Page 10 - Drumul_socialismului_1972_01

■ .. . . ■■ — ■ j j v - j j — :-------- ---— i ^ ®
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 287 9 SIMBATĂ 8 IANUA3ÎE 1972
- > ««•*«--lit-.»- ■ ■ v-g- *n - - I JUgŢîmWff rg~TVI Ţ

PRlIfAI SPIRIT DL RĂSPUNDERE,

M ereu în

EMANCIPAREA SATULUI rîn d u ri

Faima de miner de clasă şase ani, vreme in care şi-a
a lui Ion David a trecut de făcut „rodajul1\ i s-a încre­
Dispersată pe o rază da mal că navetismul constituie o ma­ consum, înfiinţarea unor unităţi mult „graniţele" minei Ani­ dinţat o brigadă de tineret,
mulţi kilometri, încorporînd 11 re greutate în munca la tară. de producţie cu caracter in­ noasa, unde acesta a învă­ intr-un abataj frontal.
6ate şi 5 cooperative agricole In pofida unor rezultate bune dustrial şi de prestări de ser­ ţat din 1946 să preţuiască
de producţie — comuna Bre­ obţinute, au existat încă multe vicii care să satisfacă ne­ şi să slujească munca de — Faptul m-a bucurat
tea Română este una din localită­ neajunsuri şi lipsuri în majo­ voile cetăţenilor de pe raza co­ miner. Pină atunci a trudit nespus, mai ales că a con­
stituit şi prima mea sarci­
ţile rurale cu pondere In a­ ritatea sectoarelor de muncă. munei. cite 16 ore pe zi ca ucenic nă de partid. Trebuia deci
gricultura şl zootehnia judeţu­ La C.A.P, din satele Ruşi, Vîl- Privind ridicarea gradului de şi apoi lucrător la cîteva să dovedesc că sînt demn
lui Hunedoara. cele şi Gintaga, s-au înregistrat civilizaţie şi edilitar-gospodă- fierării din Lupşa şi Cim-
Locuitorii el au obţinut, In producţii scăzute ia culturile resc al comunei, s-au făcut nu­ peni. de calitatea de comunist, să
ultimii ani, rezultate notabile de bază — grlu, porumb, car­ meroase propuneri concrete „Cind am ajuns în Vale, nu înşel nici un moment
pe terenurile agricole şi în tofi, diinlnuînd astfel producţia care au completat planul de mărturiseşte acum Ion Da­ măcar încrederea pe care
fermele zootehnice, sporindu-i realizată la nivelul ' comunei. măsuri aprobat în unanimitate vid, toată lumea vorbea de tovarăşii mei şi-au pus-o in
cotele edllitar-gospodăreşli, va­ De asemenea, exceptînd C.A.P. de cei prezenţi la adunare. reconstrucţie. Trebuia pus mine.
lenţele de frumos şl urbanism. din Bretea Română, la toate Două cifre se Impun cu preg­ I'iincţioiiliicl clin pLln, grupurilo termocentralei Mintia pulsează zilnic economici naţionale mili­ umărul zdravăn, nu aşa, in Şi, din nou Ion David, a-
In fruntea tuturor activităţilor celelalte nu s-au realizat, în a­ nantă : numărul lucrărilor de oane dc kWh. glumă. Toată ţara avea ne­ cumulind de-acum un plus
s-au aflat întotdeauna comu­ nul trecut, producţiile planifica­ gospodărire şi înfrumuseţare ce voie de cărbune. Atunci am de experienţă, a urcat încă
niştii — peste 300 la număr te la carne, lapte, lînă, s-a vor fi efectuate în acest an auzit prima dată vorbin- o treaptă in munca de mi­
— care mobilizează operativ şi menţinut la un nivel ridicat depăşeşte cifra 100; pentru du-se despre cărbune, spu- ner.
convingător masa de coopera­ mortalitatea la ovine şi bovi­ realizarea lor vor fi prestate nindu-se că-i piinea indus­ „Omul, in viaţă, poate fa­
tori la treburile, dintre cele ne, în timp ce natalitatea a ore de muncă patriotică a că­ Dsrigenfia muncitorească triei. Aşa ca m-am pus pe ce mult mai mult decît i
mal diverse, ale comunei. Me­ ror valoare însumează 1 176 000 treabă. Altfel, de fapt, nici se cere şi nu trebuie să se
tamorfozele Intervenite în ul­ lei. Aceste cifre, ca şi altele oprească din mers, cind, u-
timul timp în structura organi­ propuse, nu-şi vor afla fina­ neori, o problemă n-o poate
zatorică şl în viata socială a lizarea decît prin integrarea (Urmare din pag» 1) sectorului. Numai pe luna no­ necesitatea pregătirii lor mul­ rezolva imediat aşa cum ar
tilaterale — remarca tovarăşul
satelor care alcătuiesc azi Adunări fiecărui cooperator în efortul maistrului, ridicau probleme. iembrie am dat peste plan Andrei Colda. De aceea ne pre­ trebui, cum i-ar place, cum
1 039 tone cărbune, randamen­
Bretea Română au fost relie­ colectiv de dezvoltare a satu­ „Să se planifice mal judicios tul l-am depăşit cu 129 kg/post, ocupăm de instruirea lor din este drept s-o rezolve —
fate şl în adunarea activului lui, de reducere a distanţei lui realizînd o economie la preţul spune comunistul Ion Da­
de partid al comunei, ţinută zi­ ale activului de oraş. mecanicii — spunea şeful de de cost de aproape trei lei/ toate punctele de vedere, ac­ vid. Mai ales in mină, unde
schimb Petru Bordeianu — că
lele trecute. Adunarea a dez­ Accentuînd asupra conservă­ tonă reducere. De asemenea, centuînd îndeosebi pe faptul n-ai timp ca să previi o
bătut cu luciditate şl spirit de rii şi apărării fondului funci­ fără ajutorul lor permanent. că ei nu sînt numai organiza­ surpare, să zicem, trebuie
se constată o îmbunătăţire a
răspundere, cu obiectivitate şi de partid ar, asupra valorificării tuturor Maistrul Aurel Popa îşi nota ordinii şi disciplinei, o redu­ tori ai procesului de producţie, să iei măsuri imediate, o-
în carnet. „Mai
dar şi conducători politici, e­
întîmpinăm
autoexigenţă direcţiile de pros­ resurselor locale şi sporirea greutăţi în aprovizionarea cu cere a fluctuaţiei forţei de ducatori ai oamenilor din sub­ mul trebuie ajutat de tine.
peritate şi emancipare ale satu­ producţiei animaliere, majori­ materiale, meştere. Să-şi facă muncă de pe un schimb pe al­ ordine. Iar ei se străduiesc Aceasta face ca ortacul să
lui românesc, trasate la prima tatea participanţilor la discu­ toţi datoria, să ne aducă mate­ tul, a absenţelor nemotivate şi să-şi însuşească tot ce le este muncească cu drag, cu plă­
Conferinţă pe tară a secreta­ de la comune ţii, dintre care îi notăm pe riale!" (Vasile Murani, miner). învoirilor, îndeplinirea cu mai cere, să i se pară munca
rilor comitetelor de partid şl Aurel Mărgescu, Anton Bran, Maistrul Aurel Popa a înregis­ multă răspundere a atribuţiu- necesar pentru a transmite a­ intr-adevăr ca o necesitate
a preşedinţilor consiliilor popu­ Aurica Petroescu, Ioan Opri- trat observaţia, apoi a accen­ poi muncitorilor, ca împreună vitală de fiecare zi“.
lare comunale, desfăşurată la ţescu, Ion Munteanu, Teodora tuat : „Ştiţi foarte bine cu to­ nilor de serviciu. să persevereze pe linia bune­ Astăzi, comunistul Ion Da­
— Cum vă înţelegeţi cu oa­
Bucureşti, în zilele de 21-23 Gruia, au apreciat chemarea lor rezultate înregistrate pînă vid, specialist al minei A-
decembrie 1971, din iniţiativa fost redusă. La aceste nea­ lansată de comitetul de partid ţii că programul de muncă de menii, tovarăşe Popa? — l-am acum. Avem maiştrl-dlriginţi ninoasa la abataje frontale,
6 ore la front ne pune cîteva
întrebat pe primul „diriginte"
şi în prezenta secTetaruliil ge­ junsuri au concurat mai multe şl consiliul popular ale comu­ probleme, dar a căror rezolva­ de la mina Lonea. activi, bine pregătiţi, care con­ a urcat pe drumul muncii
neral al partidului nostru, to­ cauze cum ar fi i simţul de răs­ nei Unirea, judeţul Ialomiţa, re ne stă în putinţă. Să fim — Aşa cum aţi văzut. Adică duc cu competenţă colectivele înălţimi care, acum 20 de
varăşul Nicolae Ceauşescu. Cei pundere scăzut al unor coope­ şl s-au angajat să contracte­ mai atenti cu noi şi cu cei din foarte bine. Colectivul nostru de muncitori cu care lucrează, ani, nici măcar nu le bănu­
prezenţi la adunare au audiat ratori şl persoane din condu­ ze fiecare cîte un porc. De jurul nostru, să ne organizăm e sudat, harnic, disciplinat. Au obţin rezultate valoroase în n-aş fi putut rămlne in Va­ ia existenţa. Drumul pe ca­
cu interes informarea prezen? cerea C.A.P., privind apărarea, altminteri, adunarea activului mai bine munca, să ne ajutăm fost unele cazuri de indiscipli­ producţie. I-aş aminti pe Vasi­ le şi mai ales la Aninoasa re l-a bătut a trecut ne­
tată de tovarăşul TJtu Marl- conservarea şi dezvoltarea a- de partid al comunei Bretea reciproc. Bine, băieţi"? Răs­ nă, dar ortacii şi-au revizuit le Lungu — sectorul II, unde lucrau mulţi moţi contenit prin anotimpul
noiu, secretarul comitetului co­ vutulul obştesc \ volumul ne­ Română a dat un răspuns con­ puns afirmativ prelung. „Cine comportamentul şi azi nu am ce Gheorgne Rusu (III), Gheorghe de-ai noştri. Spun asta pen­ roadelor bogate care pxirtau
munal de partid, care a sinte­ satisfăcător şi calitatea îndo­ cret acestei chemări, aprobat nu a primit foaia volantă cu exemple negative să vă dau, Gavrilescu (IV), Ghită Popescu tru că atunci cind m-a luat şi amprentele lui Ion Da­
tizat coordonatele generale ale ielnică a furajelor| furajarea în unanimitate, prin care lo­ programul de 6 ore?" „Toţi...* credeti-mă. (V), Dumitru Olteanu (VI), în in brigada lui Victor Dumi- vid şi ale ortacilor săi.
dezvoltării şl înfrumuseţării sa­ necorespunzătoare a animale­ cuitorii de aici şi-au propus Adică toti o primiseră. „Alte — E grea noua dv. preocu­ revirele cărora se constată o traş, tot moţ de-al nostru, Apreciat şi respectat de
telor, întărirea autonomiei lor | asistenta de specialitate să livreze statului în acest an: probleme deosebite?" „Azi ni­ pare de „diriginte?" substanţială îmbunătăţire a dis­ mi-a spus : „Copile, să-ţi in­ întregul colectiv al minei
consiliilor populare, noile atri- Insuficientă, pe alocuri super­ 250 porci graşi, 381 bovine, 1,6 mic..." — E plăcută, deşi îmi revin ciplinei muncii, a competenţei tre bine in cap ce-ţi zic. In Aninoasa, de care nu s-a
butluni ale secretarilor comite­ tone păsări, 70 000 ouă, 52 to­ O precizare se impune. Foi­ nişte răspunderi mal mari ca în realizarea sarcinilor de pro­ miinile noastre se află şi despărţit cale de 27 de ani,
telor comunale de partid şi ale ficială | iar peste toate s-au ne fructe, 4 000 kg lînă, 1 100 le volante sînt înştiinţări care-i înainte. ducţie, o apropiere mal pro­ piinea şi cuţitul. Dacă nu Ion David fşi continuă o-
primarilor, privind controlul şl suprapus îndrumarea şl contro­ hl lapte de vacă şi 200 hl lap­ pun la curent pe mineri cu în­ Acest lucru este evident. nunţată între oameni". ţii pasul n-ai ce căuta la pera de a munci cu tot mai
coordonarea activităţii tuturor lul sub posibilităţi din partea te de oaie şl altele. treg programul de lucru de 6 Maistrul-diriginte trebuie să De bună seamă, dirigenţia noi în brigadă. Să fie trea­
acelora care-şl desfăşoară acti­ biroului organizaţiilor de par­ Măsurile preconizate şl apro­ ore, începînd cu prezenta la constituie exemplu pentru oa­ muncitorească — iniţiativă cu ba oablă de la început". mult folos, de a participa şi
vitatea în mediul rural. De a­ tid şl a preşedinţilor coopera­ pontaj, la punctele de Intrare menii din subordine y să fie bi­ accentuat caracter practic şi Aşa a început Ion David mai activ la îndeplinirea şi
semenea, informarea şl partici­ tivelor agricole de producţie, bate, hotărîrea exprimată de în mină, la frontul de lucru, ne pregătit politic, să posede educativ — a găsit teren fertil să înveţe mineritul, să-şi depăşirea sarcinilor pe ca­
panţii la discuţii au subliniat din partea altor factori răs­ cei prezenţi la adunare de a-şl continuînd cu orarul autobuze­ înalte cunoştinţe profesionale la mina Lonea, rezultatele ei desţelenească drumul îm­ re partidul le pune in faţa
cu pregnantă neajunsurile care punzători de viata satului. uni mal mult decît pînă acum lor, cantinei şi serviciilor mi­ şi de cultură generală, să-şi fiind evidente atît In procesul plinirilor, îndrăigostindu-se, industriei noastre extracti­
se mai manifestă în treburile „Inginerii agronomi şi zoo- eforturile în muncă, de a urma nei, urmînd cu sarcinile con­ însuşească ţoale documentele cum îi place să sublinieze ve, în faţa minerilor. El
comunei, în activitatea unor tehnlşti, medicii veterinari sînt neabătut hotărîrile şl politica crete ale muncitorilor din re­ partidului, noile legi apărute de producţie, cît şi în educa­ deseori, pe viaţă de mină. răspunde la toate acţiunile
cooperatori — chiar membri de prea des convocaţi la şedinţe partidului nostru, sînt garanţii gie. pentru a putea da răspunsuri ţia oamenilor, în viata lor so­ Şi, punindu-şi la bătaie
partid —, au analizat în mod şl instructaje, lipsind satul de că la Bretea Română se va In răstimpul pînă la intrarea competente la întîlnirile mun­ cială. Ea este condusă de maiş­ toate puterile, toată price­ organizaţiei de partid „pre­
principial, critic şl autocritic, merge cu paşi repezi spre. în mină, am purtat o scurtă citorilor. El trebuie să posede tri pregătiţi şl energici, comu­ perea, a izbutit, a dovedit zent", pentru că mina şi
lipsurile, şi-au exprimat hotfi- prezenta lor atît de necesară* prosperitatea şl emanciparea discuţie cu maistrul Aurel Po­ arta conducerii şi a organiză­ nişti ce se bucură de stimă şi că a învăţat meserie. După munca de-o viaţă l-au fn-
rîrea de a se mobiliza mal — au fost de părere unii vor­ satelor. Se impune însă mal pa, şi cu Inginerul Ştefan Ro- rii, ’ se apropie de oameni, încredere, este îndrumată trei ani de zile a ajuns mi­ văţat ce înseamnă să fii
mult, de a obţine rezultate bitori. „Să se exercite controa­ mult spirit de răspundere din bu, şeful sectorului I. să se facă înţeles de ei, să-i autoritate şi consecvenţă de ner şef de schimb in briga-'
superioare anilor trecuţi în toa­ le mai dese şi mal severe pe partea fiecărui membru coope­ — Este un lucru foarte bun înţeleagă şi să-l ajute. comitetul de partid al exploa­ da lui Vasile Mănăilă. A mereu în primele rînduri.
te sectoarele de activitate, dînd la sectoarele zootehnice, să se rator pentru tot ceea ce face, această dirigenţie muncitoreas­ „Comitetul de partid pe ex­ tării. Generalizarea dirlgenţiei R. SELEJAN
astfel răspuns faptic prevede­ vegheze cu maximă exigenţă intensificarea activităţii politi- că — considera Inginerul Şte­ ploatare este conştient de Im­ muncitoreşti la mina Lonea es­ fost primul lui succes. După
rilor partidului, contribuind la co-educative, conducerea co­ fan Robu. O spun rezultatele portanţa muncii maiştrilor, de te de acum un bun cîştlgat.
ridicarea pe o scară tot mai la gospodărirea furajelor şi lectivă a tuturor treburilor co­
înaltă de progres şi civiliza­ creşterea animalelor, să fie as­ munei, spirit de iniţiativă şi
ţie a satului românesc. Parti­ pru traşi la răspundere cei ca­ dăruire în muncă. Va trebui
cipanţii la discuţii Livia Boan- re îşi însuşesc din bunul ob- să crească rolul organizaţiilor
tă, preşedinta comitetului co­ ştel, cel care manifestă nepă­ de partid, iar cadrele de con­
munal al femeilor, Izidor Don- sare în sectorul lor de activi­ ducere — începînd cu cadre­ Fiecare locuitor al satului este chemat şi
cea, preşedintele G.A.P. Glnţa- tate* — s-au exprimat alţi vor­ le cu munci de răspundere în
ga, Aurelia Barbu, brigadieră bitori, între care Aron Zăzoni, viata materială, politică şl spi­
la sectorul zootehnic din Bre­ din Măceu, Valeria Reis, bri­ rituală a satului — să acţio­
tea Streiulul au consemnat ne­ gadieră în sectorul zootehnic neze cu mai multă energie şi
cesitatea prezenţei zilnice a din Bretea Română, Gheorghe operativitate, cu competenţă şi
Inginerilor agronomi şi zpoteh- Manciu, de la Ocolişu Mare, exigentă, cu hotărîre şi prin­ are datoria să participe efectiv la executarea
nişti, a medicilor veterinari la cipialitate în întreaga activi­
fiecare cooperativă agricolă de Petru Tânase. In cuvîntul unor tate pe care o desfăşoară în
producţie, stabilirea lor în pe­ participant! la discuţii a reve­ perimetrul rural.
rimetrul rural în care îşi des­ nit frecvent problema îmbună­
făşoară activitatea, ştilndu-se tăţirii activităţii cooperaţiei de DUMITRU GHEONEA lucrărilor de îmbunătăţiri funciare

(Urmare din pag. 1) crările efectuate pînă acum ceste lucrări, din care fac par­
stadiul îndeplinirilor. La lu­
momit sporitU ot tom Strungarul Gheorghe Dojescu, de la strung&rla de cilindri din planta şi pomi fructiferi pen­ este demn de consemnat a- te eu, secretarul consiliului
preşedinţii
popular comunal,
porlul secretarului organiza­
cooperativelor agricole, ingi-.
tru consolidarea malurilor. In
C.A.P.
ţiei de partid de la
neril agronomi, secretarii or­
programul de lucrări mai este
cu cocs tmomir C.S. Hunedoara, In tim pul opera ţiel do calibrare a cilindrilor. prevăzut să facem şanţuri de Bobîina, Nicolae Ştefan, al ganizaţiilor de partid din sale
şi
deputatului Ionel Danciu
Foto: V. ONOIU
scurgere a apelor pe o lungi­
şi secretarii organizaţiilor de
al cetăleniloi Nicolae Botici,
me de 8 km, din care s-au
tineret din satele noastre. Ton­
Augustin
Tudor, Constantin
realizat 1,5 km pe Valea lui
te lucrările le vom executa
Sînpetru, Valea Chiaşelului şi Biriş, Gheorghe Matiş şi alţii. cu forfe proprii şi vom începe
pîrîul Sărmalului. De aseme­ Dacă în satele Bobîina şi
(Urmare din pag. 1) Vasile Crişan, maistru la te prin grupul de agitatori, nea, avem de reamenajat în­ Rapolt acţiunile au demarat cit de repede, mai ales că şi
furnalul nr. 5: Nu întîmplător prin agitaţia vizuală, forme or­ G azeta „Tînărul m iner" mai bine, se aşteaptă acelaşi timpul ne ajută. De altfel, Iu-
în nivelul temperaturilor, vom şeful secţiei arăta că anul 1972 ganizate deja la fiecare loc de că 20 hectare pentru irigaţii, lucru şi din partea locuitori­ crărlle au fost repartizate pe
cea mai mare parte din vo­
corela şl cantitatea de gaz me­ trebuie să constituie anul ca­ muncă din cadrul secţiei. Nu lor satelor Foit şi Rapoltel sate şi cooperative agricole,
tan şi cocs consumat, avînd în lităţii muncii noastre. Este clar vom neglija rolul gazetei La Exploatarea minieră Pe- demnîndu-i să participe cu lumul de lucrări fiind efec­ unde, de asemenea, trebuie să aşa că fiecare'ştie ce are de
tuată încă din toamnă.
vedere că, la fiecare creştere pentru fiecare că una din tră­ noastre de perete, care a ştiut trlla, acolo unde există o fru­ entuziasm la înfăptuirea lor. se execute în cel mai scurt făcut, cît, unde şi pînă cind
a temperaturii cu 100 de grade, săturile definitorii ale actualu­ să mobilizeze întotdeauna în­ moasă experienţă în munca Evenimentul de seamă din Fiecărui locuitor al satului timp posibil un volum apre­ anume.
consumul de cocs se reduce cu lui cincinal este ridicarea la tregul colectiv. colectivelor de redacţie a ga­ viaţa tineretului ţării — ani­ i s-au stabilit sarcini concrete, ciabil de lucrări de îmbună­ — Cele mal mari suprafele
4 kg la tona de lontă. un nivel calitativ superior a ☆ zetelor de perete, a luat fiin­ versarea semicentenarului cre­ iar săptămînal se analizează tăţiri funciare. afectate de apă le avem în a­
Mihai Militaru, maistru întregii activităţi productive. Participanţii la discuţie s-au ţă o nouă gazetă. De astă ării U.T.C. — şi complexele propierea grajdurilor coopera­
principal : Dacă nu vom avea Deşi în 1971 am obţinut rea­ referit doar la cîteva aspecte dată ea se adresează tineri­ acţiuni ce se Întreprind In Bălţile nu seacă de... tivei ş| fn spatele gării — a­
probleme legate de aprovizio­ lizări bune în ce priveşte cali­ care frămîntă acum, la început lor şi a fost Iniţiată şi orga­ întîmpinarea acestuia for­ răta tovarăşa Hortensia Hălă-
narea tehnico-materlală, reali­ tatea fontei elaborate, nu ne de an, colectivul secţiei. Ro­ nizată de comitetul U.T.C. ai mează subiectul unul mobi­ laie, preşedinta cooperativei a­
zarea sarcinilor acestui an de­ mulţumim însă cu nivelul cali­ dul acestor frămîntări se con­ minei. lizator articol. Materialele frica planurilor. Trebuie gricole de producţie din Băcia.
pinde în exclusivitate de ca­ tativ atins. Dorim ca în acest cretizează într-o perfectă în­ In primul număr al gazetei, primului număr anunţă gaze­ Cooperatorii noştri au fost îri-
pacitatea de mobilizare a co­ an să muncim astfel încît pes­ scriere, încă din primele zile ce poartă titlul „Tînărul mi­ ta „Tînărul miner* ca una cunoştintaţi despre necesita­
lectivului nostru. Am prelu­ te 90 la sută din producţia ale acestui an, în nivelurile ner", organizatorii se adre­ pusă mîna pe hîrleţ! tea stringentă de a executa ca­
crat cu maiştrii măsurile nece­ noastră să se încadreze în nor­ planificate, în faptul că pro­ sează uteciştilor prinlr-un dintre formele vii, mobiliza­ nale de scurgere. Am reparti­
sare pentru respectarea cu ma internă. Vom acorda prio­ gramul educaţional prin muncă „Cuvînt înainte", în care se toare şi eficiente ale muncii zat fiecăruia cît are de făcut
stricteţe a parametrilor de ritate reglementării conţinutu­ şi pentru muncă iniţiat de par­ subliniază sarcinile ce revin politice şi educative în rîndnl | In cele patru cooperative a­ băltesc ape — 70 ha la Băcia, şi> tn zilele următoare, vom
funcţionare şi utilizare a fur­ lui de siliciu şi sulf în fontă, tid găseşte şi aici teren fertil tinerilor în anul 1972, fn- tinerilor. gricole de producţie din co­ 50 ha la Tîmpa, 30 ha la Pe-
nalelor, am stabilit noi gra­ pentru scăderea consumului de pentru materializarea lui în re­ muna Băcia se află o mare su- treni, 20 ha la Totia. In plus, executa toate lucrările. Pentru
fice pentru activitatea încărcă­ cocs şi creşterea calităţii fie­ alizări economice de prestigiu. J prafată de pâmînt peste care la C.A.P. Totia se cer făcute desecarea mlaştinii de lingă
rilor şi descărcărilor, întărind cărei şarje. şi lucrări de combatere a ero­ grajduri vom cere şl sprijinul
răspunderea pentru evitarea Arcadle Schwartz, maistru ziunii solului pe o suprafaţă Oficiului judeţean de îmbu­
scurgerii fontei în laufuri. principal, secretarul comitetu­ de 20 ha, la C.A.P. Băcia se nătăţiri fundare. A şl fost pe
Ne-am propus susţinerea unui lui de partid al secţiei I fur­ Impune executarea unor lucrări la noi un specialist şl ne-a
nale : Realizarea planului şl
ciclu de lecţii cu muncitorii angajamentelor pentru '72 este de apărare împotriva inundaţii­ promis ajutor.
categoriilor IV-VI, unde vom pe deplin posibilă avînd în ve­ Să recunoaştem, la Băcia e-
dezbate, pe larg, probleme le­ dere că toate forţele de comu­ lor pentru o suprafaţă de 50 Kistă planuri bune pentru
gate de reducerea consumului nişti sînt mobilizate în acest ha, precum şi aproape un ki­ xecutarea lucrărilor de îmbu­
de cocs şi influenta acestei re­ scop. în prezent, analizăm săp- lometru de consolidări de ma­ nătăţiri funciare, de desecări,
duceri asupra preţului de cost. lămînal cu şefii de echipă şi luri. Pentru a scurge apa de combaterea eroziunii solului]
Nicu Babarţl, cauperlst, se­ factorii răspunzători modul pe acest pămînt şi a-1 folosi apărarea împotriva Inundaţiilor.
cretarul organizaţiei de bază cum am lucrat în fiecare săp- ©cu întregul potenţial, la Bă­ Există promisiuni multe. Exis­
al schimbului Gi întreţinerea tămînă, luînd măsurile ce se cia trebuie făcuţi 7 km de ca­ tă... Intenţii bune. Dar numai
agregatelor, manevrarea lor impun. Mal mult, ne propunem cu atît, bălţile n-au să sece
astfel încît să se asigure o în­ ca lunar să realizăm cu ca­ nale, 5 km la Tîmpa, 2 km la degrabă. Comitetul de partid,
cărcare şi descărcare ritmică, drele tehnico-inginereşti lecto­ Petreni şl 2 la Totia. consiliul popular comunal, co­
Cît s-a făcut pînă acum ? Es­
precum şi un mers constant al rate şi dezbateri... la gura fur­ mandamentul anume constituit
furnalelor vor fi' obiectivele nalului, unde să Invităm coc- te o Întrebare la care se poa­
principale ale colectivului nos­ sarii şi aglomeratoriştii cu ca­ te da, din păcate, un singur în hcest sens au e mare şi ur­
tru. Prin tematica adunărilor de re să rezolvăm pe loc comple­ răspuns: Nu s-a făcut nici o gentă răspundere pentru ca
partid, a şedinţelor noastre o­ xul de aspecte ce întrepătrund palmă de canal I lucrările să înceapă cît se poa­
te de repede. Cooperatorii, fie­
perative, vom supune analizei activităţile noastre. — încă n-am început lucră­ care locuitor al comunei sînt
modul cum fiecare dintre noi In luna noiembrie a aces­ rile de îmbunătăţiri funciare —
îşi face datoria, vom urmări tui an vom sărbători două de­ ne spune tovarăşul Traian Cris- răspunzători fată de executa­
mai atent cum se execută do­ cenii de la punerea în func­ rea neîntîrziată a acestor lu­
zarea materiilor prime şi cîn- ţiune a primului furnal de ma­ toiu, secretarul comitetului co­ crări, al căror revers — mai
munal de partid, primarul co­
tărirca precisă a cocsului îna­ re capacitate, complet mecani­ buna folosire a pămîntului şi
inte de a fi introdus în fur­ zat, din tara noastră. Dorim să munei. Sînlem conştienţi de prin aceasta sporirea produc­
nale. Rezultatele anului trecut întîmpinăm evenimentul cu ce­ Tn pofida timpului friguros, instalaţiile întreprinderii de prefn bricalc din beton Deva funcţlo ncază normal, realizînd ritmic răspunderea mare ce ne revine ţiei agricole — se va răsfrîn-
puteau fi cu mult superioare, le mai semnificative rezultate. producţia planificaţii. în acest sens. Am constituit un ge pozitiv asupra veniturilor
dacă în această direcţie nu e­ Pentru îndeplinirea acestei do­ comandament la nivel de co­ unităţilor agricole şi ale coo­
xistau anumite scăpări. rinţe, vom acţiona cu fermita­ mună, care să coordoneze a- peratorilor.