞI In cadrul Combinatului chi­
CAPACITĂŢI DE mic din Craiova. In acest fel
PRODUCŢIE se vor crea condiţii ca în
CRAI OVA. — Zestrea eco­ 1972 în judeţ să se reali­
nomică a judeţului Dolj s-a zeze un volum de producţie
îmbogăţit în primul an al cu 17 la sută mai mare faţă
cincinalului cu 30 de noi o- de nivelul înregistrat aici în
biective şi capacităţi de pro­ anul de debut al actualului
ducţie. La Uzina „Electropu- cincinal.
tere" Craiova, de exemplu,
au fost date în funcţiune noi SELECŢIONATELE
spaţii industriale care au ORAŞELOR
permis sporirea capacităţilor BUCUREŞTI—PRAGA
existente. La Filiaşi se con­ PRAGA. — La Praga a în­
struieşte fabrica de piese de ceput întîlntrea internaţională
schimb şi utilaje forestiere, amicală de tenis dintre se­
iar la Băileşti au fost recep­ lecţionatele oraşelor Bucu­
ţionate primele spaţii indus­ reşti şi Praga. După prima
triale ale fabricii de celule zi de întreceri, scorul este
electrice prefabricate. de 2—1 In favoarea tenisme-
Au intrat, de asemenea, in nilor români. Ilie Năstase l-a
producţie o fabrică profilată învins cu 6-4, 4-6, 6-2 pe
pentru tuburi din beton des­ Frantisek Pala, iar Jan Kodes
tinate lucrărilor de canaliza­ a dispus cu 6-7, 6-1, 6-3 de
re a localităţilor urbane şi Ion Ţlrlac. In partida de
dubiu, perechea Ilie Năsta­
ANUL XXIV. Nr. 5 284 , MIERCURI 5 IANUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI sectoarelor zootehnice din a- se—Ion Ţiriac a cîştigat cu
gricultură, spaţii şi instalaţii
noi la Fabrica de confecţii 6-4, 4-6, 6-3 în faţa cuplului
din Craiova, diverse secţii Kodes—Pala. Aseară, meciul
- s-a încheiat, tenlsmenii ro­
din industria locală etc. A-
cest lucru, alături de folosi­ mâni repurtînd victoria cu
rea mai bună a capacităţilor scorul de 3-2.
Productivităţi sporite de producţie existente, a con­
B IL A N Ţ U L P R IM U L U I A N A L C IN C IN A L U L U I BARZA. Creşterea productivităţii muncii reprezintă tribuit la îndeplinirea inte­
unul dintre obiectivele principale pentru colectivul grală a sarcinilor revenite ju­ (¿VREMEA
deţului în 1971 la principalii
I'.M. Barza in ¿cest an al cincinalului. Pentru găsirea Indicatori ai planului în in­
celor mai bupfe soluţii care să
conducă Ia realizarea
ÎN IN D U S T R IA H U N E D O R E A N Á acestui deziderat, în cadrul exploatării a luat fiinţă un dustrie. anul în curs, PENTRU 24 ORE
Şi pentru
Vremea devine schimbătoare.
colectiv care experimentează procedee ce conduc la Doljului i s-a repartizat un Cerul se va acoperi treptat.
obţinerea unei cantităţi sporite de minereu. Axîndu-şi însemnat volum de investiţii Vlnt slab, p in i Ia potrivit din
pină în prezent activitatea pe lărgirea unor sisteme de care se vor materializa în nord-vest şl nord. T em peratu­
ra m inimă va fl cuprinsă In­
ilizări de prestigiu care ssasH®*®! plasare a găurilor de mină, pe confecţionarea unor sis­ ridicarea a noi obiective e- tre m inus 6 şl m inus un grad,
Iar cea m axim ă intre 2 şl 7
conomlce şi social-culturale.
teme de bandaje a galeriilor din plasă de sîrmă sau pe
grade. Dimineaţa, ceaţă locală.
proiectarea şi confecţionarea unor agregate de săpare
a suitorilor, colectivul format din cei mai destoinici in­ In industrie vor intra astfel PENTRU URMĂTOARELE
în funcţiune ultimele capaci­
gineri, tehnicieni şi muncitori a trecut de curînd la pro­ tăţi ale Fabricii de celule e- DOUA ZILE
igurează noi succese in 1972 iectarea şi aplicarea transportului minereului pe benzi lectrice prefabricate de Ia rul variabil, tem porar acope­
Vreme schim bătoare, eu ee-
transportoare pentru
atingerea gradului de transport
Băileşti, Fabrica de transior-
rit. Local vor cădea precipi­
mecanizat propus.
mică, amplasată In oraşul Fi­
nord-vest. Tem peratura m ini­
Rodul acestor strădanii se observă încă din primele matoare electrice de putere taţii slabe. Vlnt potrivit din
zile ale noului an într-o îmbunătăţită utilizare a timpu­ liaşi şi vor ii începute lucrări­ m ă va fl cuprinsă Intre minus
5 şl zero grade, Iar cea m a­
& Industria judeţului Hunedoara a contribuit in lui de lucru, într-o creştere simţitoare a randamentu­ le de construcţie la o nouă uni­ ximă Intre 2 şl 4 grade. Di­
tate de Îngrăşăminte complexe
m ineaţa, ceaţă locală.
'1 la progresul economiei naţionale cu 374,1 mi- lui de rupere, într-o valorificare mai deplină a ele­
mentului productiv.
ine lei la producţia globală, spor obţinut în prin-
al prin creşterea productivităţii muncii cu 2 400
pe salariat.
B Producţia suplim&mărâ se ridică la 29 760 tone A g ita to r i c o m u n i ş t i i
rbiirie net, 180 milioane kWh energie electrică, Punct
85 tone cocs, 33 830 tone fontă, 38 200 tone oţel, farmaceutic
000 tone laminate şi alte produse. în cartierul
© Au fost puse In funcţiune toate obiectivele in- î n a i n t a ţ i
striale şi social-culturale planificate. „ Dacia" al Devei cei m a i
DEVA. Intr-un local
iţat mai din vreme, mul an al cincinalului prece^ nou, se amenajează în cu Inginerii, le-au transmis
e la 26 decembrie tre- dent, mai mare cu peste 1,1 prezent pentru locuitorii Programul de educaţie socia­ în cadrul colectivelor în care sarcinile actuale, cuvintul par­
înd judeţul nostru a miliarde lei, în timp ce ran­ cartierului „Dacia" din listă, adoptat de plenara G.G. lucrează. Printre agitatori fi­ tidului | împreună şl-au mobi­
it conducerii partidu- damentul muncii fiecărui sa­ municipiul Deva un al P.C.R. din 3-5 noiembrie gurează chiar directorul tehnic lizat forţele pentru t da Îm­
întreprinderii — Inginerul
al
deplinirea planului a- lariat industrial din judeţ punct farmaceutic. a.c., este transpus în viată de Nicolae Lungu, inginerii şefi plinire planului de producţie,
bilanţul industriei hu­ a sporit cu o producţie în Noua unitate este do­ către organele şi organizaţiile programului de educaţie socia­
me se prezintă acum valoare de aproape 10 000 tată cu mobilier modern. de partid din toate domeniile Voicu Corinda şi Victor La- listă « maselor. Guvintul agi­
ma sa definitivă, ca o lei pe an. De aici se vor putea de activitate. La I.M. Barza, bonţev, şeful serviciului or­ tatorilor, ferm şi convingător,
rabilă înlănţuire de Rodnicia eforturilor colec­ procura în viitor medi­ documentele partidului nostru ganizarea muncii — Virgll a găsit larg ecou in colective­
e ce finalizează primul tivelor de muncă din indus­ camentele care se procu­ pătrund tot mai mult In pre­ Pigner, alături de maiştri, şefi
cincinalului. In expre- tria judeţului se reflectă în ră de la oricare unitate ocupările oamenilor, în con­ de brigadă, mineri, secretari le de muncă. La sectorul Va­
■ r sintetică, datele fina­ farmaceutică din muni­ ştiinţa lor. Munca politică de lea Morii I (zona Hărţăganl),
de pildă, intervenţia agitatori­
le în prim plan, la pro- AL. VALERIU In zilele care s-au scurs din noul an. Term ocentrala de Ia cipiu. masă are aici o largă sferă de
şi semnificaţii ample, Mintia a pulsat in sistemul energetic naţional aproape 30 milioa­ Ceea ce e mai impor­ cuprindere, contribuind în lor a condus la sporirea consi­
ne kllow aţi-oră energie electrică.
Foto: V. ONOIU
i neobosită a zecilor de (Continuare in pag, a 3-a) tant e că noua unitate măsură apreciabilă la bunul Viaţa de partid derabilă a productivităţii mun­
e mineri, siderurgişti, va funcţiona cu program mers al procesului de produc­ cii şi îmbunătăţirea calităţii
rticieni, chimişti, lucră- permanent, fiind asigurai ţie, la educaţia membrilor de minereului | agitatorii au fost
lin ramurile materiale­ în acest scop personalul partid, a tuturor salariaţilor. O de organizaţii de bază. Cu toţii promotorii acţiunii de reparti­
le construcţii, industriei de specialitate. vizită recentă la I.M. Barza, acţionează unitar, in acelaşi zare a comuniştilor pe fiecare
. ¡ere şi locale din judeţ Cotele rodniciei primelor zile ne-a permis edificarea asupra scop — al rodniciei muncii, al formaţie de lucru la sectorul I
pe parcursul întregului t unor rezultate notabile în ac­ educării oamenilor. Instruirea Musartu | trei vrednici şefi de
71, s-au dovedit a fi la tivitatea comuniştilor de aici, agitatorilor — aproape 600 la echipă — Florlan Alba, Pasc
mea sarcinilor trasate Cele dinţii ştiri despre ac­ tone oţel Martin şi 160 cocs, 75 ione cocs biitfheie şi *■ dar şi unele stări de lucruri număr pe întreaga întreprin­ Iancu şi Ioan Glava — au pre­
artid în anul care a tivitatea din primele zile ale tone oţel electric, mai mult 510 Ione cocs fluidizat. ■ Co­ t negative Împotriva cărora au dere — o facem la nivelul or­ luat echipe cu rezultate slabe
it debutul noului cin- anului continuă să sosească de 825 tone de laminate de lectivul uzinei a mai produs fost luate măsuri energice. ganizaţiilor de bază, orientln- şl, în scurt timp, le-au ridicat
la redacţie. Aflăm despre ho- diferite tipuri şi dimensiuni. în acest răstimp în mod su­ t în curînd o Munca de la om la om — du-1 asupra problemelor prin­ la nivelul celor fruntaşe, fapt
e datele cu valoare deo- tărîrea fermă a colectivelor Semnificative sînt în special plimentar peste 2 tone iingo- \ noua premiera metodă deosebit de eficace în cipale pe care trebuie să le care a condus la recrutarea
i primează sporul obţl- de muncă hunedorene de a rezultatele obţinute de aglo- tiere şi 2 360 tone cilindri activitatea politică, ca şi in cea aibă în atenţie. Disciplina mun­ lor în colectivul de agitatori.
a producţia globală In- se integra organic în preve­ meratorul nr. 2, secţia a Il-a pentru laminoare. Flăcările teatrală productivă — se bucură de a- cii, sporirea productivităţii, re­ Pot fi menţionate şi alte ac­
ală Prin cele 374,1 mi- derile mobilizatoare ale ce­ furnale, oţeiăria Martin nr. 2 nestinse ale Călanului îşi gă­ tenţie din partea comitetului ducerea consumurilor speci­ ţiuni ale agitatorilor de la
» lei date în plus faţă lui de-al doilea an al cinci­ şi oţeiăria electrică, precum sesc deci corespondenţă in de partid pe întreprindere, a fice, mai buna gospodărire a I.M. Barza care au concurat la
revederi, industria jude- nalului, despre responsabili­ şi de laminoarele „750", spiritul de înaltă răspundere ^ PETROŞANI. In curînd, fiecărei organizaţii de bază. Şi materialelor şi organizarea rezultatele bune obţinute de
Hunedoara aduce o im- tatea şi competenţa miilor de „1 000“, „1 300" şi benzi. cu care colectivul uzinei, 1n o nouă premieră la Tea­ cine să desfăşoare mai bine a- fronturilor de lucru, cunoaşte­ colectivul de muncă de aici.
ntă contribuţie la pro- muncitori, tehnicieni şi ingi­ Deşi nivelurile prevederi­ irunte cu comuniştii, priveş­ t trul de stat „Valea Jiu­ ceastă formă de influenţare şi rea hotărîrilor şi documente­ Să amintim şi numele comuniş­
1 rapid al economiei na- neri care prin munca lor au lor planului sînt, în mod fi­ te producţia în acest an ai lui" din Petroşani. Este mobilizare a maselor dacă nu lor partidului, a legilor — iată tilor Aron Benea, Zaharia Boi-
le. Acest spor, înglobat în făcut să salte vertiginos — resc, superioare anului ce a cincinalului. l vorba despre comedia agitatorii — comuniştii cei mai cîteva direcţii In care au ac­ toş, Viorel Rusanda, Ion Mun­
peste 7 miliarde lei pro- încă din primele zile — să­ trecut, în absolut toate sec­ © CENTRALA CĂRBUNE­ Iui Tudor Muşatescu — înaintaţi, care lucrează ne­ ţionat cu bune rezultate co­ tean, Aron Gherman, Nicolae
e globală suplimentară geata graficelor de producţie. toarele, producţia siderurgică LUI ţ>ETROŞANI. Minerii „Eseu", pusă în scenă mijlocit In producţie, la cele lectivele de agitatori de la În­ Sturza, VIsalon Munteanu, A-
iută suplimentar pe ţară, realizată se situează cu mult Văii Jiului dornici de a intra de regizorul Marcel Şo­ mai diverse locuri de muncă. treprinderea noastră. vram Tomodan — agitatori e-
cu atît mai valoros cu © COMBINATUL SIDE­ deasupra acestor prevederi. încă din primele zile în rit­ \ ma. Scenografia e sem­ Dar pentru ca activitatea lor Forma de lucru cea mal efi­ nergici, hotărîţi şi convingă­
-a înregistrat în princi­ RURGIC HUNEDOARA. La Este un semn de bun augur mul producţiei lui ’72 îşi \ nată de Aurei Florea. să dea roade, pentru ca ea să cientă a fost şl rămine munca tori în munca lor atît de im­
pe seama creşterii pro- furnale sau cocserii, Ia oţe- pentru rodnicia noului an. concentrează eiorlurile pen­ Spectacolul, prezentai exercite înrîurire asupra con­ de la om la om. Agitatorii au portantă cu masele de oameni
vităţii muncii în indui- lării, in secţiile de laminoa­ tru a scoate la suprafaţă can­ t ştiinţei maselor, agitatorii tre­ stat de vorbă cu muncitorii, ai muncii.
de curînd în avanpre­
judeţului cu 2 400 lei pe re, unde munca n-a încetat ® UZINA „VICTORIA" tităţi cit mai mari de cărbu­ t mieră. a scos în eviden­ buie să acţioneze cu energie cu şefii de echipă, cu maiştrii, DUMITRU GHEONEA
jat faţă de prevederi. Iar nici o fracţiune de secundă, CĂLAN. Siderurgiştii din ne. In disputa ce se dă între \ ţă largile posibilităţi in­ şi perseverenţă, să aibă capa­
cu ca imaginea dinamis- prevederile planului de pro­ Călan nu sînt mai prejos de exploatările miniere din ba­ terpretative ale acestui citatea de pregătire şi autori­
ii industrial al judeţului ducţie au fost Îndeplinite i- faima ce şi-au atestat-o încă zinul nostru carbonifer au l tate de a transmite celor din
:u, în contextul avîntu- reproşabil. După aproape 100 din anii trecuţi. Din- primele obţinut realizări deosebite prestigios colecctiv ar­ jur problemele care frămîntă
tistic,
umorul spumos
general al tuturor jude- de ore de foc continuu, side- zile ale noului an, aceştia au minerii din Vulcan, Petrila, ce caracterizează creaţia colectivul de salariaţi, docu­ Un obiectiv primordial
ţării. să fie mai bine rurgiştli hunedoreni rapor­ asigurat un mers „ca ceasul" Uricani, Dîlja. Paroşeni, care \ lui Tudor Muşatescu. In mentele şi hotărlrile partidu­
gită, se impune a pre- tează depăşirea sarcinilor la întregului angrenaj productiv, au extras împreună pină în \ rolurile principale apar lui, să-i convingă pe auditori
că sporul producţiei în zi cu 123 tone cocs, 142 tone realizînd“ suplimentar la cele prezent peste 11 400 tone căr­ de necesitatea transpunerii lor BRAD. încheind cu o depă­ al activităţii ceferiştilor din
stria hunedoreană a fost fontă, 3 058 tone aglomerat două furnale 25 ione fontă, bune. actorii Elisabeta Belba, neabătute, perseverente în şire de 17,7 la sută sarcinile Brad ii va constitui şi în a-
971, comparativ cu ulti­ de minereu de fier, peste 200 iar la cocserii 27 tone semi- C. ILIUŢA \ Paulina Codreanu, Radu viaţă. Aceste calităţi şi altele planificate pentru 1971, reali­ cest an asigurarea unor de­
Neag, Dumitru Drăcea.
le-a avut în vedere comitetul zînd o îmbunătăţire a mediei pline condiţii de siguranţă a
de partid al I.M. Barza cind a de staţionare cu 2 Ia sută, circulaţiei. Pentru realizarea
trecut la constituirea colecti­ colectivul staţiei C.F.R. Brad acestui obiectiv colectivului
velor de agitatori. Îşi propune să obţină rezul­ staţiei i-au răspuns la chemare
tate peste prevederile mo­
posturilor de
şi muncitorii
— Ne-am orientat să-I de­
Acordul global-la baza depăşirii semnăm ca agitatori pe cei mai bilizatoare ale celui de-al revizie care au irecut încă de
doilea an ai cincinalului. Du­
buni comunişti — ne spunea
în interiorul ziarului tovarăşul Loghin Dineş, secre­ pă cum ne informează Octa­ la începutul anului Ia noi
măsuri organizatorice menite
vian Tudorel, secretar al or­
tarul comitetului de partid pe
substanţiale a sarcinilor anuale mină —, oameni bine pregătiţi ganizaţiei de bază din staţia să conducă la o deplină si­
profesional şi
politic, cu un
P R O I E C T profil moral sănătos, care se C.F.R., obiectivul primordial guranţă a circulaţiei.
de producţie în zootehnie bucură de stimă şl apreciere
E G E
Dacă cu ctţiva ani In urmă în acord global. Pentru a-i 23 lei) pentru un îngrijitor de
sectorul zootehnic al coope­ convinge pe Îngrijitorii de a- animale, ceea ce înseamnă un
rativei agricole din Căstău nimale de importanţa şi nece­ cîştig mediu lunar de 1 120 S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E
era privit ca o „cenuşăreasă", sitatea aplicării acordului glo­ lei. Privind gospodărirea
acum, datorită măsurilor între­ bal a fost nevoie să desfăşu­ S-a convenit ca fondul a-
prinse pentru punerea depli­ răm o susţinută muncă de ex­ nual de retribuire să fie re­
nă in valoare a potenţialului plicare şi lămurire a avanta­ partizat astfel: 50 la sută (res­
productiv al animalelor, el jelor oferite de acest sistem, pectiv 6 716 lei) să fie acordat apelor în Republica O rezolufie a C.C. Criza politică
constituie mindrla unităţii pentru producţia de lapte, 20
noastre.
Afirmaţia o putem susţine la sută (respectiv 2 686 Iei) al P.C.U.S. din Belgia
cu o serie de argumente. Spre Din experienţa ION IURIAN Socialistă România
exemplu, la producţia de lapte inginer şef la C.A.P. Căstâu
marfă s-au livrat suplimentar C.A.P. Căstău MOSCOVA 4 (Agerpres). — Comitetul Cen­ BRUXELLES 4 (Agerpres). — Edmond Le-
peste prevederile contractuale tral al P.C.U.S. a adoptat o rezoluţie privind ourton, preşedinte al Partidului Socialis!,
generalizarea experienţei unei Întreprinderi din
pe anul In curs mai mult de (Continuare in pag. a 3-a) Moscova — uzina de plitei aglom erate din lemn a prezentat regelui Baudouin concluziile mi­
40 000 litri lapte, Iar la export să demonstrăm prin calcule — In domeniul obţinerii unul spor maxim de siunii de informare cu care a fost însărci­
s-au predat in plus fată de concrete că este In interesul producţie. nat in urmă cu două săptămîni în vederea
cantitatea de carne stabilită fiecărui cooperator şi al coo­ : \ < * < In cincinalul precedent, menţionează rezo­ soluţionării crizei guvernamentale izbucni­
mai mult de 4 500 kg. Desigur, perativei agricole ca la baza G luţia, prin m odernizarea utilajelor şl introduce­ te în Belgia după alegerile parlamentare
rea de mijloace tehnologice Înaintate, colectivul
rezultatele amintite se reflectă retribuirii să stea criteriul e- uzinei a sporit producţia de plăci de 2,5 ori, din noiembrie 1971. După audienţă, Lebur-
favorabil in situaţia financiară a chităţii, adică mărimea cişti­ productivitatea muncii s-a dublat ; planul pe ton a declarat ziariştilor, fără a furniza alte
cooperativei agricole, veniturile gului să fie direct propoiţio- anul 1971 al uzinei a fost îndeplinit înainte de detalii, că speră intr-o depăşire a impasu­
anuale planificate e se obţine nală cu eforturile depuse şi cu term en. lui in jurul datei de 15 ianuarie. El a rele­
din zootehnie fiind depăşite rezultatele finale obţinute. In- Comitetul Central al P.C.U.S. a recom andat vat că „Belgia are nevoie de un guvern
cu peste 132 000 lei. De ase­ telegînd că acest sistem în­ m inisterelor de resort, precum şl organizaţiilor puternic şl stabil pentru a face faţă pro­
menea, mai amintim că şi e- truneşte toate aceste elemen­ de partid extinderea pe «cară largă a expe­ blemelor economice şl monetare care se
fectivele de animale planifica­ te, îngrijitorii de animale au rienţei uzinei din Moscova.
te pe 1971 au fost realizate hotărît să accepte fără rezer­ vor pune lntr-nn viitor apropiat".
încă din primul semestru nu­ ve ca retribuirea muncii să
mai pe seama prăsilei proprii. se facă In acord global.
In complexul de factori ca­ La calculul plăţii unui în­ Rezultatele alegerilor legislative din Finlanda
re au determinat înregistrarea grijitor complex s-au avut în
rezultatelor amintite, la loc de vedere următoarele sarcini de HELSINKI 4 (Ager­ (social-democrat şi faţă de alegerile pre­ de trei faţă de
frunte se situează trecerea, pe plan : îngrijirea a 13 vaci, ob­ pres). Duminică şi partidul de centru) cedente dtn 1970) ; 1970) ; Partidul rural
baza indicatiiloi reieşite din ţinerea unei producţii medii luni, s-au desfăşurat cu privire la o serie Partidul Comunist — 18 mandate ; Par­
expunerea secretarului gene­ de I 350 I lapte pe cap de va­ în Finlanda alegeri de probleme economi­ Finlandez şl Uniunea tidul popular suedez
ral al partidului, tovarăşul că şi realizarea unui indice de generale anticipate. ce şi, Îndeosebi, asu­ democratică a popo­ — 10 mandate (pier­
Nicolae Ceauşescu, făcută la natalitate de 75 la sută. Ta­ Devansarea lor cu doi pra politicii agrare. rului finlandez — 37 de două faţă de
şedinţa de lucru de la C.C. al riful de plată pe o normă ani a fost hotărîtă Rezultatele anunţa­ mandate (în 1970 — 1970) ; Partidul libe­
P.C.R. din noiembrie 1970, cu convenţională a fost de 23 lei. de preşedintele Urho te marţi de agenţiile 36 de mandate) ; rai — 7 mandate
privire la îmbunătăţirea or­ Din calcule, prin transformă­ Kekkonen, ca urma­ TASS şi France Pres- Partidul de centru — (pierde unul) ; Uniu­
ganizării, planificării şi con­ rile respective, a reieşit că în nea creştin-llnlande-
ducerii agriculturii, la aplica­ decursul unui an fiecare în­ re a dezacordurilor se sînt următoarele : 36 de m andate; Par­ ză — 3 mandate.
rea noului sistem de retribui­ grijitor poate lealiza 584 nor­ ivite între principa­ Partidul social-demo­ tidul coaliţiei naţio­
re care leagă nemijlocit nive­ me de categoria I. lele partide ale coali­ crat — 55 de manda­ nale (conservator) — (Continuara
lul ciştigului cooperatorilor Rezultă deci că fondul a- Tinâra m uncitoare Claudia Rîmboi, de la Fabrica de stîlpihidraulici Vulcan, este exemplu In pag. a 4-a)
de producţiile obţinute — res­ mual de retribuire a însumat In muncă. Ea execută la strungul la care lucrează piese de bună calitate. Foto: ION LEONARD ţiei guvernamentale te (cu trei mal mult 34 de mandate (pler-
pectiv la introducerea plăţii cîte Î3 432 lei (584 norme X